10,807 matches
-
specialist redutabil în Goethe, dar numai pentru operele sale în engleză sau franceză.) Faptul că are susținerea din partea matematicii nu face ca o afirmație să fie și adevărată în mod automat. Nu trebuie să alegem în mod automat o tehnică matematică doar pentru că rezultatele par precise și pure. Formatul cel mai comun în științele sociale contemporane este, de fapt, cvasi-experimentul. Diferitele strategii care au fost dezvoltate pentru estimarea tendinței centrale și a semnificației au contribuit enorm la progresul acelor forme de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de erorile de măsurare. În cercetarea calitativă, din pricina preferinței pentru descrierile foarte detaliate - care să dezvăluie complexitatea unei variabile, să explice în profunzime mecanismele unei anumite relații, să dea viață unui model abstract care ar exista altfel doar ca formulă matematică - există reacția de a se restrânge cercetarea empirică prea mult. Ceea ce constituie o calitate din punctul de vedere al unei descrieri interesante poate deveni un cusur din punctul de vedere al teoriei testării. În condițiile în care toate celelalte rămân
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
și a calității de bun. Aceasta este plină de generalizări sterpe și nu dă suficientă atenție problemelor oamenilor reali care încearcă să trăiască și să guverneze împreună în mod corect și rezonabil. Profesia, spune el, se bazează pe o specializare matematică și pe un ritual academic mai degrabă decât pe conținutul critic. Este artificială și birocratică, promovând o știință fără vlagă în detrimentul unui umanism satisfăcător. Politicienii, continuă critica, nu acordă, de fapt, atenție absolut deloc demonstrațiilor obscure publicate în revistele de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
orientările sociologiste subiectivitatea a fost În mod programatic exclusă din orizontul generalizărilor teoretice, rezervându-i-se o poziție subalternă față de acestea, empirismul a condus la obturarea adevăratului rol al individului În creația socială prin subordonarea lui estimărilor statistice și tehnicilor matematice de culegere și interpretare a datelor. Punctul culminant l-a atins transformarea individului din sursă de inovație socială În simplă cifră statistică (cuantofrenie, P. Sorokin), o sechelă metodologică pe care o Întâlnim și În sociologia din cel mai imediat prezent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mintea le formează asupra naturii și că numai principiile fundamentale ale rațiunii pot alcătui pecetea de Încercare a acestei realități Înseși. Pe de altă parte, mecanica este definită prea cu adevărat, de d1 Painlevé, ca „cea dintâi aplicare a raționamentului matematic la studiul constitutiv și cauzal al fenomenelor naturale” (p. 365). Mișcarea și contrapartea ei, cumpănirea (echilibrul), sunt În adevăr ceva absolut real care nu poate fi subtilizat prin nici un raționament sofistic. S-ar putea substitui lui Cogito ergo sum al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și contrapartea ei, cumpănirea (echilibrul), sunt În adevăr ceva absolut real care nu poate fi subtilizat prin nici un raționament sofistic. S-ar putea substitui lui Cogito ergo sum al lui Descartes axioma: „Umblu, deci sunt”. Cât despre fizică, aplicarea deducțiilor matematice conduce la stabilirea unor fapte confirmate apoi de experiență. D1 Bouasse dovedește acest principiu prin dezvoltarea catoptricei sau științei fenomenelor datorate reflexiunii luminii. Principiile fundamentale ale acestei ramuri a opticii erau cunoscute din Antichitate; dar aceste principii rămăseseră sterile, Înainte
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
D1 Bouasse ne zice: „Cu Newton optica geometrică s-a dezvoltat pe cale silogistică și, de 200 de ani, progresele acestei ramuri a fizicii sunt paralele cu progresele matematicilor” (p. 185). Cum ar putea Însă fenomenele fizice să asculte de deducțiile matematice, dacă acestea nu ar fi expresia Însăși a raporturilor reale ale naturii? Și tot așa cu astronomia. Cum s-ar putea stabili prin calcule eclipsele de soare și de lună și fixa cu precizie timpul când ele vor avea loc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ribot, ca și pentru toți cugetătorii, „o știință nu devine exactă decât În proporția În care ea se folosește de cătimi ce pot fi măsurate” (p. 248), apoi D-sa se ocupă destul de Îndelungat de psicofizica ce-și propune măsura matematică a procedeurilor inteligenței și pe care știința caută să o reducă la adevărata ei valoare. În toate cazurile, chiar dacă, ceea ce pentru noi este sigur, psihologia nu va ajunge niciodată a stabili asemenea măsurători și a crea forme matematice În slujba
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
