3,107 matches
-
pețitori: nu uita și te du întruna la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: "o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță în chip de basma albă pe un cal sur". Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele nu cere o altă pregătire pentru nuntașii lui decât să fiarbă mult lapte dulce. Ioniță venea seara acasă și se preschimba în om, fără să-l vadă fata. Mama și surorile fetei o sfătuiesc să pună "sub hârgău o lumânare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și femeia " Dacă a fost ursită să trăiască cu dânsul! De nu-l împușcau, trăiau pân' la sfârșit." Tot din Datinele și credințele poporului român adunate și așezate în ordine alfabetică aflăm că: "De Stretenie, nu se cade să doarmă mirele cu mireasa, nici bărbatul cu femeia, nici vitele nu se dau atunci la înmulțit; e tare mare zi... "A dat de mierea ursului se zice când un tânăr a început a umbla după femei." "Urs de visează fata, au să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
om și copac este întâlnită încă de la naștere 248 (apa de la scaldă este aruncată la un pom roditor sau, la naștere, se plantează un pom care-l va reprezenta pe noul-născut). Ea se mai regăsește în ritualurile nunții 249 (steagul mirelui este împodobit cu ramuri de pom) și ale morții (aici apare pomul de înmormântare sau pomul ca substitut vegetal al mortului 250). Imaginea dublului vegetal pare să-i fi inspirat pe oameni. În esență, viul vegetal reușește să exprime viul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spre cosmic și universal, spre cunoaștere apolinică. Cel deal treilea arhetip, Soarele, reprezintă conștiința universală, „Unul divin“ al cunoașterii absolute. Poezia își structurează astfel viziunea pe trei planuri simbolice. Planul inferior, al unei lumi vegetative, biologice, este reprezentat prin Crypto, mirele poienii, structurat pe principiul „pământ“, definit prin cunoaștere dionisiacă, prin Eros. Planul median, al unei lumi ordonate prin puterea rațiunii, lume de o coerență și transparență cristalină, este figurată prin ținutul boreal, mitica Hiperboreea. Lumea din care preacumintea Enigel își
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tărâmurile Soare lui, Enigel străbate un drum al inițierii. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume În scenariul narativ, popasul ei în lumea lui Crypto, mirele poienii, reprezintă momentul intrigă, iar în scenariul inițiatic - prima treaptă a cunoașterii. Întâlnirea eroilor care vin din lumi diferite e posibilă - ca și în Luceafărul - doar în spațiul visului, necenzurat de rațiune. Simptomatic, discursul poetic se modifică, „vocea“ naratorului fiind
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
predestinează limitelor, sugerând circumscrierea întrun univers inferior (criptogama - specie de plante inferioare, ciuperci), dar și firea lui introvertită (gr. crýptos - ascuns, tainic, încifrat). Contrastiv, numele lui Enigel (engel, în limba daneză, înseamnă înger) reliefează aspirația spre celest, spre lumină. Deși mirele poienii este gata să se sacrifice pentru visul lui de iubire (Dacă pleci să culegi / Începi rogute cu mine), Enigel refuză „însoțirea“ cu spiritul gregar, inferior, alegând eulspiritual, care își sporește forța sub lumina tutelară a Soarelui: Mănchin la soarele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ea s-a bucurat de o autoritate de necotestat. Spre deosebire de alți primari, cărora le plăcea să se amestece în gâlceava dintre rude sau vecini, ea nu ținea partea nimănui. După ce se oficia căsătoria la primărie, se împământenise un obicei ca mirii și nuntașii în drum spre biserică să treacă pe „la Deal” să primească binecuvântarea primăriței. Le ura tinerilor „casă de piatră” și „copii de la Dumnezeu”, se închina un pahar de vin și li se dădea mirilor un dar de bani
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
împământenise un obicei ca mirii și nuntașii în drum spre biserică să treacă pe „la Deal” să primească binecuvântarea primăriței. Le ura tinerilor „casă de piatră” și „copii de la Dumnezeu”, se închina un pahar de vin și li se dădea mirilor un dar de bani după care alaiul cu nuntași își vedea de petrecere. În prima legislatură a împărțit loturi de pământ tinerilor căsătoriți care nu aveau loc de casă și așa i-a scăpat de dobânzile cămătarilor vestiți în zonă
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
