5,723 matches
-
valorilor. Pe scurt, pentru a o spune metaforic, un astfel de politeism este o formă elegantă de ateism! Dar această dezangajare nu trebuie să fie analizată ca o simplă pasivitate. Poate exista în această non-activitate expresia unei creativități specifice. Noțiunea misticii renane, reluată ulterior de M. Heidegger: Gelassenheit, poate să ne edifice în acest sens104. Serenitate, bineînțeles, dar și renunțare a ideologiei lui homo faber. Abandon al acțiunii ca unică raportare la alteritate. Și, în termeni mai pozitivi, adeziune la frumusețea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
acest sens104. Serenitate, bineînțeles, dar și renunțare a ideologiei lui homo faber. Abandon al acțiunii ca unică raportare la alteritate. Și, în termeni mai pozitivi, adeziune la frumusețea și bogăția lumii. Toate acestea delimitează creativitatea non-activității. Perspectivă într-un fel mistică, desigur, dar care pune accentul pe demersul inițiatic: a ieși din sine pentru a face loc acestui "divin" care este mediul natural și social. A ieși dintr-un sine îngrădit în identitatea lui, funcția lui, ideologia lui, profesia lui, pentru
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
regulat, la copilărie, la punctul de plecare. Necesitate individuală și necesitate colectivă. Momente în care recreerea, în raport cu activismul faustian sau pro-meteic, permite recrearea tuturor lucrurilor. Este ceea ce ne învață demersul inițiatic, o formă de retragere, această "orfanitate" dragă cu-rentelor mistice, unde în secret, unde în discreție are loc un soi de comuniune în jurul figurilor esențiale. Ritualuri ce fac vizibilă forța invizibilă a comunității. De la mitul platonician al "bărbatului-copil" la "copilul-dumnezeu" creștin, fără a uita "juvenilismul" ambiant contemporan, regăsim, asemenea unei
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
fost singura dată în viață când am văzut-o pe mama atât de activă în apărarea semenului. Altfel, viața ei s-a scurs între amărăciune, revoltă mocnită, apatie și puține bucurii. Și totuși era atașată de viață într-un fel mistic, cred că ăsta-i cuvântul potrivit, fără să fi fost vreodată în ceea ce îndeobște unii numesc miezul ei. Câtuși de puțin. Câteodată eram revoltat de izolarea ei, de ruptura dintre ea și spiritul vremii. Obiecte, concepte ale lumii moderne deveniseră
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și legănat, cu părul albit tot în curticica doamnei Ștef, îmbrăcată, în diminețile mai răcoroase, cu fulgarinul verde spălăcit. Mă durea s-o văd astfel, ea care era totuși atașată de viață, chiar și la bătrânețe, poate, în felul său mistic continui s-o cred. Mă amuzam valsând în vis cu tata, cel din ultimii ani, în vreme ce provele bărcilor dănțuiau în contratimp peste vălurele care se spărgeau clipocind pe undeva dedesubt, de picioarele debarcaderului. De fapt nici nu mai era vis
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de echipă). Într-o scară de valori, perfecțiunea lumii ființelor supranaturale apare manifestată în ordinea și frumusețea sportului, pe care sportivul o imită în frumusețea din procesiuni, cântări, coruri, jocuri, banchete. Gestul ritualic, acela de sacrificiu reprezintă în stadion, simbolul mistic și în general, apare rânduit direct de limbajul perceput drept gest magic. Ritualul divin repetă inepuizabil sacrificiul omului, care trebuie să existe, în lumea devenirii, prin moarte, ritualul sportiv arată puterea sacrificiului eroului solar, Făt-Frumos, iar competiția conține în început
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
unor operațiuni magice sportive. Ispita trecerii de la cunoaștere la putere este constantă. Folosirea în scopuri magice, operatorii sau divinatorii, reprezintă o pervertire obișnuită a simbolului sportiv. Valoarea antică și profundă a simbolului cifrelor trebuia să călăuzească sufletul spre o imagine mistică a lucrurilor, este răstălmăcită în scopuri de dominare. Cercul magic al stadionului este un cerc de protecție de tip religios, exprimând simbolul timpului etern, al curgerii spiritului, al roții cerului, al mișcării cosmice, cercul reprezintă o formă echilibrată (3600, 12
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
perfecte intrate în competiție. Semnificațiile mișcării artistice din perspectiva sportului spectacol cuprind mai multe sensuri, țintă: -sensul literal (ceea ce se spune în regulamentele probelor), -sensul alegoric (de la concret, mișcare, spre abstract, valoarea estetică a probelor: duritate, competență, forță, eleganță...), -sensul mistic, secret, inaccesibil (relația cu ființele supranaturale, care se manifestă în forma hazardului). Practic, spațiul de joc presupune: -baza sportivă, totalitatea terenurilor și spațiilor, instalațiilor și construcțiilor special amenajate, în vederea organizării și desfășurării activității de educație fizică și sport, delimitată în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