propune măsura matematică a procedeurilor inteligenței și pe care știința caută să o reducă la adevărata ei valoare. În toate cazurile, chiar dacă, ceea ce pentru noi este sigur, psihologia nu va ajunge niciodată a stabili asemenea măsurători și a crea forme matematice În slujba legilor ei, nu rămâne mai puțin o știință care-și Întemeiază sistemul concepțiilor pe generalități de repețire, adică pe legi. Sociologia nu este, după dl Durkheim, decât „un fel de istorie Înțeleasă Într-un chip deosebit. Istoricul tratează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de teoria lui Einstein potrivit căreia lumină și substanță sunt deopotrivă forme ale materiei. “Se poate considera că toată materia elementară se comportă fie că particule, fie că unde”, spune de Broglie. El și-a prezentat concepția printr-o formulă matematică, iar atunci când conducătorul lui de doctorat, Paul Langevin, a înaintat formulă lui de Broglie lui Einstein, acesta i-a înțeles imediat importantă. „Citeșteo”, i-a scris Einstein lui Max Born. „Deși pare o nebunie, este foarte solidă”. Teoretic, ecuațiile lui
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
electronii produc două fenomene caracteristice undelor: difracția și interferență și că amplitudinea undelor este strict în corelație cu energia particulei. De Broglie nu a împărtășit punctul de vedere majoritar asupra fizicii cuantice în dezbaterea filozofica din anii ’20. Recunoscând frumusețea matematică și rigoarea așa-numitei „interpretări de la Copenhaga” a mecanicii cuantice, de Broglie a rămas „oarecum perplex” în aceeași măsură, ca și Einstein, continuând să susțină principiul cauzalității. El a făcut eforturi considerabile pentru a demonstra că particulă este de fapt
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
α erau puternic deviate când loveau folia de aur, iar altele, chiar respinse. Rutherford simțea că este la mijloc ceva foarte important, a repetat experimentul de multe ori, numărând cu grijă particulele împrăștiate în fiecare direcție. Apoi printr-o demonstrație matematică dificilă, dar pe deplin convingătoare, el a arătat că există o singură explicație a rezultatelor experimentale, un atom de aur constă aproape în întregime dintr-un spațiu gol, aproximativ întrega lui masă fiind concentrată într-un minuscul „nucleu” central. Descoperirea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
mai influenți fizicieni teoreticieni, Born s-a numărat, în anii ’20 ai secolului al XX-lea, printre principalii artizani ai noii descrieri a atomului. El a devenit, într-o anumită măsură, un model pentru fizică secolului XX: riguros în considerațiile matematice, nu lipsit de înțelegerea filozofica a fenomenelor, liberal în gândire. „Opera lui Born a fost întotdeauna caracterizată de o rigoare matematică desăvârțită, în contrast izbitor cu edificiile teoretice improvizate ale lui Bohr...”, scria John Gribbin. „Ambele tipuri de geniu s-
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
descrieri a atomului. El a devenit, într-o anumită măsură, un model pentru fizică secolului XX: riguros în considerațiile matematice, nu lipsit de înțelegerea filozofica a fenomenelor, liberal în gândire. „Opera lui Born a fost întotdeauna caracterizată de o rigoare matematică desăvârțită, în contrast izbitor cu edificiile teoretice improvizate ale lui Bohr...”, scria John Gribbin. „Ambele tipuri de geniu s-au dovedit esențiale pentru nouă înțelegere a atomului”. Venit pe lume la 11 decembrie 1882 la Breslau, în Germania (astăzi orașul
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de doctorat cu tema „O nouă determinare a dimensiunilor moleculare”, lucrare publicată în același an. Tot în 1905 publică articolele sale célèbre: unul care explică efectul fotoelectric pe baza teoriei cuantelor a lui Planck, al doilea în care aplică statistică matematică la studiul mișcării browniene și al treilea în care expune, într-un stil concis, “Teoria relativității restrânse”. Einstein consideră că lumina poate fi privită că o sumă de particule în anumite condiții și pe lângă acestea emite ipoteza că energia purtată
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
răspândit în întreaga lume. Teoria relativități generalizate se diferențiază în multe privințe de toate celelalte teorii științifice. În primul rând, teoria lui Einstein nu este rezultatul unor experimente minuțioase, fiind elaborată mai degrabă din considerente de simetrie și de eleganță matematică, pe baze raționaliste, așa cum au încercat să procedeze filozofii greci și învățații medievali. Teoria lui Einstein a reușit până acum să supraviețuiască testului crucial al experimentului. În general, Teoria relativității generalizate este recunoscută ca fiind cea mai frumoasă, cea mai
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
anume, numită "Fisură silviana". Witelson specula că aceasta anatomie neobișnuită permitea neuronilor să comunice mai bine între ei. Alte cercetări sugerau că acest creier de geniu era mai dens și că lobul inferior parietal, asociat de cele mai multe ori cu abilitățile matematice, era mai mare decât în cazul persoanelor obișnuite. WILHELM KONRAD ROENTGEN (1845-1922), descoperirea radiației X și dezvoltarea ulterioară a științei despre atom ROXANA ARICIUC, clasa a XI-a C Colegiul “Costache Negruzzi” Fizicianul german Johann Wilhelm Hittorff (1824-1914) descoperise în
