5,243 matches
-
poezie este oarecum similară cu impresia produsă de sculptura greacă: răceală, sugerată de marmura albă sau de ghips, liniște, calm, contururi precise, claritate. Dar trebuie să recunoaștem că răceala din poezie este ceva foarte diferit de senzația tactilă provocată de marmură, sau de reconstituirea din imaginație a acestei senzații la vederea culorii albe; că liniștea din poezie este ceva foarte diferit de liniștea din sculptură. Când poemul lui Collins Ode to Evening (Odă serii) este numit "poezie sculpturală", nu se spune
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
ci disciplinat și lucrativ, cu o pasiune izvorâtă din generații de oameni ai pădurilor sucevene, obsedat de contactul direct cu materia pe care urmează s-o supună dorințelor sale, lucrează cu frenezie, mângâind îndelung fibrele lemnului până ce acesta căpăta noblețea marmurei, păstrând însă miezul său cald de ființă vegetală. În lucrările lui se simte că din voluptatea volumelor rotite în lumină, se naște mirajul formelor ce gustă din măreția simbolului. Gavril Nichitean nu caută materia, ci o folosește, o disciplinează și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
materiei convins că e dotat pentru portretistică. Atras de înfățișarea fizică, de jocurile luminii pe rotunjimile corpurilor, sondează in psihologia personajului încercând a-și transcende propriile sale limite. Căutând îndelung formele semnificative, Nicolae Popa încearcă să smulgă din dăltuirea lemnului, marmurei sau frământarea lutului, fragmente din viață, trăsături definitorii sau ipostaze ale sentimentului.” (Gheorghe Bălăceanu, „Să ne cunoaștem artiștii în viață”) Popa Petre Sculptor Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Popa Toader 1929 Sculptor Născut
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
de exterminare a prizonierilor de război majoritate români. La Soroca am participat la dezvelirea bustului luptătorului pentru unirea Basarabiei Constantin Stere (Prof. Maria Bejan) iar la Cornești jud. Ungheni, cu sprijinul Acad. Nic. Dediu s-a construit o stelă în marmură spre amintirea ilustrului om de știință Florov Nicolae, fost profesor la Iași. În orașul Nisporeni, filiala locală Ginta Latină (primar Vasile Artene) a reamenajat cimitirul ostașilor români căzuți pentru eliberarea Basarabiei și s-a înălțat o troiță în memoria lor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cursul lunii mai s-a organizat o excursie în localitatea Cotiugenii- Mari, județul Soroca în cadrul întâlnirii Fiilor Satului. Au fost donate cărți pentru Căminul Cultural din localitate și pentru elevii din două școli. A avut loc dezvelirea unei plăci de marmură cu inscripția „În memoria profesorilor și învățătorilor de la Cotiugenii-Mari”. La ceremonia dezvelirii a fost evocată personalitatea lui Simion Murafa, originar din această localitate, martir pentru cauza națională asasinat în 1917 pe pământul Basarabiei. Au fost vizitate mănăstirile Coșelăuca și Japca
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
pentru românitatea Basarabiei iar în anul 1991 împreună cu Filiala Ginta Latină din Chișinău a fost ridicată o troiță în parcul Catedralei Mitropolitane în locul Stelei funerare așezată în anul 1923 și distrusă de autoritățile de ocupație. Refăcută și reașezată placa de marmură cu numele luptătorilor Al. Mateevici, S. Murafa și Hodorogea a fost distrusă din nou în întregime. În anul 2000 la Cimitirul Central din Chișinău Filialele din Iași, Rm. Vâlcea și Tulcea au asistat la o slujbă de pomenire a Pr.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
dezvoltare industrială - Valea Jiului, Valea Oltului, Hațeg, Brezoi, Sebeș Alba etc. În numeroase orașe posturile de ingineri și arhitecți de la marile întreprinderi erau ocupate de italieni iar în Dobrogea începând cu anul 1882 apar emigranți din Italia ca cioplitori în piatră, marmură și specialiști în construcții urbane. În anul 1930 în România s-au înregistrat aproape 20.000 italieni. Viața cultural spirituală s-a menținut prin numeroasele biserici romano catolice, prin școli proprii și clasele românești în care se predă limba italiană
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
2000 de armeni din România. Statuia ecvestră a lui Suvorov domină colinele Munteniei deși el amintește un neomenos jaf și împilare. La Iași în incinta Bisericii Trei Ierarhi, în centrul cultural al Moldovei spre satisfacția comunității grecești o inscripție în marmură amintește trecerea lui Alexandru Ipsilanti de numele căruia este legată uciderea lui Tudor Vladimirescu despre care nu se spune un cuvânt. În Transilvania în fiecare primăvară maghiarimea de pretutindeni evocă cei 12 generali care au executat pe capii revoluției românești
