3,272 matches
-
putem deduce originea vieții orășenești în țările române: în Transilvania, orașele erau așezate pe pământul regesc ("crăiesc"), în virtutea dreptului de cucerire; în Țara Românească și Moldova, înainte de întemeierea statului, în acele mici târguri de văi, s-au așezat negustori și meseriași veniți din satele înconjurătoare sau de peste Carpați, punându-se sub ocrotirea unei curți voievodale. Ei se bucurau de privilegii, nescrise, ca să se așeze pe pământ voievodal, să ție târg și iarmaroace. Pe această bază, putem susține existența, în cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolele XII-XIII.19 Includerea sud-estului Moldovei la Hoarda de Aur a dus la stabilirea temporară dincoace de Nistru a unor grupuri etnice de origine răsăriteană, populație eterogenă ce era concentrată în orașe. Alături de români și mongoli, în aceste centre locuiau meseriași și negustori veniți din Orient-s-au aflat morminte musulmane și inscripții arabe la Orheiul Vechi și Costești, ceea ce denotă existența unui amalgam etnic. Dar la Cetatea Albă, populația era de coloratură diferită-genovezii dețineau controlul negoțului, dar erau și evrei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bilanț necesar al momentului apreciat din dublă perspectivă: a împlinirii profesionale a autoarei și a cerințelor istoriografiei asupra Balcanilor. Să recunoaștem că postura celui care îndrăznește sinteza are vulnerabilitățile aceleia de artist care aspiră a realiza tabloul unui grup de meseriași... Contestațiile pot începe de la percepția fiecăruia dintre meseriași că artistul nu l-a văzut cum și cît trebuia... Aducem unele din elementele recenziilor făcute nu pentru a face noi una, deși sîntem convinși că Istoria Balcanilor s-ar putea bucura
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a împlinirii profesionale a autoarei și a cerințelor istoriografiei asupra Balcanilor. Să recunoaștem că postura celui care îndrăznește sinteza are vulnerabilitățile aceleia de artist care aspiră a realiza tabloul unui grup de meseriași... Contestațiile pot începe de la percepția fiecăruia dintre meseriași că artistul nu l-a văzut cum și cît trebuia... Aducem unele din elementele recenziilor făcute nu pentru a face noi una, deși sîntem convinși că Istoria Balcanilor s-ar putea bucura și de o recenzie tîrzie. Scopul nostru este
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
materialicește și nici măcar să protejeze industria, iar pe de altă parte „toate instituțiile economice fundamentale ale regimului feudal, care mai supraviețuiesc încă...” și pe care el însuși se sprijină, „sânt în descompunere: marea proprietate funciară exploatată cu clacă, corporațiile de meseriași și negustori, sistemul monetar, organizarea bugetară” etc. Firește, toată lumea era convinsă că această situație nu mai putea dura. S-au întreprins cercetări, analize și s-au oferit soluții. Toți cei a căror opinie merită o atenție deosebită erau, fără excepție
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
privilegiile patentărilor, pentru a nu fi scutit de beilicuri, pentru a nu-l lipsi pe proprietar de clacă. În felul acesta, săteanul nu poate ieși decât cu foarte mare greutate din starea de țăran pentru a intra în cea de meseriaș sau de orășean. Este adevărat că meșteșugarii au dreptul să se strămute, dar strămutarea se putea obține numai după depășirea a numeroase dificultăți și piedici mai mult sau mai puțin artificiale. Din această cauză, deși mulți dintre ei își deschid
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
interval apar Un sfârșit jalnic (1891), De la târg, În lume (1893). Unele nuvele sunt subminate de accente melodramatice și de procedee naturaliste. Ca toate scrierile sale în proză, nuvela În lume - cea mai reușită - își ia subiectul tot din viața meseriașilor. În genere, intriga este sumară, interesul îndreptându-se mai ales către personaje. De obicei este vorba de ființe sfioase, cu o viață interioară zbuciumată, pe care nu și-o exteriorizează, de unde și lipsa de înțelegere din partea celorlalți, suferințele îndurate. Ele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
care uneori oamenii se amuză ei înșiși să îl încalce (De la târg). La impresia de realism degajată de nuvelele lui P.-B. contribuie naturalețea dialogurilor, precum și sobrietatea stilului, proprietatea limbii, rareori tulburată de stângăcii ori de regionalisme. SCRIERI: Din viața meseriașilor, pref. Titu Maiorescu, București, [1895]; Nuvele. Din viața meseriașilor, I, București, 1909; Darul lui Christos. La fereastră, Sibiu, 1909; În lume, pref. Marin Bucur, București, 1955; În lume, îngr. și introd. Nicolae Țirioi, Timișoara, 1973. Traduceri: Henrik Ibsen, Expedițiune nordică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
