4,567 matches
-
tipărită pe înțelesul și graiul poporal, o foaie pentru țărani, realizată din bunătate și inițiativa lui Iancu Flondor, care a înfăptuit Unirea Bucovinei cu România, jertfindu-și averea” și apărea în fiecare sâmbătă începând din august 1919. În articolul „Frați Moldoveni”, în numerele 1 și 2 ale Bucovinei, Constantin Cehan - Racoviță stătea de vorbă cu sătenii îndemnându-i ca, la fapt de seară, să citească Foaia pentru că „... Azi Bucovina e a noastră; azi jandarmul austriac nu te va mai urmări ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de mănăstiri (din care cauză a fost numit „cel Sfânt”), fiindcă 44 de războaie a dat în timpul lungii lui domnii și pe toate le-a câștigat. În jurul acestor mănăstiri și împrejurul acestor monumente sfinte pentru români au stat strâns uniți moldovenii în timpul ocupației austriece și la aceste morminte, ca la o adevărată Meca a românismului, s-au dus naționaliștii din Regatul vechi să se închine și să-și întărească credința în ziua eliberării fraților lor. Așa se explică încă un fapt
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
neîmplinite S-a ajuns ca un ostaș moldovean de peste Nistru, cu numele Toma Jalbă, a spus la un Congres din Basarabia că „dacă basarabenii vor uita pe frații lor de peste Nistru, aceștia vor săpa malul râului pe dincolo de unde trăiesc moldovenii, ca astfel să fie la un loc toți frații... dovadă că frații noștri de acolo știu cine sunt și ce vor”... Un documentar intitulat „Transnistrenii” semnează G.T. (George Tofan). * Pacea era semnată. Peste Nistru, ori în Ungaria focurile de armă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în afară de politică, nu însă neglijânduși datoria cetățenească, care-i obligă la un sever control și supraveghere a faptelor politicienilor” - completează Eugen Liteanu în tableta sa „Comentariu” Tribuna independentă publică: „Problema reformei agrare în Bucovina” de C. Loghin; „Sufletul românesc al moldovenilor basarabeni”, amintiri de Ovid Țopa, „Tribuna informativă” de Emil Cososchi, „Deschiderea stagiunii Teatrului Național cu „Înșiră-te Mărgărite” de Victor Eftimiu etc. Se publică în genuri și rubrici diverse: Spectacolele zilei, cronici teatrale („Omul care a văzut moartea” de Victor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1240), aflarea prafului de pușcă (1342) înființarea Mitropoliei Moldovei prin Iuga Vodă (1400), suirea pe tron a neuitatului Domnitor al Moldovei Alexandru cel Bun (1401), înființarea Episcopiei Rădăuțiului (acum a Cernăuțiului) prin domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun (1402), moartea domnitorului moldovean Alexandru cel Bun și depunerea rămășițelor lui în biserica catedrală din Rădăuți (1433), aflarea tiparului ( 1441), suirea pe tron a fericitului și neuitatului Domn al Moldovei Ștefan Vodă cel Bun și Mare (1457), zidirea mânăstirii Putna prin Ștefan Vodă cel
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și fiul și un ciobănaș care cântă din fluier. Nu se știe bine, Doina Nistrului sau Doina Oltului. În orice caz, deoarece dl. Georgescu este din județul Romanați (deși marea majoritate a membrilor societății sunt din alte părți, în special moldoveni), Doina Nistrului nu poate fi decât un răsunet al Doinei Oltului. La urma urmei, caracterul revistei nu interesează. Este de ajuns că dl. (CELER-is et Comp) ne asigură că deabia azi spiritualitatea de aici „se întâlnește cu spiritualitatea mamă, cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gheorghe Țițeica, Newton, Blaise Pascal a fost prilej de încrustare în literă de tipar a biografiilor acestora. Având vie în conștiință teritoriile Daciei lui Buerebista, Decebal și Traian se vorbea despre „Frații noștri transistreni”, despre Odesa clădită după planul arhitectului moldovean Manole și locuită în majoritate de români, despre alte orașe însemnate, cu populație românească”: Bălți, Movilău, Ananiev, Dubăsari. Nu erau uitați românii din Peninsula Balcanică, orașul Moscopole din Albania cu 60.000 de locuitori, atunci, numai români și care ajunsese
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
