4,293 matches
-
latentă” se relevă transcendența pentru omul unui cerc spiritual cultural, într-o mare diferențiere însă, nu generic, printr-o „întruchipare arhitecturală” a unor„metafizici divers simțite, după timpuri și locuri”<footnote Ibidem, p. 161. footnote>. 3. Cu această asociere cu metafizica, transcendența a îndeplinito funcție constructivă în istoria filosofiei și a teologiei, în modalități specifice, însă, în funcție de înțelegerea poziției omului în univers.„Transcendența” vine chiar prin delimitarea lumii experienței,prin „condiția de existență a metafizicii”, care „este și rămâne depășirea experienței
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
footnote>. 3. Cu această asociere cu metafizica, transcendența a îndeplinito funcție constructivă în istoria filosofiei și a teologiei, în modalități specifice, însă, în funcție de înțelegerea poziției omului în univers.„Transcendența” vine chiar prin delimitarea lumii experienței,prin „condiția de existență a metafizicii”, care „este și rămâne depășirea experienței și a lumii observabile”<footnote I. Petrovici, Introducere în metafizică, ed. a II-a, Casa Școalelor, București,1929, pp. 43, 83. footnote>, într-o mereu înnoită în-toarcere „la alternări periodice de năzuinți metafizice”. Nu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a teologiei, în modalități specifice, însă, în funcție de înțelegerea poziției omului în univers.„Transcendența” vine chiar prin delimitarea lumii experienței,prin „condiția de existență a metafizicii”, care „este și rămâne depășirea experienței și a lumii observabile”<footnote I. Petrovici, Introducere în metafizică, ed. a II-a, Casa Școalelor, București,1929, pp. 43, 83. footnote>, într-o mereu înnoită în-toarcere „la alternări periodice de năzuinți metafizice”. Nu-i de neglijat aderența la această „năzuință” a religiei și încercarea de-a lungul veacurilor a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
spe culative”. „Transcendența reprezintă izvorul lumii (subl. n.), suportul permanent și destinul ei final”<footnote Ibidem, pp. 265-266 footnote>. „Problematica crucială” este Transcendența, adică problema existenței unui „dincolo” ce nu poate fi dovedit, de unde și limitarea kantiană (și altele) a metafizicii, care restrânge speculația la „feno mene”. Prin fixarea „conceptului de Transcendență”, filosofia „îșigăsește forța de propulsie nu atât în rezultatele cognitive pe care leobține, cât mai ales în perspectivele spirituale (subl. n.) pe care ledeschide”<footnote Ibidem, p. 269. footnote
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
demersuri: metafizic și teologic. Nu în-tâmplător, de pildă, Heidegger vorbea de „constituția onto-teo-logicăa metafizicii”: „Titlul adecvat scolastic, în trecerea de la evul mediula epoca modernă, pentru știința despre ființă (Sein), adică desprefiind (Seiendes) ca atare, sună astfel: ontosofie sau ontologie. Darastfel metafizica apuseană este, de la începuturile ei la greci, la acesttitlu ontologie și teologie”<footnote M. Heidegger, Die onto-teo logische Verfassung der Mtaphysik, în: Identität und Differenz, Neske, Pfüllingen, 1957, p. 45. footnote>. Mai exact, „metafizica este, astfel, teologie, deoarece este ontologie
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sună astfel: ontosofie sau ontologie. Darastfel metafizica apuseană este, de la începuturile ei la greci, la acesttitlu ontologie și teologie”<footnote M. Heidegger, Die onto-teo logische Verfassung der Mtaphysik, în: Identität und Differenz, Neske, Pfüllingen, 1957, p. 45. footnote>. Mai exact, „metafizica este, astfel, teologie, deoarece este ontologie”. Înainte de toate se va spune: „metafizica este doar teologie - o enunțare despre Dumnezeu, întrucât Dumnezeu survine în filosofie”<footnote Ibidem, p. 46. footnote>. 4. Metafizica și teologia discută în principal despre Ființă. Înmodalități diferite
