6,060 matches
-
Quartetul (1900) și Corul de copii, Hora ielelor (1900, Muzeul Brukenthal, Sibiu), ultimul este dedicat acestor creaturi fantastice ale pădurilor, făpturi feminine de o frumusețe stranie. Prezente în mitologia populară, Ielele țin locul sirenelor, naiadelor, nimfelor și feminității acvatic-silvane din mitologia greco-latină, exercitându-și farmecul funest în special asupra bărbaților. În credința populară este interzis acestora să tulbure horele pe care zânele, în deplină nuditate, le întind în mijlocul pădurii. Jocul ielelor se poate dovedi funest pentru intrusul voyeur. La acest fapt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
copii- iele, nu departe de reprezentarea unor putti renascentiști, sunt prinși într-o horă suspendată deasupra unui iaz în care se reflectă imaginea acestui vesel carusel, în timp ce un al patrulea, un copil-faun, cântă din nai. De remarcat aici este prezența mitologiei greco-latine prin intermediul acestui faun-copil, ceea ce indică ca și la Kimon Loghi insuficienta decantare a influențelor modelului simbolist vest-european, în special cel german. Un alt studiu intitulat, Ielele, le înfățișează, cu o singură excepție, într-o ipostază de exuberanță copilărească cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Călin (file de poveste) sau Luceafărul. Romantismul contribuie, în accepția criticului, la întreținerea unei atmosfere de mister în compozițiile lui Ștefan Popescu, în cel de-al doilea caz, fiind vorba de presiunea unui context cultural pe care-l solicită temele mitologiei greco-latine abordate de pictorii simboliști germani aflați la confluența cu romantismul. Caracterul simbolist al artei lui Ștefan Popescu rezidă din ciocnirea celor două registre. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că acesta se formează într-un mediu socialist care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Eumenidele, Alecto, Megara și Tisiphone prezidează la capturarea victimei de către un monstruos kraken uteromorf, ale cărui tentacule o învăluie din toate părțile. E foarte interesant aerul de familie cu pictura lui Klimt, doar că Verona își alege personajele nu din mitologia greacă, ci din cultura populară românească, cu propriul bagaj mitologic. Tabloul invocat al lui Klimt ne oferă reperul unui echivalent simbolic pentru această tensiune tragică a captivității biologice generată de forțe superioare umanității și care o guvernează într-un mod
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca o inovație bizară, fiind puternic contestat ca o carență sub raport tehnic. O serie din Himerele paciuriene au ceva neterminat, nedesăvârșit, tatonant, manifest prin disproporția intenționată a raporturilor corporale, cât și prin fluiditatea, instabilitatea ductilă a acestor corpuri. În mitologia greacă, Himera este un animal fabulos cu corp de leu, aripi de pasăre și coadă de șarpe, însă Paciurea nu respectă decât parțial sintaxa monstruoasă originară, toate cele trei componente apar în reprezentările paciuriene, dar separat. Himera nu face parte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ofidian, Balaurul, Zmeul, Zburătorul. Adaptarea acestei figuri nu constituie un impediment nici în alte culturi, care dezvoltă o dimensiune importantă a artei simboliste. Simbolismul polonez, ca și cel românesc sau rusesc își extrag substanța din folclorul național, care ține locul mitologiilor nordice și temelelor clasice ale mitologiei grecești, cu care interferează sub presiunea modelului. În cazul artei pictorului Jacek Malczewski, aceste teme se reflectă în tablouri precum Meduza (1900) sau Artistul și Himera (1906) de o manieră originală, care pune în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
figuri nu constituie un impediment nici în alte culturi, care dezvoltă o dimensiune importantă a artei simboliste. Simbolismul polonez, ca și cel românesc sau rusesc își extrag substanța din folclorul național, care ține locul mitologiilor nordice și temelelor clasice ale mitologiei grecești, cu care interferează sub presiunea modelului. În cazul artei pictorului Jacek Malczewski, aceste teme se reflectă în tablouri precum Meduza (1900) sau Artistul și Himera (1906) de o manieră originală, care pune în evidență capacitatea artistului de a adapta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
temperamentul său de oriental obișnuit cu lumina limpede, cu culoarea caldă, cu viața iar nu cu spectrele ce populează atmosfera cețoasă a țărilor de nord"426. Chiar și așa, pânzele sale nu pierd nimic din atmosfera onirică, misterioasă, iar influența mitologiei greco-latine nu dispare, de unde și nenumăratele teme grecești sau peisajele care includ ruinele unor temple. În mitopoetica lui Loghi, un rol esențial îl joacă această Arcadie fantastă metonimie pentru o Grecie ideală, evocată printr-o arheologie onirică, o Grecie similară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate fi observat în câteva dintre tabolurile sale, unde elementele recuzitei mitopoetice böckliniene configurează cadrul pentru o feerie orientală. Acest sincretism face parte din chiar substanța simbolismului, iar maestrul hibridizărilor rămâne Gustave Moreau, în picturile căruia se întâlnesc elemente de mitologie greacă, hindusă, persană într-un arabesc care ține atât de caracterul decorativ al picturii sale, cât și de rețeaua de simboluri care generează ezoterismul compoziției. Dacă acest ezoterism este mai atenuat la Loghi, în sensul unei simbolistici mult mai difuze
