3,411 matches
-
comandă pe dealul de pe care se vedea întregul oraș. Dealul era cunoscut ca „Buen Ayre” (sau „Bonaria” în limba locală), pentru că era lipsit de mirosul neplăcut ce predomina orașul vechi (zona castelului), care era situat chiar lângă o serie de mlaștini. Pe durata asediului cetății Cagliari, aragonezii au construit un sanctuar al Fecioarei Maria pe vârful dealului. În 1335 regele Alfonso al IV-lea al Aragonului a donat biserică Ordinului „Sfântă Fecioara Maria și Milostiva”, care au construit o mănăstire care
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
minerale hipertermale (). Fondată de celți, în secolul al IV-lea î.Hr., care au denumit-o "Segesta" apoi "Segestica", denumită "Siscia" de romani, localitatea a cunoscut diferite ortografii, "Sissek", "Sisek", "Sziszek", înainte de a deveni Sisak. Situată pe o movilă în mijlocul vechilor mlaștini de la confluența râurilor Sava (venind din nord) și Kupa (venind de la vest), acest sit permitea controlul traficului comercial, îndeosebi cel cu fier și cărbune provenind din actuala Bosnia-Herțegovina. Se pare că terminația în „-tica” face referință la portul fluvial al
Sisak () [Corola-website/Science/297263_a_298592]
-
600 de specii de eucalipt și 800 de specii de salcâm. Zonele de vegetație ale Australiei corespund în mare parte cu zonele de climă. Pădurile tropicale de pe coasta nordică și nord-vestică conțin palmieri, pini, ferigi de copac și mangrove în mlaștinile de coastă. Aproximativ 9% din suprafața Australiei este acoperită cu păduri subtropicale și temperate, mai dese pe coasta de est, constând din palmieri, ferigi de copac și eucalipt. Versanții vestici ai Munților Marii Cumpene de Ape conțin păduri subtropicale sau
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
de peșteri și avenuri, dintre care unele sunt habitat al singurului vertebrat acvatic de peșteră—olmul. Pădurile sunt și ele prezente semnificativ în țară, ele acoperind , adică 44% din suprafața uscatului țării. Celelalte tipuri de habitat sunt zonele umede, pajiștile, mlaștinile, bălțile, tufărișurile, precum și habitatele marine și de coastă. În termeni fitogeografici, Croația face parte din regatul Boreal, fiind împărțit între provinciile Iliră și Central Europeană din cadrul regiunii Circumboreale și provincia Adriatică din regiunea Mediteraneană. World Wide Fund for Nature împarte
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
pierzându-și puterea. Tendința ghibelină a orașului s-a opus Florenței gulfe. După înfrângerea familiei conducătoare Tarti, ce îi sprijină pe ghibelini, în fața Florenței, Arezzo intră sub dominația familiei Medici și a ducatului Toscanei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, mlaștinile învecinate cu Val del Chiana au fost drenate și astfel numărul epidemiilor de malarie au scăzut. La sfârșitul secolului, trupele franceze conduse de Napoleon Bonaparte au cucerit Arezzo, dar in curand orașul s-a transformat într-o bază de rezistență
Arezzo () [Corola-website/Science/297322_a_298651]
-
Acesta combină mai multe domenii de pădure, cum ar fi fag, pădurile de stejar, arin sau pădure de pin pe turba. Acestea sunt acasă, la o serie de animale și plante, cum ar fi ciocănitoarea neagră, Woodruff,Meadow Fritillary sau mlaștină galbenele Outre - Forêt L' Outre - Forêt înseamnă zona de nord a Pădurea de Haguenau și la sud de Lauter . Expansiune a Regatului Alemannia secolului al treilea în secolul al șaselea Regiunea Alsacia de decontare Celtic originale. Zona portocalie prezintă regiunea
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
fluxului de refugiați care au abandonat câmpia padană sub amenințarea mai multor invazii longobarde și hune din nordul Italiei în decursul secolului al V-lea și de la începutul secolului al VI-lea. La început, locuitorii și-au ridicat așezămintele pe mlaștinile instabile ale lagunei și au trăit din comerțul cu sare și din pescuit. O exploatare agricolă a ținutului nu a fost posibilă, dar acest neajuns era compensat de o poziție care permitea ușor apărarea localității, deoarece puține corăbii ale acelui
