3,308 matches
-
spre lume se transformă într-o oglindă; spectatorii și cititorii privesc la o lume politică ce se admiră pe ea însăși precum regina din Albă-ca-Zăpada" (U. Eco, 1998: 52). Mass-media segmentează simbolic realul, transpunînd evenimentele reale în imagini și mituri mediatice și dacă indivizii acționează plecînd de la aceste imagini mai degrabă decît de la propria lor experiență, modalitatea în care presa, radioul, televiziunea operează (construiesc și transmit mesajele) devine o chestiune esențială într-o perioadă de destructurare/restructurare a valorilor fundamentale (libertate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
corintieni 1.13 ("vedem acum printr-un geam opac ... acum știu doar o parte, mai tîrziu voi înțelege totul") am putea califica mass-media romąnă ca un instrument opac în căutarea transparenței, credibilității și echilibrului între ethosul emițătorului (jurnalistul și instituția mediatică), pathosul (de recîștigat) al auditoriului și logosul (de reinventat) al discursului. CONCLUZII În ultimele două decenii am asistat la o profundă reevaluare a conceptelor de identitate, apartenență, autenticitate în cadrul creat de noua paradigmă (Kuhn) sau condiție (Lyotard) postmodernă. In viziunea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau din Găgăuzia în Kosovo). Condiția postmodernă este definită de "banda" celor patru: naționalism, istorie, religie, identitate (Jacques Rupnik). Asistăm deci în mod paradoxal la o creștere simetrică a omogenității economice și informaționale (același flux de știri pe toate canalele mediatice, tendințe de hegemonie culturală-americani-zarea ) și la exacerbarea distinctivității, la căutarea dramatică a propriei identități naționale, de grup, sexuale etc. Recursul la identitate devine obligatoriu în momentele de ruptură, de criză, cînd comunitatea revine la miturile fondatoare, la referințele verticale ale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
feminină" (A.Touraine, 1994:201). Este o reconfigurare a lumii, marcată de întoarcerea a tot ceea ce fusese stigmatizat (popular culture alături de high culture, numeroase contraculturi alături de cultura dominantă), reschematizare și reapro-priere realizată și printr-o acțiune semiotică recuperatoare (de la narațiunea mediatică la identitatea narativă a individului și comunității, de la efectul fatic al comunicării publicitare sau politice la retorica postmodernă a negocierii distanțelor intersubiective). În această mai mult decît sumară introducere în universul semnului și semiozei am încercat să arătăm că principiul
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
SEMIOTICA ȘI MASS MEDIA. SCHIMBAREA SOCIALĂ ÎN ROMÂNIA ........................................................ 221 10.1. Postmodernitate, identitate, comunicare ................................ 221 10.2. Mass media. Caracteristici structurale, socio-semiotice și rituale ...................................................................... 224 10.3. Mass media și tranziția în România. O lectură diacronică .... 226 10.4. Sistemul mediatic postcomunist ............................................ 232 10.5. Ziaristul, producător de semne și reprezentări ....................... 235 10.6. Comunicare, ecologie informațională ................................ 240 CONCLUZII .................................................................................. 244 BIBLIOGRAFIE ............................................................................ 249 GLOSAR DE SEMIOTICĂ ȘI LINGVISTICĂ ............................. 282 În aceeași colecție au mai apărut: Seria Medicină G. Bouvenot et. al., Patologie
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unei doamne astrolog de a pleda, deschis și fără o argumentare solidă (științifică), utilitatea introducerii astrologiei ca disciplină științifică în universitate. Urmarea? Conducătorul tezei, cunoscutul profesor Michel Maffesoli, a fost discreditat, susținerea tezei, respinsă pe moment, plus un imens scandal mediatic. În esență, două ar putea fi concluziile acestui fapt hipermediatizat în presa franceză: 1. Este de remarcat dorința unui astrolog practicant de a-și legitima autoritatea cu o diplomă doctorală fără a-și putea susține ideile cu argumente științifice solide
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Până aici, nimic nu pare a fi surprinzător. Adaptarea în timp a vechilor practici divinatorii am interpretat-o din diverse perspective în capitolele anterioare (este vorba de abordarea sociologică, antropologică și hermeneutico-simbolică).Nu trebuie însă neglijată nici dimensiunea culturală și mediatică a fenomenului. Întrebările care se pun cu necesitate într-o astfel de situație sunt următoarele: mai este divinația o formă de cultură populară, străveche sau este doar o compilație de credințe, superstiții și simboluri? Putem vorbi despre kitsch în divinație
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