păstreze undeva vreun exemplar a lor îngropat în pulberea uitării...” Și își punea, mai ales, mari nădejdi de izbândă în cercetarea viitorimii... „Bucovina”, gazetă bilingvă, tipărită pe două coloane, una în românește și alta în germană, cu coaractere semichirilice, servind moldovenilor, ca și valahilor, dar tratând probleme și din mediul austriac și german, cu interese în Principate, se declara preocupată, în aceeași măsură „și de soarta fraților noștri români - în număr de mai mult de trei milioane din Ungaria și Transilvania
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1848; ferindu-se de represalii și arestări, sosesc în Bucovina: frații Petru și Vasile Cazimir, Toader Ralet, Dimitrie Conta, Costache Negri, Alexandru Cuza, frații Vasile și Iancu Alecsandri, frații Rosetti, frații Toader și Gh. Sion, A. Moruzi, Ionescu, Epureanu, Romala Moldoveanul..., episcopul Iustin Crivăț, Mihai Kogălniceanu. Când în mai 1849 Mihail Sturza a fost detronat din scaunul Moldovei, știrea a produs mare bucurie în rândul refugiaților moldoveni din Cernăuți: „Un act de dreptate sau săvârșit, omenirea violată în popolul Moldovei au
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pe obraz și îi întinde mâna chitaristului, întrebându-l : Student ? — Da, domnule Vasile ! i-a răspuns el, bucuros să fie atât de aproape de idolul său. — De unde ? — Din Iași, domnule. — O, dar ce oraș frumos, am petrecut câteva luni bune acolo. Moldovenii sunt cei mai calzi și totodată aprigi oameni pe care i-am întâlnit, singurii poate care știu să bea peste măsură, ca și cum ar avea totuși una, râde Cristi. După care bagă mâna în buzunarul interior al paltonului și scoate de-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
spre constituirea unei „națiuni moldovenești“ distincte (chiar dacă ceea ce s-a numit În epoca sovietică „limbă moldovenească“ nu este altceva decât limba română, cu unele particularități regionale și presărată cu neologisme rusești. Cert este Însă că diferența culturală dintre români și „moldoveni“ s-a adâncit.) Apusul: Transilvania În sfârșit, a treia mare unitate o formează ținuturile „de peste munți“ (privind dinspre țara Românească și Moldova). Se folosește, În limbajul curent, numele generic de Transilvania, deși În sens propriu Transilvania nu reprezintă decât o parte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Este ușor de spus când s-a afirmat națiunea română (ca mai toate națiunile europene, În secolul al XIX-lea), dar mai greu de definit etapele formării poporului, pentru simplul motiv că „poporul“ este un concept mai vag decât „națiunea“. Moldovenii sunt parte alcătuitoare a națiunii române, nu În mai mică măsură decât „muntenii“ — românii din țara Românească. Până În secolul al XIX-lea, ei nu numai că au avut statul lor și istoria lor distinctă, dar nici nu și-au spus români
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
parte alcătuitoare a națiunii române, nu În mai mică măsură decât „muntenii“ — românii din țara Românească. Până În secolul al XIX-lea, ei nu numai că au avut statul lor și istoria lor distinctă, dar nici nu și-au spus români, ci moldoveni. Altminteri erau foarte apropiați — și conștienți de acest fapt — prin limbă, cultură și alte forme de solidaritate de ceilalți români. Din perspectiva actuală, sunt români, fără Îndoială. Dar din propria lor perspectivă, cu secole În urmă? În problema Încurcată a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
moldoveni, munteni, ardeleni), au o origine comună, și anume se trag de la Roma. Câteva decenii mai târziu, Miron Costin dedică o lucrare specială formării poporului român (inaugurând astfel În istoriografia română o preocupare constantă, obsedantă chiar). Titlul este De neamul moldovenilor, ilustrând distincția dintre moldoveni și munteni; cu toții aveau Însă aceeași origine romană. Pe la 1720, cel mai erudit dintre moldoveni, Dimitrie Cantemir (1673-1723), fost principe al Moldovei, tratează aceeași problemă a originilor Într-o amplă și documentată lucrare intitulată Hronicul vechimii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o origine