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Marica Brâncoveanu a reușit să aducă În țară osemintele voievodului, Înmormântându-le În una din ctitoriile soțului ei, biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București. De teamă să nu fie profanat de turci, mormântul a fost acoperit cu o lespede de marmură albă, fără Însemnele domnești. Doar inscripția discretă cu stema Țării Românești și candela de argint de deasupra mormântului au fost singurele indicii, pe care 200 de ani mai târziu le-a descifrat Nicolae Iorga, că acolo odihnea Sfântul Martir Constantin
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
curgere de apă subterană, care se unduie pe sub oraș, după ce a fost îngropată de una dintre erupțiile Etnei. Râul Amenano își face cunoscută prezența din loc în loc, în Piazza Duomo, de pildă, la Fontana dell'acqua a linzolu, fântâna din marmură de carara, sau la Putia dell'Ostello, un wine-bar, aproape de La pescheria, piața de pește. La sfârșit de călătorie la Noto, Marco mi-a făcut o surpriză și mi-a arătat subsolul de la Putia dell'Ostello, o grotă peste apa
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
ci disciplinat și lucrativ, cu o pasiune izvorâtă din generații de oameni ai pădurilor sucevene, obsedat de contactul direct cu materia pe care urmează s-o supună dorințelor sale, lucrează cu frenezie, mângâind îndelung fibrele lemnului până ce acesta căpăta noblețea marmurei, păstrând însă miezul său cald de ființă vegetală. În lucrările lui se simte că din voluptatea volumelor rotite în lumină, se naște mirajul formelor ce gustă din măreția simbolului. Gavril Nichitean nu caută materia, ci o folosește, o disciplinează și
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
materiei convins că e dotat pentru portretistică. Atras de înfățișarea fizică, de jocurile luminii pe rotunjimile corpurilor, sondează in psihologia personajului încercând a-și transcende propriile sale limite. Căutând îndelung formele semnificative, Nicolae Popa încearcă să smulgă din dăltuirea lemnului, marmurei sau frământarea lutului, fragmente din viață, trăsături definitorii sau ipostaze ale sentimentului.” (Gheorghe Bălăceanu, „Să ne cunoaștem artiștii în viață”) Popa Petre Sculptor Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Popa Toader 1929 Sculptor Născut
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
în anul 2009, a fost valorificata și emblemă acesteia adoptată în 1993 - statuia lui Asachi căreia, la vremea dezvelirii (1890), i se negau veleitățile artistice, numită mai tarziu „ușarnica” datorită schimbărilor de amplasament. După cum lesne se observă, operă cioplita din marmură albă a sculptorului Ion Georgescu, este reprodusa pe medalie fără soclu și implicit fără placă cu inscripția „Primului învățător, Gheorghe Asachi, școalele românești recunoscătoare” (fig 53av). Această reprezentare, ca și anii de pe emblemă și de pe revers (fig. 53rv), fac trimitere
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ne informează că medalia este opera lui Constantin Dumitrescu și este realizată în anul 1993. GEORGE EMIL PALADE Trecătorii care urcă stradă Lascăr Catargiu din Iași vor observa, la jumatatea pantei, pe clădirea Școlii Generale „Mihail Kogălniceanu”, o placă de marmură. Dacă timpul nu-i zorește, așa cum se întâmplă adesea, vor citi și inscripția: „ÎN ACEASTĂ ȘCOALĂ ÎNTRE 1919 - 1922 ȘI-A ÎNCEPUT DRUMUL SPRE ȘTIINȚĂ GEORGE EMIL PALADE MEDIC DE ORIGINE ROMÂNĂ, NĂSCUT LA IAȘI PE STRADA SĂRĂRIEI, LA 19
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a spiritului multilateral înzestrat al lui Victor Ion Popa, în „Memorii II”: „Prin ce întâmplare, din materialul uman, din care s-au plăsmuit oamenii Renașterii, într-o epocă de indiviziune a artei, cînd aceeași mână știa să zugrăvească, să cioplească marmura, să lucreze materialul prețios în fine horbote, să strunească lira sau să ridice fortărețe..., prin ce întâmplare din acest material demult diferențiat, natura a creat fragila statuetă a Moldoveanului nostru subțirel și incandescent ca un arc voltaic? Victor Ion Popa
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
înapoi de unde fusese furată [Oprișan, I]. Simon pleacă în căutarea fetei; după 9 am ajunge într-o pădure frumoasă, în care vede trei fete în jurul focului. Acestea îi știau numele. După ce le spune pe cine caută ("Margareta cu ochii de marmură", fata împăratului), Ursitoarele-l îndrumă spre un bordei, unde se află Ursoiul. Acesta îl asigură că Margareta îl va recunoaște, deoarece l-a visat, și-l sfătuiește cum să procedeze pentru a scăpa de zmeu. La un moment dat, lui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
neoplatoniciană (Plotin, Enneade V 3 [49], 17), trecută prin gândirea secolelor XIII-XIV ("Le regard transimaginaire de Maître Eckhart". Thomas 64) și care se va regăsi mai târziu în scrierile lui Michelangelo (imaginea inspirată de divinitate se află în blocul de marmură, de unde artistul o aduce în lumină), dar și în conceperea operei plastice cu subiect religios. Pentru a exprima funcția dinamică a imaginii, teologul german creează un ansamblu de verbe: bilden, entbilden și überbilden (respectiv: a imagina, a "dez-imagina", a supra-imagina