7 și secundare (compuse) 4,6,8,9,10; de submultipli și multipli; este o idee-arhetip care asigură prin sine precizia de mecanism a fenomenelor cosmice, paradigma "perfecțiunii", modelul propus de Divinitatea supremă. Aceste teorii, ca de altfel și semnificațiile mistice ale numerelor, erau foarte familiare lui Macrobius care, pornind de la admirația sa în privința duratei vieții lui Scipio echivalentă cu produsul lui 7 și 8, impar și par (I, 6, 1:ac primum hoc transire sine admiratione non possumus, quod duo
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
iertare îndreptat din partea lui Dumnezeu către om, nu o simplă relație intelectuală și afectivă dintre om și Cristos, ci o aprofundare efectivă a unirii cu Cristos în Duhul Sfânt. Aceste energii supranaturale invadează omul, pentru că el face parte din corpul mistic al lui Cristos, Biserica, care se roagă, oferă sacrificii și îl iubește”. Există mai multe modalități de primire a iertării și de reluare a dialogului cu Dumnezeu, dar toate se fundamentează pe același „dar unic al puterii creatoare a lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentului reconcilierii: eclezială, liturgică, juridică, morală, istorică, etc., toate condensându-se în afirmarea rolului salvific și eclezial al celebrării sacramentale. Prin aceasta se vrea să se păstreze neatinsă această comoară a Bisericii în fața diferitelor provocări și crize pe care Trupul Mistic al lui Cristos le trăiește astăzi. 3. Reflecție teologică contemporană asupra sacramentului reconcilierii 3.1 Noi propuneri pastorale și dimensiuni teologice Faptul că modalitatea de celebrare a sacramentului reconcilierii s-a transformat, trecând de la vechea penitență publică și rară, la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fiind reprezentată în acest sacrament prin acțiunea proprie în istorie. 3.1.3 Dimensiunea eclezială Dimensiunea eclezială a sacramentului reconcilierii a existat încă din primele veacuri ale creștinismului, exprimând convingerea că penitentul, păcătuind împotriva lui Cristos, păcătuiește și împotriva Trupului Mistic al acestuia, care este Biserica. De la început, Biserica și-a înțeles rolul său, pentru că, prin toți membrii ei, ea trăiește și manifestă o preoție comună, chiar în cadrul acestui sacrament, luând parte la convertirea și la împăcarea penitentului cu Dumnezeu, prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
doar o impresie, pentru că, în esența sa, ritul pe care îl respectă celebrantul vrea să creeze conștiința unei unități spirituale și să indice faptul că adunarea credincioșilor este un singur trup și o singură entitate înaintea lui Dumnezeu, formând Trupul Mistic al lui Cristos. Însușindu-și această reprezentare, dialogul dintre preotul celebrant și comunitate va fi trăit cu o adevărată semnificație spirituală. 3.2.2 Celebrarea cuvântului lui Dumnezeu În al doilea moment, atenția comunității este orientată de la cuvintele și rugăciunea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
însuși o alege prin obediență și libertate față de Dumnezeu. Prin aceasta, dorește să trăiască adevărata caritate, în care elementele răului să fie eliminate. Acest lucru implică sacrificii și renunțări mari, modalități de creștere în îndeplinirea voinței lui Dumnezeu; b) religiozitate mistică (de comuniune). Constă în dorința penitentului de a trăi în comuniune cu Dumnezeu, în care să predomine intuiția imediată a prezenței sale pline de iubire. Acest lucru are loc printr-o întâlnire profundă, intimă, inseparabilă și personală cu Dumnezeu. Într-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acest caz, nu vorbim doar de efecte ale reconcilierii, ci și de efecte ale relației dintre confesor și penitent și, implicit, de efectele ale dialogului între cei doi, dialog care se desfășoară în celebrarea reconcilierii sacramentale. 1. Trăiri ascetice și mistice Afirmând că sacramentul reconcilierii este o întâlnire intimă și personală cu Dumnezeu, recunoaștem, de fapt, două acțiuni: o lucrare a lui Dumnezeu în viața omului - reconcilierea - și o implicare a omului înaintea lui Dumnezeu - penitența. Aceasta din urmă vine ca
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atât în plan intern, personal, cât și în plan extern, al relațiilor sale cu ceilalți. Înseamnă că reconcilierea sacramentală presupune parcurgerea unui itinerariu spiritual, care se realizează etapizat, constând în purificare și sfințire și îmbrăcând caracterul unor trăiri ascetice și mistice. Însă aceste trăiri vor avea aici un caracter specific, sacramental, fapt care nu poate fi contradictoriu cu intenția reconcilierii, căci dacă asceza este un proces de purificare, iar mistica un proces de „căutare a sufletului care vrea să-l întâlnească