încalce (De la târg). La impresia de realism degajată de nuvelele lui P.-B. contribuie naturalețea dialogurilor, precum și sobrietatea stilului, proprietatea limbii, rareori tulburată de stângăcii ori de regionalisme. SCRIERI: Din viața meseriașilor, pref. Titu Maiorescu, București, [1895]; Nuvele. Din viața meseriașilor, I, București, 1909; Darul lui Christos. La fereastră, Sibiu, 1909; În lume, pref. Marin Bucur, București, 1955; În lume, îngr. și introd. Nicolae Țirioi, Timișoara, 1973. Traduceri: Henrik Ibsen, Expedițiune nordică, Lugoj, 1907. Repere bibliografice: Maiorescu, Critice, III, 175-196; E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
lui V.M.), la sfîrșitul scenic al marelui Mihai Popescu, chinuindu-se să termine ultimul lui spectacol, Bălcescu ("...a-nceput să facă pauze nemotivate. O neliniște se așeza între el și public. Era tragic să vezi cum un mare actor și meseriaș, cum un om frumos și inteligent, se zbate, luptîndu-se cu memoria, pe scena căreia i-a fost prinț")? Cum să nu te ungă la inimă cuvintele adresate de Camil Petrescu lui Sică Alexandrescu, tartorul teatrului românesc între anii '45-'70
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sa Mitul Săngelui și Gliei, potrivit căruia: “Zeul... a amestecat aur în facerea acelora dintre voi în stare să conducă... Citi le sunt acestora ajutoare, au argint în amestec, iar fier și aramă se află la agricultori și la ceilalți meseriași.” În plus, Mitul celor Iviți din Pămănt scoate în evidența nimicirea cetății “atunci cănd vor fi paznici de fier sau cănd omul de aramă va sta să păzească”. Astfel, apare ca inevitabilă afirmația potrivit căreia “prima și cea mai importantă
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
sfera prometeică și intră pe terenul unei politici conservatoare a realităților. Greșit înțeles de contemporani și niciodată aplicat cu adevărat, proiectul lui Carp de la 1884 este organizat în jurul activării instinctului energiei creatoare individuale. Fie că e vorba de revitalizarea clasei meseriașilor ori de prevenirea pauperizării țărănimii prin divizarea loturilor acordate la 1864, sensul argumentelor sale trimite invariabil la vitalitatea evolutivă și la obligația de a privilegia gradualismul în fața tentațiilor saltului revoluționar. Departe de a fi doar un apărător intransigent și egoist
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Mediu este vorba? Desigur că nu. În intențiunile noastre corporațiunile înființate, fără nici o condițiune de admisibilitate, nu au decât două meniri: întâi, de a deștepta acel spirit de solidaritate între meșteri, care ușurează concurența cu străinul, ridicând totdeodată și prestigiul meseriașului; al doilea, ele vor lua asupra lor crearea școalelor de meserii, ce atuncea vor deveni un ce real. [...] De aceea, cer ca școalele de meserii să nu fie create și să nu fie adminis trate decât de înșiși meseriașii.<ref
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
prestigiul meseriașului; al doilea, ele vor lua asupra lor crearea școalelor de meserii, ce atuncea vor deveni un ce real. [...] De aceea, cer ca școalele de meserii să nu fie create și să nu fie adminis trate decât de înșiși meseriașii.<ref id=”1”>Ibidem, p. 189.</ref> Proiectul junimist este dominat de această preocupare pentru coerență - stimularea unei stări a treia este temelia pe care se așază o nouă arhitectură politică, acea democrație a muncii și a meritului. Etosul pe
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
asemenea unor pești tăcuți și singuri într-un acvariu transparent. De altfel, Singurătatea bântuie întreaga piesă, de la început la final. E o singurătate plurală și densă. Finalul, surprinzător și brutal, duce totul în spațiul absurdului bine controlat. Cu mână de meseriaș într-ale loviturilor de teatru, Constantin Popa introduce Reporterii, personaje remarcabile prin misiunea cu care, scenic vorbind, sunt învestiți. Ca o observație, didascaliile lui Popa sunt inteligente și procură viziuni suplimentare asupra întregului. "Salonul Nr. 6 bis" îndeplinește toate criteriile
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
găleata de gunoi sau la WC, factorii hotărâtori fiind consistența amestecului și dimensiunile ingredientelor; * Tocmai îmi zugrăveam bucătăria și holul după ce arsesem o ciorbă de legume... În acea perioadă încă mai eram combinată cu numărul șase, iar acesta tocmise niște meseriași foarte harnici. Într-o singură săptămână reușiseră să curețe toți pereții de tencuială. (Încercaseră ei să dea jos doar vopseaua, dar nu mergea - negreala nu se ducea, iar mirosul de ars era parcă tot mai pregnant; râcâiseră primul centimetru de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