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Sad în urma înnobilării episcopului Ioan Inocențiu, fratele tatălui lui M. Elev excepțional al școlii mănăstirești din Blaj, Maniu, călugărit sub numele Samuil, este trimis în 1766 la Viena pentru a studia filosofia și teologia. Audiază și cursuri de economie, fizică, matematică, formându-și o cultură vastă, conformă cu aspirațiile sale, dar și cu principiile iluministe promovate în primul rând de scrierile lui Christian Wolff. În 1772 revine la Blaj, unde înființează, împreună cu Ștefan Pop, clasa de filosofie la gimnaziu, M. fiind
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
i-l dă cartea lui Erich von Däniken, Amintiri din viitor, iar rezultatul peregrinărilor pe patru continente îl reprezintă Enigmatic, Pământul (1977). Civilizațiile aztecă și incașă, piramidele, locuri legendare precum Baalbek, Stonehenge și altele îi prilejuiesc verificări cu multiple argumente (matematice, antropologice, fizice, istorice și geografice), autorul încercând să demonstreze caracterul exclusiv pământean al acestor mistere, convins că enigmele Terrei sunt percepute ca atare deoarece omul nu le-a descoperit încă secretul. Cartea este și un pasionant jurnal de călătorie, aducând
MIRONOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288178_a_289507]
-
existenței de până atunci, de renunțare la frivolitate și la aventurile nesatisfăcătoare în planul aspirației (întrerupe chiar și relația stabilă cu Marusea, iubita sa), de cufundare în meditație, în compania cărților preferate (Tolstoi, Dostoievski, Andreev), a Bibliei și a calculelor matematice, care îi dau sentimentul accesului la infinit. Altfel spus, Ragaiac se află în căutarea propriei identități, cea de adâncime, netrucată de avatarurile existenței cotidiene, și tinde totodată, bovaric, spre un ideal, încă nenumit, dar intuit ca fiind unul erotic, configurat
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
afecteze și pe studenții ori studentele la Teologie.1 În căminele studențești, libertinajul sexual fermentează ca un must tulbure de toamnă. Faptul nu trebuie să ne mire, câtă vreme erotomania din spațiul public al României urbane are astăzi un domeniu matematic marcat cu plus infinit pe abscisă și zero barat pe ordonată. Traumatizat de atmosfera barăcilor din seminarii (în ale căror dormitoare încap, puțin îngrămădiți, chiar și douăzeci de elevi), nici cel mai bine intenționat student la Teologie nu poate evolua
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acei ani, școlarul Cernat și-a creat, inevitabil, un ascendent față de profesorii defazați sau apatici ai vremii. „Privind înapoi”, ne mărturisește criticul literar de astăzi, „îmi dau seama că școala primară și gimnaziul nu m-au învățat mai nimic în afara matematicii” (p. 46). Nu doar planurile cincinale de industrializare a țării dădeau disciplinelor „reale” (chimie, fizică, matematică) o mai mare pondere, ci și voința comuniștilor de a menține tineretul departe de miezul adevăratei culturi umaniste, care ar fi implicat ieșirea din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
royală a stilisticii de școală generală rezolva totul indiferent de împrejurare” (p. 192). În primele săptămâni ale verii, înaintea examenului de admitere, copiii repetau alături de părinți, zi și noapte, întregul caiet de comentarii, alternându-l doar cu tabelele de formule matematice sau constante în fizică. Planul înclinat al istoriei socialiste nu cunoștea însă pierderi la frecare. Cât privește geografia, totul era „falnic”, „măreț”, „viteaz”. Pruncii câmpiei aveau vise de petroliști sau tractoriști („să facem din tunuri tractoare”). Erau două meserii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
umaniștilor (e.g., Teodor Metochites) și monahii isihaști din secolul al XIV-lea ar putea stabili în ce măsură avocații teologiei mistice (Grigorie Palamas, în special) nu pretindeau din partea savanților (Nichifor Gregoras, Varlaam Calabrezul etc.) altceva decât limitarea pretențiilor metafizice exprimate de cunoașterea matematică. Suprimarea facultăților gândirii discursive n-a fost, în sine, un deziderat. Ne-am fi putut imagina, așadar, o altă modernitate decât cea marcată profund de modelul teologic al creștinismului occidental? Evident, această discuție este foarte complexă, dar Horia-Roman Patapievici ar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
formă și conținut. În orice caz, creștinii nu vor nega niciodată faptul că Evanghelia lor este o „metanarațiune”. Evanghelia este, într-adevăr, o poveste. De la Iisus învățăm, între altele, că sensul vieții nu trebuie rezolvat și explicat ca o ecuație matematică. Taina lumii poate fi descifrată doar ca parabolă. Evanghelia are calitatea unică - spre deosebire de mitologiile clasice - de a fi înrădăcinată în istorie. Crezul nicean face o referință precisă la zilele lui Ponțiu Pilat, prefect al Iudeii între 26-36 (d.Hr.). Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]