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
comunicație est-vest din Imperiul Roman târziu (Via Egnatia, care străbătea nordul Greciei și asigura legătura cu „Noua Romă”, Constantinopol), orașul Abdera și-a pierdut importanța comercială din perioadele anterioare. În plus, frecventele revărsări ale râului Nestos au continuat să întrețină mlaștinile din imprejurimi, iar aluviunile sale au modificat continuu traseul litoralului tracic, făcând dificilă dezvoltarea activităților portuare din regiune. Ca urmare a acestui declin, redresarea cetății, după distrugerile suferite în sec. IV d.Hr., s-a dovedit imposibilă, iar locuirea ei
Abdera, Tracia () [Corola-website/Science/297361_a_298690]
-
m/s. Odată cu creșterea nivelului apelor Dunării, Prutul își încetează scurgerea, se revarsă, inundând suprafața vastă a luncii sale. Lunca râului este parțial înmlăștinită. Încă în prima jumătate a secolului XX, o parte a luncii Prutului era ocupată de bălți, mlaștini, lacuri în care viețuia o lume animală acvatică foarte bogată (pești, păsări, mamifere). Acest sector al luncii Prutului reprezenta un minunat și miraculos paradis al naturii. Mihail Sadoveanu vizitând Basarabia a lăsat următoarea descriere: "„Apele acelea nesfârșite care domneau pretutindeni
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
de pești, până la nesfârșitele miliarde de gângănii - toate trăiesc din apele acestea care au întins o bogată împărăție, care aduc nămolul plin de hrană din munții și câmpiile depărtării...”" În ultimele decenii cea mai mare parte din bălțile, lacurile și mlaștinile Prutului au fost desecate. Fostele mlaștini au devenit terenuri agricole. În 1976 lângă localitățile Stânca și Costești, Republica Moldova împreună cu România au construit un baraj, un lac de acumulare și o hidrocentrală. Odată cu acestea au încetat viiturile și inundațiile periodice ale
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
gângănii - toate trăiesc din apele acestea care au întins o bogată împărăție, care aduc nămolul plin de hrană din munții și câmpiile depărtării...”" În ultimele decenii cea mai mare parte din bălțile, lacurile și mlaștinile Prutului au fost desecate. Fostele mlaștini au devenit terenuri agricole. În 1976 lângă localitățile Stânca și Costești, Republica Moldova împreună cu România au construit un baraj, un lac de acumulare și o hidrocentrală. Odată cu acestea au încetat viiturile și inundațiile periodice ale luncii Prutului. Dacă anterior terenurile de
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
mănos adus de apele râului în timpul inundațiilor și viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat și au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil în scopuri economice. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă a lacurilor, bălților, mlaștinilor care au rămas, dar a căror suprafață continuă să se micșoreze. Scurgerea anuală a Prutului de la izvor până la vărsare este de 2,9 km cubi de apă. Iată ce scria despre apa Prutului Dimitrie Cantemir: „Apa Prutului, dintre cele cunoscute
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
etajate. În partea inferioară ele des reprezintă unele valuri paralele cu un interval de cîțiva metri, sunt cazuri cîn ele se prezintă sub forma unor mici culmi, paralele cu cornișele separate de niște uluce umedesau ocupate chisr cu bălți și mlaștini alimentate atît superficial cît și subteran. Prin fragmentarea valurilor de alunecare se transformă în aliniamente de forme mai mult sau mai puțin monticulare deosebite de formele eroziunii torențiale. Deluviul de alunecare alcătuit dintr-un amestec de argile , nisipuri , prundișuri etc.