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Paul Constantin în Arta 1900 în România, găsim o încadrare pentru Kimon Loghi în amestecul de "simbolism, manierism, istoricism, academism sau populism", orientare denumită și "pseudo-simbolism". Kimon Loghi metabolizează lecția simbolismului german, importând pe filieră romantică o dimensiune mistică, o mitologie particulară, un anumit decupaj stilistic și chiar un anumit peisaj, pe care îl mixează cu un ecleraj specific, cu un cromatism orientalizat al luminii din sud, cu un idilism exuberant sau spiritualizat al picturii românești decelabile la un Verona sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ale subiectului în critica de artă a vremii, abordări bazate pe pe constatări și distincții cvasigenerale. Descrierea se termină apoteotic, criticul desfășurând tabloul propriei sale sensibilități estetizante, pentru care tabloul pictorului nu fusese decât un pretext. Bogdan-Pitești plonjează într-o mitologie senzuală, de rafinament decadent, cu rituri orgiastice, cruzimi orientale și mistere sesizabile în spectrul unei sensibilități decadente: "Ne vin în minte toate riturile mitice, toate felurile de a venera pe Saturn, pe Cybela, pe Ceres Matricea Universală: sacrificii sângeroase, rituri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-un cadru aproape abstract, pe un soi de scenă-estradă ale cărei contururi subliniază insularitatea personajului, extras oricărei contingențe. Pictorița nu-și transformă țigăncile în măștile grotești ale unui carnaval exotic, din pictura ei lipsesc elementele clar trasate ale unei mitologii recognoscibile prin figuri tutelare de idoli sau prin apelul la o teratologie enciclopedică. Cecilia Cuțescu-Storck nu intenționează nicio clipă o abordare etnologică a unei culturi îndepărtate, așa cum nu o face nici Gauguin, deși în pictura acestuia, aflată sub semnul sincretismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tutelare de idoli sau prin apelul la o teratologie enciclopedică. Cecilia Cuțescu-Storck nu intenționează nicio clipă o abordare etnologică a unei culturi îndepărtate, așa cum nu o face nici Gauguin, deși în pictura acestuia, aflată sub semnul sincretismului, nu lipsește substratul mitologiei polineziene și cultului Maori, instrumentate simbolic de o manieră cu totul particulară. În opinia Serafinei Brukner, țigăncile Ceciliei Cuțescu-Storck se află sub pecetea tainei, oficiind misterii. "Acum ne vom opri însă în fața unor țigănci cu desăvârșire străine de celelalte, țigănci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cultivarea unei poetici a antisublimului, a unui antisentimentalism anticalofil și a unei deconstrucții parodice a unei anumite estetici. Felul în care este tratat un personaj precum Salomeea servește ca turnesol mutațiilor estetice care au loc. Cel care-i forjează o mitologie modernă, decadentă prin definiție, este Oscar Wilde (prin succesul piesei sale, Salomé, scrisă în 1893 și apărută în 1894); cariera decadento-simbolistă a personajului fixează, printre reperele edificatoare Trei povestiri (1877) -, cartea lui Gustave Flaubert. Salomeea lui Flaubert constituie expresia de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Mass Culture and Social Decay) / Pâine și circ (teorii ale culturii de masă și declinului social), publicat în 1983. Referindu-se la teoria "clasicismului negativ", Brantlinger discută sensurile tradiționale și actuale ale metaforei "pâine și circ" și modul în care mitologia a influențat și continuă să influențeze istoria modernă. El consideră că sintagma "pâine și circ" este de regulă asimilată "declinului și căderii". Astfel, acesta afirmă că sintagma "se poate discuta dacă acest concept a devenit realitatea deprimantă a viitorului, dar
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
elită. Există însă și exemple de literatură folclorică care a devenit populară și a ajuns să fie studiată ca formă a literaturii de "elită", așa cum există și modele ale culturii populare actuale care-și trag rădăcinile din folclor sau din mitologie. Antropologul englez Pounds denumește populațiile tribale "popoare tradiționale" și le descrie ca fiind "stabile, supuse numai schimbărilor naturale: însămânțatul și recoltatul, vara și iarna, noaptea și ziua, nașterea și moartea 44". Orice abatere de la acest ciclu prestabilit sau orice întrerupere
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