lumina electrică, peste clopotniți a făcut case, peste sfinți bancheri, peste poeți șoferi, peste catedrale a întins conductele latrinelor sale; burghezia a înlocuit biserica cu cinematograful, familia cu bordelul, mama cu patroana de bordel, soția cu cocota, fecioara cu «domnișoara», meseriașul cu proletarul, palatul cu «vila», mănăstirea cu cazarma, sfînta împărtășanie cu cecul, Evanghelia cu cartea de bucate. (...) Șiret și imbecil, îndrăzneț și laș, parfumat și murdar, stăpîn și slugă, necredincios și superstițios, sîngeros și sentimental, zburător și patruped, [burghezul] a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cum s-ar zice - „impresii de la fața locului”. E posibil totuși ca ideea de „jidovire” să aibă în ea și anumite reminiscențe de la cursul de economie politică predat, la Facultatea de Drept din Iași, de A. C. Cuza, autorul faimosului studiu Meseriașul romîn, în care de la observații în general corecte se ajunge la concluzii catastrofice, alarmiste 4). De la poezie la reportaj După Plumb, pînă la Stanțe burgheze, volumele lui Bacovia cuprind poeme scrise la mari intervale de timp unul de altul, cîteodată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
regretăm timpurile din trecut, epoca de aur, așa-numită de toți cei în vîrstă”. După observațiile sale (asemănătoare cu ale unor economiști), lipsa de inițiativă, inerția și ineficiența se întîlneau în toate sectoarele de activitate, la toate categoriile profesionale, de la meseriași și comercianți la funcționari. Problema - credea el - nu era lipsa aptitudinilor, ci a educației, de la baza ei, a „modului cum se (făcea) instrucția în școala primară”. Ceea ce spune sună în parte actual: „Cu dosebire de la un timp, de vreo douăzeci
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
opinci. Mai mult, marii boieri au avut pretenția ca și administratorii, vătafii și vechilii ori posesorii (=arendașii) de pe moșiile lor să aibă titluri boierești; chiar proprietarii singuri interveneau pe la Domnie pentru obținerea acestor titluri. Pe de altă parte, și unii meseriași se îngrămădeau, cu bani, la cumpărarea titlurilor de boierie. Rămîne să ne închipuim ce forfoteală era la Domnie pentru obținerea titlurilor boierești. După 17 luni din domnia lui Ioniță Sandu Sturza, boierii de neam vechi au protestat la Poartă contra
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
era la Domnie pentru obținerea titlurilor boierești. După 17 luni din domnia lui Ioniță Sandu Sturza, boierii de neam vechi au protestat la Poartă contra Domnului. Unul dintre ei, Gh. Rășcanu, a întocmit o listă de toți cei căftăniți dintre meseriași, slugi boierești, din trepte, birnici etc. Lista lui a ajuns la 454 boieriți!85. Printre ei, găsești arătați nominal: un fecior boieresc, făcut paharnic, un fecior de țăran făcut căminar, un cojocar și un casap făcuți stolnici, iar alt casap
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vremurile noi care sînt negustorul, bancherul, meșteșugarul este acuzată încă o dată de "a fi abandonat inocența", de "a fi renunțat la probitate", de "a se fi jefuit de tot ceea ce este omenesc", " Îmi place mult să văd la voi, dragi meseriași se bucura încă prin 1770 un preot vestit dintr-un orășel provensal acele case cu adevărat creștinești, unde copiii își păstrează din generație în generație simplitatea, modestia, sobrietatea prin aceea că sînt moștenitorii părinților lor, care nu vor altceva decît
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
produsă de unii scriitori, ci mult înainte, odată cu instalarea sistemului, ca o reacție legitimă și ca un însoțitor permanent al acestuia. Opozanți cu trecut politic sau oameni simpli pe care împrejurările i-au silit să protesteze, diplomați, militari, clerici, profesori, meseriași de toată mâna, neoprotestanți și (nu în ultimul rând) greco-catolici dispuși a milita pentru credința lor etc., iată legiuni de luptători pe care istoria nu le-a consemnat încă așa cum se cuvine. Dintre ei, îndeosebi dintre cei care au format
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
, Ștefan (24.IV.1888, Ploiești - 25.III.1958, Cluj), clasicist și traducător. Provine dintr-o familie de mici meseriași de origine aromână. Student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, discipol al lui V. Pârvan, B. a studiat apoi la Berlin. A venit în contact cu vestiți cercetători ai Antichității, ca Ulrich von Willamowitz-Moellendorff și Eduard
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
Dar, din aceste transformări ale imaginii, se reține că înscrierea artistului în câmpul artelor liberale (în contrast cu artizanii, limitați la artele mecanice și în serviciul unei clientele private) îi conferă aureola unui "prestigiu intelectual" cu mult superior celui de artizan și meseriaș, cum era încă privit în Evul Mediu (Claude Simon, Discours de Stockholm, Minuit, Paris, 1981). • Prestigiul dezinteresării S-a operat astfel o clasare socială (cu mizele ei) care, pe de o parte, îl caracterizează pe artizan prin materialitate, economie și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]