318. Tarife deosebite se practică și atunci când clientela face parte din lumea VIP-urilor dâmbovițene din varii domenii. În plus, accesul la o emisiune TV cu audiență va crește automat cota vrăjitoarei sau prezicătoarei care beneficiază de un asemenea tratament mediatic. Cota de piață a "divinatorilor de serviciu" crește și prin faptul că ei se anunță a fi deținătorii unor plante, obiecte sau talismane miraculoase. Persoanele aparținând etniei rrome 319 exploatează mai mult aspecte de acest gen. Totuși, cei cu ambiții
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
textele care urmăresc să demonstreze sau să infirme valoarea de adevăr a unei aserțiuni, a unei teorii sau opinii pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Discursul argumentativ este întâlnit cu predilecție în sfera comunicării științifice și a comunicării mediatice, fără a fi exclus din spațiul celorlalte stiluri funcționale. - Scopul normativ este specific textului legislativ și altor documente oficiale care stabilesc cadrul legal/regulamentar de funcționare a unor instituții, structuri administrative, organisme, asociații etc. - Scopul cognitiv este definitoriu pentru toate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la un model aflat la origini și identificarea originilor cu perfecțiunea au asigurat modelului o mare rezistență în timp, astfel încât și astăzi se poate vorbi de coliziunea dintre exigențele acestuia și presiunile noului model, care a câștigat bătălia în spațiul mediatic (chiar spațiul public) și este pe cale să o câștige și pe aceea din cadrul sistemului educațional; perenitatea modelului este asigurată de perpetuarea ideii de participare: dacă modelul, adevărul, excelența se află la origini, înseamnă că îndepărtarea în timp de origini aduce
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
catedralele consumului"; din acest punct de vedere, televiziunea reprezintă, în același timp, un canal de difuziune a ceea ce Gilles Lipovetski a numit "violența imaginilor fericirii consumiste" și care, demonstrează Judith Lozar, generează agresivitate într-o măsură mai mare decât violența mediatică: "Nu atât [...] imaginile violente îi incită la violență, cât distanța dintre realitate și ceea ce apare ca model ideal, prăpastia dintre îndemnul la consum și absența reală a acestuia". (apud Lipovetsky, 2007, p. 169). "Tradiția" și "modelele" transmise prin intermediul televiziunii încurajează
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
public. Imaginea a ajuns mai tare ca realitatea (o banalitate postmodernă, dar din acest motiv, nu mai puțin adevărată), publicitatea a ajuns să conteze mai mult decât lucrul pe care este plătită să-l vândă, iar în acest context, spațiul mediatic a devenit singurul care contează, care trasează granițele dintre adevăr și fals, dintre bine și rău, dintre convenabil și neconvenabil, dintre frumos și urât. Publicitatea funcționează structural prin crearea de stimuli supernormali, în încercarea disperată de a diferenția produse cvasi-identice
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
viața în sala de clasă, pot chiar produce, pe termen scurt, o suprastimulare, dar nu credem că va câștiga partida cu influențele exercitate de cultura pop. Ca atare, credem că rămâne în continuare de rezolvat problema exilului valorilor în spațiul mediatic, doar de dragul obținerii pluralismului; pluralismul este un lucru bun, dar proiectele media nu vizează intenții în plan educațional, vizează doar scopuri în plan comercial și economic; în acest sens, putem vorbi de o intenție mult mai centralizată decât a fost
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
la reflecțiile sociologice și filosofice. Profesorul Debarbieux critică sever isteria întreținută de o anumită presă. El amintește că violența letală este rară, chiar și în școlile americane. Acolo, de câțiva ani, aceasta chiar este în cădere. El judecă sever acoperirea mediatică a acestui subiect. Nu-i menajează nici pe "pompierii piromani", cei care-și construiesc cariere dramatizând în mass media violența din mediul școlar. Autorul amintește, bine sprijinit de datele recente ale cercetărilor, că importanța cantitativă a crimelor și delictelor în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
va limita la o dezbatere franco-franceză. Urmărește o viziune mai largă a problemei, o viziune în care celălalt ne ajută să ne cunoaștem. "Descoperirea" violenței din școli În Franța, violența în școală s-a înscris durabil în peisajul politic și mediatic la o dată precisă: luni, 12 noiembrie 1990. O asemenea precizie poate părea uimitoare, dar ea este indubitabilă. În ziua aceea, la Paris, o manifestație a liceenilor adună aproximativ treizeci și cinci de mii de persoane. Manifestația este marcată de incidente la trecerea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unor delicte ca furtul prin extorcare (racket) într-un număr deloc neglijabil de instituții școlare. Totuși nu fusese luată nici o măsură concretă. Violența în școală n-a fost la început o preocupare administrativă, fiind în general ignorată până la descoperirea ei mediatică. În 1991 devine o temă ideologică, adesea marcată de xenofobie și cu înalt risc electoral. Subiectul a apărut într-o perioadă marcată de succesul electoral al extremei drepte în Franța. S-a menținut o dată cu recuperarea conservatoare a temei generale a
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