față de supranatural 47. În prezent, Beowulf este departe de a fi considerat literatură "populară". Deoarece lumea pe care o descrie este atât de departe de a noastră și nu oferă nici un model recognoscibil pentru cititorul de rând, este descris ca mitologie și studiat mai ales de cercetători și de studenții la litere. Cu toate acestea, Beowulf oferă un număr de prototipuri care au supraviețuit în obiceiuri, valori și credințe populare și s-au manifestat de-a lungul secolelor, dând naștere altor
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
consonantă cu religia creștină, dar și cu unele idei precreștine care considerau moartea drept o trecere într-o altă lume, populată de spirite, în care sufletul își continuă viața sau așteaptă să renască. Moartea este văzută ca o altă viață. Mitologiile lumii sunt pline de povestiri despre morți care doresc să se întoarcă să-și reia viața alături de cei vii sau despre oameni care vor să se alăture celor din lumea de apoi. Exemplele cele mai semnificative în acest sens sunt
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
temându-se de moarte, acesta luptă cu disperare și cu malițiozitate să se agațe de cei vii, târându-i și pe ei într-o lume de graniță, ținându-i suspendați între viață și moarte. Arhetipul vampirului se regăsește în majoritatea mitologiilor popoarelor lumii. În Asia, povestirile chinezești fac referire la creaturi de culoare verde (o reprezentare diferită și în mod cert anterioară Omului Verde din mitologia celtică), care au corpul acoperit de un mucegai strălucitor în întuneric și a căror ocupație
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
de graniță, ținându-i suspendați între viață și moarte. Arhetipul vampirului se regăsește în majoritatea mitologiilor popoarelor lumii. În Asia, povestirile chinezești fac referire la creaturi de culoare verde (o reprezentare diferită și în mod cert anterioară Omului Verde din mitologia celtică), care au corpul acoperit de un mucegai strălucitor în întuneric și a căror ocupație este vampirismul. În India, există Kali, venerată drept zeiță a bolilor, războiului și a morții, care se hrănește din sânge, și Shiva, asimilat unui vampir
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
această ofrandă pentru a-și recăpăta puterea 65. Tipul vampirului grec este reprezentat de fapt de empusa, sau lamia, o femeie-de-mon înaripată care ademenește tineri chipeși, îi ucide, le bea sângele și le consumă trupurile 66. Deși prezenți în diferite mitologii ale Antichității, fantomele, vârcolacii și vampirii sunt mai mult o prezență spirituală, decât una corporală. Numai în estul Europei vampirul este înzestrat cu corporalitate și, deși este declarat mort, trăiește într-un spațiu tridimensional, în care se menține hrănindu-se
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
its Prospects, Londra, Penguin, 1990. Nachbar, Jack, Lause, Kevin (ed.), Popular Culture: An Introductory Text, Bowling Green, Ohio, Bowling Green University Popular Press, 1992. Nietzsche, Friedrich, The Case of Wagner, în engleză de Walter Kaufman, New York, Vintage, 1967. Pamfile, Tudor, Mitologie românească, București, Editura ALL, 1997. Parker, Christopher (ed.), Gender Roles and Sexuality in Victorian Literature, Aldershot, Scholar Press, 1995. Plato, The Republic, în engleză de Benjamin Jowett, Cleveland, World, 1946. Pounds, N.J.G., The Culture of the English People (Iron Age
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Raymond McNally și Radu Florescu, In Search of Dracula (The History of Dracula and Vampires), Boston, New York, Houghton Mifflin, 1994, pp. 117-118. 67 Vezi Webster's Unabridged Dictionary of the English Language, New York, Random House, 2001. 68 Vezi Tudor Pamfilie, Mitologie românească, București, Editura ALL, 1997, pp. 116-182. 69 Vezi Gabriel Ronay, The Dracula Myth, Londra, W. H. Allen, 1972, p. 10. 70 Clive Leatherdale, op. cit., p. 46. 71 Vezi Nina Auerbach, Our Vampires, Ourselves, Chicago și Londra, The University of
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
foarte sensibilă, existând o Împletire Între aceste două fenomene ce caracterizează orice comunitate. Anumite scenarii mitico rituale existente Încă la Începutul secolului al XXlea păstrează fragmente rituale ale căror origini le găsim În Grecia dinainte de Homer. În ceea ce privește o origine a mitologiei din țara noastră există trei direcții, după cum arată Romulus Vulcănescu. O primă direcție susține că nu ar fi vorba de o mitologie În sensul clasic al termenului, ci numai un substrat mitologic care reflectă Îndelungul proces de creștinare a daco-romanilor
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
al XXlea păstrează fragmente rituale ale căror origini le găsim În Grecia dinainte de Homer. În ceea ce privește o origine a mitologiei din țara noastră există trei direcții, după cum arată Romulus Vulcănescu. O primă direcție susține că nu ar fi vorba de o mitologie În sensul clasic al termenului, ci numai un substrat mitologic care reflectă Îndelungul proces de creștinare a daco-romanilor. Susținătorii acestei opinii au mers până la a spune că românii au fost precreștini, adică un popor cu mentalitate creștină, Înainte chiar de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]