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în diferite forme. Starea pre-ontologică a operei de artă este obiectul lor natural, înainte de a fi aduse în existență prin intermediul creației spirituale dar și a experienței estetice. Cu alte cuvinte, la nivelul pre-ontologic, opera fie este obiect prim, de exemplu, marmura galbenă din care Brâncuși a sculptat Pasărea în văzduh înainte de forma finală (în această situație opera în starea pre-ontologică are o dimensiune a non-realizării, nu este născută, dar are potență); fie este sculptura în sine care se prezintă subiectului în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a sculptat Pasărea în văzduh înainte de forma finală (în această situație opera în starea pre-ontologică are o dimensiune a non-realizării, nu este născută, dar are potență); fie este sculptura în sine care se prezintă subiectului în starea sa pre-reflexivă ca marmură galbenă. Opera de artă este "obiectul" primar al studiului de unde ontologia pleacă de la ceea ce se înțelege, în limbajul comun, prin artă în raport cu entitățile subsidiare oricărei forme artistice. Chiar dacă opera de artă are anumite interpretări în sens larg, ele nu sunt
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
realității// Cutia de scrisori mereu goală...// Take my breath away...// Înveșmântat în frigul tristeții/ privești cum te-nconjoară/ din toate colțurile odăii/ Nimicul...” - După-amiaza de duminică) sau, între ele, clișee metaforice („Era o iarnă a cuvintelor;/ gerul măreț, ca o marmură albă, naltă,/ înghețase șoaptele ca pe corali risipiți” - Anestezic I), altele trăgându-se către zona milenarismului, de actualitate la data debutului. Având ambiții de „antropologie culturală”, eseistica din Modernități (2001), cu un sumar dat de inventarierea ofensivă a câtorva locuri
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
încarcă de vetustețe și de funerar. Este orașul vechi, gotic, la I.M.Rașcu, cetatea cufundată în ceața înserării sau în cea a morții, ca la Mihail Cruceanu, Seara în cetate, I.M. Rașcu, În sumbra cetate. Este, sălbatic, rece, castelul de marmură ori castelul în ruină, asemenea unui suflet prăbușit, sau palatul în care doarme de veacuri o regină, imagine a stagnării interioare (Eugeniu Sperantia, Mihail Cruceanu). Este noaptea cu reminiscențe din obscura, primordiala Nyx (la V.V. Paraschivescu, E. Sperantia, M. Cruceanu
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
orchestrată. Modernizarea orașului prin construirea de infrastructuri grandioase, cum e metroul din Moscova, conceput ca un „palat pentru toți”, caută să rivalizeze cu realizările americane. Lazar Kaganovici, promotorul proiectului, declară, la inaugurarea lui, în 1935: „Altădată, numai proprietarii, bogații foloseau marmura; acum, puterea e a noastră, acest edificiu este făcut pentru noi, muncitori și țărani, coaloanele de marmură sunt ale noastre, sovietici și socialiști”. Ruso-centrism cultural Totuși, în cursul celei de-a doua jumătăți a anilor 1930, avântul ruso-centrismului se face
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pentru toți”, caută să rivalizeze cu realizările americane. Lazar Kaganovici, promotorul proiectului, declară, la inaugurarea lui, în 1935: „Altădată, numai proprietarii, bogații foloseau marmura; acum, puterea e a noastră, acest edificiu este făcut pentru noi, muncitori și țărani, coaloanele de marmură sunt ale noastre, sovietici și socialiști”. Ruso-centrism cultural Totuși, în cursul celei de-a doua jumătăți a anilor 1930, avântul ruso-centrismului se face simțit în cultură. Desigur, noua schimbare de tendință este mai puțin radicală decât la sfârșitul anilor 1920
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sau cu o emulsie fotosensibilă *imprimarea cu ajutorul unei raclete sau al unui burete prin presarea cernelii în suprafața imprimabilă *imaginea imprimată: negru pe alb sau alb pe negru TRANSFER MANUAL SIMPLU - cerneala se aplică direct cu pensula MATERIALE FOLOSITE: sticlă, marmură, plastic *o singură etapă: imprimarea prin presarea suprafeței cu cerneală de gravură FOTOGRAFIA - suprafața sensibilă la lumină se expune manual cu un negativ pe sticlă sau plastic *negativul manual prin răzuirea unui clișeu opac *fotografic TEHNICI ȘI MANIERE TEHNICI INDUSTRIALE
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
efect de chiuvetă, cerneala de imprimare tinzând să se lățească, generând un efect de halou, total nespecific desenului viguros, cu extremități precise, al xilogravurii. Încerneluirea realizată prin manevrarea unui rulou de cauciuc care preia cerneala tipografică de pe o placă de marmură sau de sticlă presupune o atenție specială. În primul rând, viscozitatea cernelii trebuie să aibă acel grad ideal care să garanteze o culoare saturată și egală în timpul tirajului, dar care să nu înece fibra, să nu deformeze finețea semnului gravat
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]