în funcție de împrejurări. Întotdeauna, moartea tinerilor surprinde dureros, ca un sacrificiu inutil. Funeraliile tinerilor necăsătoriți imită obiceiurile de nuntă, făcând astfel ca recuzita destinată unui eveniment fericit să-și schimbe menirea: „Batista de vornicel / Legată-i la prăpurel, / Batistuța cea de mire / Legată-i la năsălie”. Exprimarea metaforică intensifică dramatismul „nunții-înmormântare”, deconspirând neconcordanța dintre aparență și realitate. Tonul este solemn, iar imaginile folosite sugerează perfect tragismul momentului. Specie complexă, care surprinde viața ori moartea în multiple ipostaze, b. include uneori secvențe ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
un moment de indispoziție și iritare, omul politic Tache Ionescu devine Fiul lui Belzebut iar Iorga Iliuță activu din cauza "hărniciei" excesive a scrisului iorghist; în schimb, Goga ca semn de simpatie e mititelul Octavian iar Șt. O. Iosif Jumătate de mire pentru a nu se uita colaborarea sa cu Dimitrie Anghel la Caleidoscopul lui A. Mirea; ca semn de mare apropiere sufletească și permisivitate, Petre Missir e Petrache, Mihail Dragomirescu Mihalache sau Prâslea, Delavrancea Frate Barbule, C. D. Gherea Costică dar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
lui și meditez/ citindu-l pe Borges.// El își înclină capul, se oprește în loc și m-ascultă/ transpus într-o lume ocultă./ Eu merg în urma lui și-i citez/ un anumit pasaj din Borges” (Portret al artistului la tinerețe). În Mirele orb (1995) sentimentul sfârșitului (de lume și de „secol”) pare că se asociază unei oboseli dulci, o „lumină moartă” se lasă deasupra orașului; în peisaje vizionare, încremenite, străluminate dinăuntru de strania lumină a morții, amenințarea angoasantă, presimțirea vidului alternează cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
de articole dedicate unor poeți români contemporani. SCRIERI: Fântâni carteziene, Iași, 1980; Câmp negru, București, 1982; Arlechini la marginea câmpului, București, 1985; Poezii, Iași, 1987; Deasupra lucrurilor, neantul, București, 1991; Apocalipsa de carton, Iași, 1993; Urechea de cârpă, Iași, 1993; Mirele orb, Iași, 1995; Nevasta lui Hans, Iași, 1996; Deasupra lucrurilor, neantul - Au dessus des choses, le néant, ed. bilingvă, tr. Emanoil Marcu, Botoșani, 1997; Nouă variațiuni pentru orgă, pref. Mircea Mihăieș, Iași, 1999; Umbră de aur, melancolia, postfață Mircea A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
în calcul și părerea părinților. În alte culturi, cuplurile proaspăt căsătorite de multe ori trebuie să locuiască împreună cu părinții unuia dintre soți, ceea ce se numește rezidență ambilocală și care are două variante: rezidența patrilocală înseamnă stabilirea grupului familial la părinții mirelui (soțului) și rezidența matrilocală la părinții soției. Funcționează și alte modele rezidențiale, dintre care cel avuncolocal este mai important, regula fiind aici de a locui la unul dintre unchi, de obicei la unul din frații mamei. Acest tip de aranjament
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în familie, bărbații domină femeile și le exploatează atât economic cât și sexual. PATRIARHATUL ȘI INEGALITATEA. Predominanța pattern-urilor autorității patriarhale evidențiază realitatea că femeile în mod tradițional au fost considerate proprietatea taților și soților lor. În unele culturi, un mire plătea "prețul miresei" tatălui viitoarei sale soții. Chiar în societatea noastră era obișnuit pentru o mireasă să fie dată mai departe de tatăl său unui bărbat căruia ea îi promite să se "supună." Puține femei sunt de acord cu această
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
vârstă fragedă, tânăra aristocrată se deghizează în abate, hotărăște să-și asculte inima în privința alegerii viitorului soț, oficiază un ritual 167 Ibidem. 168 Ibidem. 169 Ibidem. 170 Ibidem, p. 85. 171 Ibidem, p. 106. 69 particular al logodnei cu Alessandro, mirele iubit, dragostea fizică nu mai cunoaște tabu uri, pudibonderii sau timidități artificiale nici din partea eroilor care o trăiesc, nici din partea naratoarei care o relatează. Argumentația fetei, în fața papei, pentru a motiva alegerea făcută, care părea imposibil de acceptat în epocă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tranziție", găzduia viața omului, de la naștere până la mormânt. Pragul casei, sub care se îngropau bani în timpul construcției, a devenit un spațiu de inițiere: ultimul născut (dintre alți copii morți la naștere) "se cumpănea cu un pietroi" pe prag; la nuntă , mirii, socrii și nașii erau primiți pe prag, mireasa era trecută pragul în brațe de mire, pentru ca ea "să fie legată de casă și să nu poată trece pragul în afară fără soțul ei"; tot pe prag se oprea sicriul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în timpul construcției, a devenit un spațiu de