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
la greci, la acesttitlu ontologie și teologie”<footnote M. Heidegger, Die onto-teo logische Verfassung der Mtaphysik, în: Identität und Differenz, Neske, Pfüllingen, 1957, p. 45. footnote>. Mai exact, „metafizica este, astfel, teologie, deoarece este ontologie”. Înainte de toate se va spune: „metafizica este doar teologie - o enunțare despre Dumnezeu, întrucât Dumnezeu survine în filosofie”<footnote Ibidem, p. 46. footnote>. 4. Metafizica și teologia discută în principal despre Ființă. Înmodalități diferite însă, cu motivări, concepte și metode diferite,însă fixate asupra unuia și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Differenz, Neske, Pfüllingen, 1957, p. 45. footnote>. Mai exact, „metafizica este, astfel, teologie, deoarece este ontologie”. Înainte de toate se va spune: „metafizica este doar teologie - o enunțare despre Dumnezeu, întrucât Dumnezeu survine în filosofie”<footnote Ibidem, p. 46. footnote>. 4. Metafizica și teologia discută în principal despre Ființă. Înmodalități diferite însă, cu motivări, concepte și metode diferite,însă fixate asupra unuia și aceluiași obiect: Ființa și fiindul, Dum nezeu și Lucrarea dumnezeiască. Motivarea acestei întâlniri (în obiect, dar prin demersuri di-ferite
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
simplu și între faptul că El este singurul care există însens propriu (...) vorbind de El, nu e nevoie de a mai pomeni de nimicpentru a determina Existența Lui, cum e cazul cu toate celelalte”. Unitatea dintre Ființă și lucrare în metafizică: ființă și fiind, în-tre transcendența lui Dumnezeu Ființa și prezența lui (tot o transcendență) prin Duhul Său. Și cu alte cuvinte, o unitate de nedespărțit,transcendență venind prin această prezență, așa cum metafizic Ființaeste, cum spunea Heidegger, „ființa fiindului” (Sein des
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
direcțiaunui univers deschis față de transcendența divină”<footnote Pr. Dumitru Popescu, Teologie și Cultură, Editura Institutului Biblic și de Mi siune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993, p. 6. footnote>. 5. Transcendența constituie astfel punctul de întâlnire al unuidialog constructiv între metafizică și teologie. Și aceasta pentru în-țelegerea conceptului central al oricărei gândiri veritabile: Ființa, -ființa fiindului uman (metafizico ontologic) și Dumnezeu-Tatăl, Ființa în sine, nedespărțită. Cheia înțelegerii la care ne referim se află tocmaiîn această nedespărțire, fie că ne situăm în
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de Mi siune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993, p. 6. footnote>. 5. Transcendența constituie astfel punctul de întâlnire al unuidialog constructiv între metafizică și teologie. Și aceasta pentru în-țelegerea conceptului central al oricărei gândiri veritabile: Ființa, -ființa fiindului uman (metafizico ontologic) și Dumnezeu-Tatăl, Ființa în sine, nedespărțită. Cheia înțelegerii la care ne referim se află tocmaiîn această nedespărțire, fie că ne situăm în perspectivă teologică,fie că ne îndreptăm spre metafizică. În moduri diferite, ambele per spective ne pun în fața
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
central al oricărei gândiri veritabile: Ființa, -ființa fiindului uman (metafizico ontologic) și Dumnezeu-Tatăl, Ființa în sine, nedespărțită. Cheia înțelegerii la care ne referim se află tocmaiîn această nedespărțire, fie că ne situăm în perspectivă teologică,fie că ne îndreptăm spre metafizică. În moduri diferite, ambele per spective ne pun în fața unei experiențe a transcendenței.Așa cum spunea Hegel, filosofia are „obiectele ei în comun, înprimul rând, cu religia. Ambele au ca obiect Adevărul (Wahrheit), șianume în înțelesul cel mai înalt, acela că