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a sufletului care vrea să-l întâlnească pe Absolutul divin”, atunci, acest lucru se întâmplă în mod evident și în cadrul celebrării sacramentale. În măsura în care procesul dialogic dintre confesor și penitent se concentrează cu intenție și asupra acestui lucru, momentele ascetice și mistice pe care penitentul le trăiește vor fi conștientizate ca roade ale dialogului sacramental. 1.1 Trăirea ascetică a penitentului Pentru ca penitentul să treacă de la viața de păcat la cea de sfințenie, el trebuie să parcurgă un proces de purificare. În măsura în care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu, care îi dăruiește harul iertării și al păcii. În momentul în care harul sacramental se revarsă în viața și în ființa sa, el începe să trăiască un moment special, pe care îl putem numi mistică sacramentală. 1.2 Trăirea misticii sacramentale Aplicată celebrării reconcilierii sacramentale, noțiunea de „mistică sacramentală”, poate fi înțeleasă din două perspective: fie reprezentând un drum de viață sacramentală care îl conduce pe om la o comuniune cu Dumnezeu, fie reprezentând deja un moment de aprofundare a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
privilegiați au avut-o. Ea trebuie înțeleasă mai degrabă ca o „irumpere” a lui Dumnezeu în existența umană a penitentului, făcându-l pe acesta să trăiască o experiență care îl eliberează de mizeria păcatului și a morții. O asemenea stare mistică este recunoscută de unii autori și în momentul botezului, ca și în cadrul celebrărilor euharistice sau al altor acte penitențiale. Mistica este rodul unei experiențe de credință trăite și realizate în mod deplin în sacramente; în speță, ea este prezentă și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
revarsă asupra penitentului iertat un influx bogat de daruri specifice. De aceea, se afirmă că „nu există mistică creștină care să nu se înrădăcineze în misterele sacramentale, care să-i fie sursă și a dezvoltării și a îndeplinirii acestora”. Fenomenul mistic din ambientul sacramentului reconcilierii este realizat în plan transcendental, pentru că aceasta nu poate veni dintr-o căutare subiectivă a omului, ci dintr-o revărsare a harurilor Duhului Sfânt în sufletul acestuia. Omul doar poate crea condițiile necesare pentru ca acest lucru
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentul reconcilierii conduce penitentul spre această stare de mistică sacramentală, atunci aceasta implică un nou mod de a înțelege reconcilierea. Pentru a conștientiza această experiență a misticii sacramentale, este necesar ca el să reușească să citească sacramentul reconcilierii în „cheie mistică”, acordând dialogului cu preotul-confesor un rol particular. Intervenția confesorului îl poate ilumina și îl poate ajuta să interpreteze întreaga celebrare ca un moment de întâlnire cu Dumnezeu, ce culminează cu primirea iertării și cu revelarea milostivirii divine veșnice. De aceea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
divine veșnice. De aceea, mistica sacramentală nu este doar o expresie admirabilă a forțării ascetice din partea penitentului în căutarea primirii iertării lui Dumnezeu, ci presupune să fie acceptată mai întâi inițiativa și puterea divină în viața acestuia. În realitate, drumul mistic este un drum progresiv de transfigurare, parcurs, într-adevăr, de penitent, dar ajutat de darul lui Dumnezeu, care, prin reconciliere sacramentală și prin acțiunea Duhului Sfânt - care lucrează și prin confesor -, îl conduce pe același penitent să trăiască din plin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu, descoperind că viața sa interioară devine din ce în ce mai surprinzătoare, îmbogățindu-se din ce în ce în ce mai mult cu o „comoară”, pe care el nu o mai poate înțelege în mod natural. Prin astfel de trăiri, penitentul recunoaște experiența misticii sacramentale, care apoi se reflectă în mod concret și în alte dimensiuni ale vieții sale de credință. 1.3 Dimensiuni de trăire a misticii sacramentale Trăirea pe care reconcilierea sacramentală o trezește în ființa penitentului și transformarea pe care o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dimensiuni de trăire a misticii sacramentale Trăirea pe care reconcilierea sacramentală o trezește în ființa penitentului și transformarea pe care o produce în intimitatea sufletului său au permis analizei teologice posibilitatea de a evidenția anumite dimensiuni, pe care asemenea experiențe mistice le manifestă în viața aceluiași penitent. Ele subliniază atât efectul primar al reconcilierii sacramentale, cât și efectul secundar al acesteia, efect ce se naște din dispoziția și implicarea penitentului și a confesorului în cadrul celebrării sacramentale. Așa cum propun unii autori, există
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
intimă și particulară ar fi experiența sa, nu poate trăi în afara Bisericii. Prin reconciliere, penitentul este încorporat în Biserică și este ajutat să se dezvolte și să crească, datorită acestei comuniuni ecleziale. Din acest motiv, este valabilă și considerația că „misticul creștin se naște în Biserică, se dezvoltă într-însa și trăiește pentru dânsa”; d) o dimensiune antropologică a misticii. Aceasta reiese din însăși întâlnirea penitentului cu Dumnezeu în spațiul sacramental, în mod intim și personal. În acest moment de referință
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]