inițiere: ultimul născut (dintre alți copii morți la naștere) "se cumpănea cu un pietroi" pe prag; la nuntă , mirii, socrii și nașii erau primiți pe prag, mireasa era trecută pragul în brațe de mire, pentru ca ea "să fie legată de casă și să nu poată trece pragul în afară fără soțul ei"; tot pe prag se oprea sicriul cu mortul, pentru a-l mai ține puțin în lumea aceasta. La "fereastra" casei se desfășurau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sau și într-o apă curgătoare. Nescăldați nicicând nu se cunună" 215. Această sacralizare a nuntirii, prin apă se întâlnește și la alte popoare, la greci, la romani, în India-țara scaldelor prin excelență, la evrei, la albanezi 216: la romani, mirii primeau miresele cu apă și foc, în India, socrul spală picioarele mirelui cu apă, cu lapte și cu balegă de vacă, urmând împreunarea mâinilor și vărsarea apei peste palmele unite ale mirilor. Astfel, la romani, la poarta casei soțului, mireasa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Această sacralizare a nuntirii, prin apă se întâlnește și la alte popoare, la greci, la romani, în India-țara scaldelor prin excelență, la evrei, la albanezi 216: la romani, mirii primeau miresele cu apă și foc, în India, socrul spală picioarele mirelui cu apă, cu lapte și cu balegă de vacă, urmând împreunarea mâinilor și vărsarea apei peste palmele unite ale mirilor. Astfel, la romani, la poarta casei soțului, mireasa era supusă unui întreg ritual. Pentru a îmblânzii "zeii pragului", mireasa îl
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
excelență, la evrei, la albanezi 216: la romani, mirii primeau miresele cu apă și foc, în India, socrul spală picioarele mirelui cu apă, cu lapte și cu balegă de vacă, urmând împreunarea mâinilor și vărsarea apei peste palmele unite ale mirilor. Astfel, la romani, la poarta casei soțului, mireasa era supusă unui întreg ritual. Pentru a îmblânzii "zeii pragului", mireasa îl împodobea cu flori și cu lână, iar pervazul îl ungea cu ulei. Apoi, doi prieteni ai soțului treceau mireasa pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sus, peste prag, unde era așezată o piatră, pentru a o feri de un accident religios de temut ce ar fi umbrit viața cuplului, în cazul în care mireasa s-ar fi împiedicat de piatra de pe prag. O dată trecut "pragul", mirele "o primea cu triumf și o poftea să împartă cu dânsul focul și apa, simbolurile vieții în comun."217 În Bucovina, ca și în alte ținuturi românești, înainte de a pleca la cununie, alaiul merge la casa miresei pentru a o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pleacă la o fântână. În drum spre fântână joacă trei hore, iar, o dată ajunși, iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, se întorc acasă, repetând cele trei jocuri în jurul doniței. În momentul în care vin "colăcerii" cu mirele ca să "ridice" mireasa, nașa și cu mireasa îi întâmpină cu acea doniță cu apă și cu busuioc și stropesc în cele patru părți ale pământului, iar apa o toarnă peste picioarele cailor "colăcerilor", busuiocul punându-se în perna pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mireasa, nașa și cu mireasa îi întâmpină cu acea doniță cu apă și cu busuioc și stropesc în cele patru părți ale pământului, iar apa o toarnă peste picioarele cailor "colăcerilor", busuiocul punându-se în perna pe care vor dormi mirii, crezându-se că "atât cât va șede acest busuioc în pernă, atât vor trăi noii căsătoriți" 219. La întoarcerea de la cununie, mulți le ies înainte cu cofe pline cu apă pe care le varsă în cale, urându-le ca toată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
atât vor trăi noii căsătoriți" 219. La întoarcerea de la cununie, mulți le ies înainte cu cofe pline cu apă pe care le varsă în cale, urându-le ca toată viața să le meargă din plin" 220. După cununie, la casa mirelui, mireasa este întâmpinată de soacra cea mare care o ia și o învârte de trei ori în jurul unui vas cu apă. Apoi, mireasa toarnă apă socrilor și nașilor pentru a se spăla, în semn de ascultare. După această spălare ritualică
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o învârte de trei ori în jurul unui vas cu apă. Apoi, mireasa toarnă apă socrilor și nașilor pentru a se spăla, în semn de ascultare. După această spălare ritualică, mireasa îi stropește pe toți nuntașii, de jur împrejur și, împreună cu mirele, duce restul apei la rădăcina unui pom din grădină 221. "Spălarea" ritualică, de a doua zi de după cununie, se desfășoară la o fântână sau la un pârâu, pentru a desăvârși legăturile dintre cei doi miri, iar "după ce se spală, mirele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]