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sunt considerate a se fi format dintr-o dată în toate elementele lor esențiale, prin acțiunea concertată și spontană a tuturor facultăților omului, ca emanații instantanee ale geniului fiecărei rase. Prezentându-l pe Renan, Zaborowski conchide: „O teorie atât de pur metafizică care exclude pe cum din formarea limbajului, evident că nu este o soluție. Ea nu ne învață nimic. Ea a pierdut orice valoare științifică” (p. 26). Max Müller, mai la curent cu progresele științelor naturii și intrat în polemică cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
punctului său de vedere asupra naturii limbajului articulat la om și asupra diferențelor care îl separă pe acesta de mijloacele de exprimare ale animalelor, ceea ce îl situează și pe el alături de ceilalți lingviști care au dus originea limbajului în ceața metafizicii. Continuarea liniei de gândire inițiate de Lucrețiu este posibilă prin renunțarea la rădăcinile indoeuropene ca punct de plecare a limbajului uman, ale cărui începuturi duc de fapt la țipătul antropoidelor. Iată ce spunea în această privință Georges Darwin, fiul marelui
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
directă, Bréal s-a conformat invincibilei de acum înainte teorii a formării lente. Despuind de caracterul lor abstract monosilabicele care au dat naștere rădăcinilor indoeuropene, el a curmat scurt considerațiile pompoase despre noblețea originală a inteligenței; el a extirpat radical metafizica din știința limbajului”. Bréal face un pas important în gândirea istorică arătând că indoeuropeana comună a fost născută de o limbă aglutinantă și că tatăl acestui strămoș, monosilabismul primitiv, poate fi un frate al chinezei. Este astfel recunoscută originea naturală
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a angajării sale în slujba străinilor: „Și așea s-au plătitŭ lui Mihai vodă slujbele ce-au făcutŭ némților” (p. 56). Dimitrie Cantemir (1673-1723) Originea limbilor D. Cantemir distinge între tradiția profană și cea sacrosanctă a Babilonului privind originea limbilor (Metafizica, 1928, p. 181), respingând o sever pe prima, care susține că „fiecare națiune și-a compus limba proprie cu meșteșug”, oamenii hotărând „prin buna înțelegere ca un lucru așa, altul așa să se numească, să se decline și să se
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
toate vremurile vrea să-l prindă pe cât mai mult în adâncimea lui și să-l înmănuncheze, rămâne același, neschimbat, și ne supraviețuiește” (p. 87 urm.). G. D. Scraba consideră că a depășit materialitatea tuturor filozofiilor precedente, întrucât a pus în locul metafizicii idealiste, care menținea raportul cuvânt/sens - noțiune, o metafizică a noțiunilor pure, pe baza cărora a construit „Tezaurul limbii române”, reușind astfel să scoată cunoașterea din mocirla materiei. „Greșeala mare, fundamentală, a cercetărilor metafizice, afirmă el, a fost materializarea concepțiilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în adâncimea lui și să-l înmănuncheze, rămâne același, neschimbat, și ne supraviețuiește” (p. 87 urm.). G. D. Scraba consideră că a depășit materialitatea tuturor filozofiilor precedente, întrucât a pus în locul metafizicii idealiste, care menținea raportul cuvânt/sens - noțiune, o metafizică a noțiunilor pure, pe baza cărora a construit „Tezaurul limbii române”, reușind astfel să scoată cunoașterea din mocirla materiei. „Greșeala mare, fundamentală, a cercetărilor metafizice, afirmă el, a fost materializarea concepțiilor minții omenești, transfigurate în doctrine nereale. Un Platon, ce