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
argile , nisipuri , prundișuri etc. Cu o grosime ce depășește uneori 15-20m, în cele mai dese cazuri prezintă o suprafață cu fragmene de trepte mici, monicule cu altitudine variabilă (0,5-10m) și mici depresiuni umede, transformate pe alocuri în bălți și mlaștini. Din loc în loc corpul alunecărilor date este secționat de ravene prin care se face drenarea naturală a sectoarelor mai bogate în ape subterane. Neuniformitatea suprafeței versanților face ca scurgerea superficială să fie mult micșorată. În unele zone ale alunecărilor cu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
care reprezentau Parisul erau iacobini, republicani și susținători ai Comunei. Inițial erau 200 de girondini și 100 de iacobini în Convenție. Majoritatea nu aparțineau nici unei tabere și pentru că ocupau parterul din mijlocul sălii în care lucra Adunarea, au primit denumirea "mlaștina" sau "câmpia". Până la 2 iunie 1792 s-a desfășurat lupta dintre girondini și iacobini. Iacobinii erau cunoscuți ca montagnarzi sau munteni, pentru că ocupau locurile de sus ale Adunării, la stânga președintelui. Girondinii erau membri ai Clubului iacobinilor. Ambele grupuri erau alcătuite
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Getic), dar și Podișul Mehedinți, în timp ce în sud și vest se întind două mari câmpii, Câmpia Română (îngustată spre est) și Câmpia de Vest. Delta Dunării este cea mai joasă regiune a țării, sub 10 m altitudine, cu întinderi de mlaștini, lacuri și stuf. Ceva mai înălțate sunt grindurile fluviale și maritime (Letea, Caraorman, Sărăturile) pe care se grupează satele de pescari. Este un teritoriu descris din Antichitate de numeroși oameni de știință ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
formate din ierburi mărunte (peste 2000 de metri). În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegetație specifică de luncă, cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepelița, crapul, carasul, știuca, șalăul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase (stejar și fag): mistrețul, lupul, vulpea
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
SUA există Marile Lacuri. Cele mai mari chei ale lumii, Marele Canion, din sud-vestul SUA, este una din minunile naturale ale Americii de Nord. Continentul nord-american reprezintă un mediu propice pentru numeroase specii de animale. În zonele umede, care includ lacuri, râuri, mlaștini se găsesc păsări de apă și mamifere semiacvatice. Fauna pădurilor de conifere include porci spinoși, iepuri sălbatici, lupi, râși. Suprafața și populația sunt luate din "The 2008 World Factbook" care utilizează date valabile în iulie 2008.<br> Statele Unite ale Americii
America de Nord () [Corola-website/Science/296608_a_297937]
-
are mare importanță în zonă, mai ales datorită situării în vecinătatea Cetății Culișer, puternic centru politico-economic și care în secolul XII a fost ridicată la rangul de oraș. În această perioadă satul Salonta cuprindea aproximativ 50 de case așezate între mlaștini și stuf având circa 250-300 locuitori. Turcii distrug în 1598 atât Cetatea Culișer cât și vatra veche a Salontei. Cetatea nu va fi repopulată dar, după o scurtă perioadă de timp, Salonta se reface. Acest fapt se datorează întoarcerii unei
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
constituie Uniunea Mixtă a Meseriașilor. La sfârsitul secolului XIX în evidența meseriașilor figurează aproape 500 de meșteri cu brevete de funcționare. La cumpăna dintre secolele XIX și XX ținutul se dezvoltă intens. În această perioadă încep lucrările de desecare a mlaștinilor, construirea liniei ferate și apar primele instituții cu caracter capitalist în industrie și comerț. De asemenea, se înregistrează un puternic aflux al populației rurale spre oraș. Mișcarea popoarelor europene pentru autodeterminare ce urmează Primului Război Mondial duce la destrămarea Imperiului Habsburgic și
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
munților ajung chiar și la 25-30 m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord și nord-est concură la păstrarea timpului frumos. Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din valea Oltului până pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe (Mlaștina Hărman, Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer) ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății Lempeș sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
chiar și la 25-30 m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord și nord-est concură la păstrarea timpului frumos. Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din valea Oltului până pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe (Mlaștina Hărman, Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer) ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății Lempeș sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord și nord-est concură la păstrarea timpului frumos. Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din valea Oltului până pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe (Mlaștina Hărman, Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer) ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetății Lempeș sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes sunt populate de specii
Județul Brașov () [Corola-website/Science/296651_a_297980]
-
se varsă în Argeș la Budești și salba de lacul Andreier care se varsă în Dunăre la Mănăstirea. La Călărași, Dunărea se divide în două brațe: Dunărea Veche și Borcea, pe malul căreia se află Călărașiul, între acestea formându-se mlaștini și lacuri. Cele mai importante lacuri ale județului sunt: lacul Mostiștea (parte a salbei de lacuri Mostiștea), lacul Gălățui și lacul Călărași (în prezent rămânând doar o mică parte din vechea suprafață a lacului în urma desecărilor și îndiguirilor). Principalele centre
Județul Călărași () [Corola-website/Science/296654_a_297983]
-
actuală, primarul guvernator al Berlinului este Michael Müller, din partea SPD. Originea numelui "Berlin" este nesigură. Ar putea avea origini în limba slavilor occidentali care au locuit pe teritoriul Berlinului de azi și poate fi asociat cu vechiul polab "berl-"/"birl-" („mlaștină”). Etimologia populară face legătură între numele orașului cu cuvântul german pentru urs, "Bär". De asemenea, un urs apare pe stema orașului. Cele mai vechi evidențe ale așezărilor pe teritoriul Berlinului actual sunt o tijă de lemn ce datează aproximativ din
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]