electoral. Subiectul a apărut într-o perioadă marcată de succesul electoral al extremei drepte în Franța. S-a menținut o dată cu recuperarea conservatoare a temei generale a insecurității, care a readus la putere un șef de stat totuși deloc popular. Descoperirea mediatică a violenței în școală nu a fost specifică Franței. Conferințele mondiale pe care le-am organizat (Debarbieux și Blaya, 2001; Royer și Debarbieux, 2003) ne-au arătat că violența în școală și violența copiilor și a tinerilor în general este
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
obsedantă. Am evocat-o adesea (de exemplu, Debarbieux și Montoya, 1998; Debarbieux, 2001): putem face în mod legitim un subiect de cercetare din violența în școală? Nu avem de-a face aici mai degrabă cu o supunere ilegitimă față de sirenele mediatice, antrenând pericolul politic și social de a alimenta ideologia conservatoare? Locul central pe care l-a căpătat "violența" poate părea suspect, justificând politici represive. La nivelul cercetării asupra acestui subiect, dorința de a ști nu e oare masca unei preocupări
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
încadra, care ar fi replica securitară a societăților liberale (Bourdieu și Wacquant, 1998)? În această perspectivă, cercetarea asupra violenței ar fi legată de o opinie publică manipulată de media și de puterile politice. "Violența în școală" ar fi un val mediatic pe care ar surfa cercetătorii sau, mai rău, un alibi pentru tentațiile represive la justificarea cărora ar contribui lumea "experților". Aceasta este, cu privire la violența în școală, una dintre tezele susținute de Poupeau (2002), referitor la "experții școlii". Va trebui să
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
atât mai evident cu cât dezvoltarea cercetărilor noastre comparative, întâlnirile și experiențele noastre internaționale mă conving zi de zi tot mai mult că uneori se justifică pe deplin să vedem în preocuparea afișată pentru violența în mediul școlar o exagerare mediatică, o preocupare securitară excesivă și un profit carierist. "Provocarea mondială" a violenței în școală înseamnă și provocarea de a pune un strop de rațiune și de etică într-o dezbatere prinsă în capcană, care adesea survine numai în cazurile extreme
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ONG științific pe care am onoarea să-l conduc, a înscris în statutele sale: "Observatorul Internațional al Violenței în Școală va veghea ca această problemă să nu fie folosită într-un mod senzaționalist exagerându-i-se importanța (din motive politice, mediatice sau carieriste), nici negată într-un mod angelic". Cartea de față va face întocmai. Dar efortul nostru critic nu se va reduce la tentația mereu prezentă de a nega victimele etichetându-le prin fantasma insecurității. Refuzul senzaționalismului nu este decât
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
francez vom propune, în postfață, câteva elemente concrete pentru o structurare independentă a cercetării și acțiunii împotriva violenței din mediul școlar în lume. Capitolul I Violența manipulată Violența în școală este un subiect cu un înalt risc de manipulare. Exagerarea mediatică, confiscarea politică sau piața securității în școală vor fi aici viu denunțate. Însă vom evita să cădem, invers, într-o "corectitudine politică" care neagă fenomenul și astfel tratează cu dispreț victimele și interzice acțiunea. După cum am văzut pe scurt în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
subiect: este violența în școală manipulată, dacă nu chiar creată de mass media, politicieni și cercetători? N-ar trebui oare, cel puțin, să o relativizăm serios? O poveste senzațională Violența în școală se vinde și se vinde bine. Se vinde mediatic și se vinde prin programe, apeluri de oferte, sponsorizări, fundații, rețete miraculoase, militanți bine intenționați sau șarlatani. Ea se vinde prin extinderea pieței securității, prin programe informatice, grile, supravegheri video, medicamente, terapii. Implică ONG-uri, grupuri de lucru, reuniuni, comitete
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în legătură cu aceasta o imagine de agravare și accelerare într-o perioadă în care, cum am văzut, lucrurile nu stăteau așa. Ceea ce atrage în mod deosebit atenția publicului sunt crimele în masă produse în școli, acele school massacres a căror prezentare mediatică, intens televizată, este un element atât de important încât în directivele directorului de școală din SUA este inclus modul de a face față presei în caz de incidente majore, știindu-se că valul audiovizual poate fi la fel de traumatizant pentru comunitate
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a declarat public că părinții tânărului criminal ar trebui "târâți prin oraș și decapitați". Un articol scris de corespondenții japonezi ai ziarului Washington Post pe 9 august 2004 ne permite să ne facem o idee despre cum a fost tratată mediatic asasinarea lui Satomi Mitarai. Articolul începe astfel: "Sasebo, Japonia. Într-o după-amiază senină, în acest pașnic oraș portuar, o fată de 11 ani, plină de sânge și cu un cutter în mână, a intrat în cantina școlii elementare la care
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]