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pas, mărginind aspirațiile metafizice la fenomenele de conștiință. Câștigul metafizic a rămas însă fără valoare. Tiparele lui Kant, de necontestat, au dat avânt cercetărilor practice, prin materializarea fenomenelor sufletești, oprind însă în loc cercetările metafizice” (p. 92). Situat teoretic atât deasupra metafizicii idealiste, care nu se debarasează total de materie, cât și deasupra materialismului, care derivă abstractizările din cunoașterea senzorială, Scraba afirmă răspicat: „Pentru mine o teorie materialistă rămâne cu totul exclusă” (p. 8). Dacă însă zona noțiunilor ar fi preexistentă și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Dacă însă zona noțiunilor ar fi preexistentă și demiurgică, cum credea filozoful român - o spunea și filozoful german Hans Hartmann, criticul contemporan al lui Scraba - , ar trebui ca omenirea să aibă o singură limbă. Răspunsul cum că unică este doar metafizica limbii, către cunoașterea căreia omenirea tinde folosind diverse forme de limbă, nu face altceva decât să clarifice contradicția dintre realitate și perceperea idealistă a acesteia. Însuși Scraba nu a putut să rămână în metafizică și să opereze cu noțiuni pure
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Răspunsul cum că unică este doar metafizica limbii, către cunoașterea căreia omenirea tinde folosind diverse forme de limbă, nu face altceva decât să clarifice contradicția dintre realitate și perceperea idealistă a acesteia. Însuși Scraba nu a putut să rămână în metafizică și să opereze cu noțiuni pure. El alcătuiește „Tezaurul limbii române” în care noțiunile sunt marcate prin cuvinte românești, iar exemplificările nu vizează nemijlocit noțiuni, ci sensuri contextuale ale acestor cuvinte; el elaborează „Filosofia limbii române”, în care este preocupat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
parte sincronică, ce conține „Tezaurul”, și una diacronică sub titlul „Chestiunea formării limbii românești”. Ambele aspecte, contemporan și istoric, aveau nevoie, pentru a fi descrise, de un principiu unic, pe care abordarea monografică nu-l putea identifica decât într-o metafizică în care „noțiunile sunt și rămân aceleași la toate popoarele din lume” (p. 87). La „spiritualismul înalt” al noțiunilor va ajunge omenirea numai debarasându-se de „egoismul materialist” al formelor particulare de limbă (p. 92). La această concluzie finală duce
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
au urmat colonizării, elementul roman de coloniști s-a contopit cu cel autohton” (p. 93). Nici ducerea în antichitate a limbii și a poporului român, care au apărut în urma romanizării, nu reprezintă pentru Scraba o contradicție, el rămânând ferm în metafizică: „Din ori ce punct de vedere ar fi privite popoarele și limbile pe care acestea le vorbesc: psihologie, logic, ori istoric, se poate lesne vedea că ele au o veche obârșie” (Ib.). Toate contradicțiile sunt în realitate, nu în sfera
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vastă corespondență, călătorea frecvent în străinătate și preda la Universitate un maldăr de discipline. În 1872-1873, la catedra unică de filozofie, Titu Maiorescu predă succesiv diverse materii filosofice: Etica, Psihologia (1865-1866), Antropologia, Estetica (1866-1867), Filosofia istoriei, Logica (1867-1868), Introducere la metafizică (1869-1869), Pedagogia, Filosofia limbei (1869-70). Titu Maiorescu pleacă în anul 1872 și catedra va fi ocupată de Leonardescu (Anuarul general al Universităței dei Iași. Tipărit cu prilejul Jubileului de cinci-zeci de ani, 1911, p. XCVIII). Pentru o persoană care se
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
universală. Prof. dr. C.Leonardescu Programa Cursului de psihologie experimentală a profesorului Ion Găvănescul PSIHOLOGIA ESPERIMENTALĂ (Cursul pentru anul preparator) PARTEA I CAP. I 1. Importanța studiului Psihologiei ca bază pentru studiile literare. 2. Ce fel de Psihologie? Esperimentală spre deosebire de metafizică. 3. Psihologia esperimentală e tot una cu cea fiziologică? Cum se identifică identitatea sau confundarea lor de către unii? De ce nu e întemeiată această identificare? a) Psihologia fisiologică nu cuprinde întreg domeniul fenomenelor psihice. b) Esperimentul se poate aplica și la
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]