comună, și anume se trag de la Roma. Câteva decenii mai târziu, Miron Costin dedică o lucrare specială formării poporului român (inaugurând astfel În istoriografia română o preocupare constantă, obsedantă chiar). Titlul este De neamul moldovenilor, ilustrând distincția dintre moldoveni și munteni; cu toții aveau Însă aceeași origine romană. Pe la 1720, cel mai erudit dintre moldoveni, Dimitrie Cantemir (1673-1723), fost principe al Moldovei, tratează aceeași problemă a originilor Într-o amplă și documentată lucrare intitulată Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor: moldovenii și vlahii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dedică o lucrare specială formării poporului român (inaugurând astfel În istoriografia română o preocupare constantă, obsedantă chiar). Titlul este De neamul moldovenilor, ilustrând distincția dintre moldoveni și munteni; cu toții aveau Însă aceeași origine romană. Pe la 1720, cel mai erudit dintre moldoveni, Dimitrie Cantemir (1673-1723), fost principe al Moldovei, tratează aceeași problemă a originilor Într-o amplă și documentată lucrare intitulată Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor: moldovenii și vlahii (românii din țara Românească) sunt așezați Împreună În directa descendență a romanilor. Faptele istorice erau — sau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
distincția dintre moldoveni și munteni; cu toții aveau Însă aceeași origine romană. Pe la 1720, cel mai erudit dintre moldoveni, Dimitrie Cantemir (1673-1723), fost principe al Moldovei, tratează aceeași problemă a originilor Într-o amplă și documentată lucrare intitulată Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor: moldovenii și vlahii (românii din țara Românească) sunt așezați Împreună În directa descendență a romanilor. Faptele istorice erau — sau păreau — simple. Dacia a fost cucerită de romani, În vremea Împăratului Traian, prin două războaie, purtate În anii 101-102 și 105-106. În urma ultimei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
vorbi fără patimă despre „unirea de la 1600“. În fapt, nu a fost o fuziune, ci o uniune personală, țările păstrându-și individualitatea. Apoi, „țări române“, Încă o dată, este prea mult spus, elementul conducător În Transilvania nefiind cel românesc. Dar nici moldovenii nu s-au arătat entuziaști; pentru ei, Mihai nu era un eliberator (să-i elibereze de cine?), ci un cuceritor. Lui Mihai Viteazul i s-a Împrumutat mai târziu un proiect național de secol XIX, pe care nu putea să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ea unii unguri din Transilvania și câte un român dezgustat de „bizantinismul“ din „vechiul Regat“ (ca jurnalistul clujean Sabin Gherman, autor al unui articol care a stârnit scandal: „M-am săturat de România“). A existat și un efemer „partid al moldovenilor“, dar fără un program autonomist bine definit; până la urmă, s-a integrat În P.S.D.! Deocamdată, nici vorbă de federalism. Cu atât mai grăitoare este Însă teama de federalizare, chiar În lipsa „primejdiei“ efective. Dezmembrarea Iugoslaviei pare unora un semnal de alarmă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
spațiului românesc (și tuturor celorlalte spații naționale). Românii nu diferă doar de străini, ci și Între ei. Și În această privință, Întâlnim stereotipuri, delimitând În general cele trei mari regiuni ale țării. Muntenii sunt considerați vioi, ardelenii mai Înceți, iar moldovenii contemplativi. Anecdotele cu ardeleni exploatează o anume dificultate de a Înțelege și de a acționa prompt (un Ardeal, firește, văzut dinspre București). Cele cu olteni mizează pe o răsturnare a valorilor, pe soluții ieșite din comun (este cea mai rurală
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
spiritului național. E. Lovinescu (1881-1943), unul dintre cei mai de seamă critici și istorici literari români și teoretician al culturii, vedea distincțiile (În Istoria civilizației române moderne, 1924- 1925) În termeni „rasiali“ și imuabili. După el, „prin natura contemplativității lor, moldovenii Înclină spre creația poetică“, În timp ce, „prin firea lor mobilă, comprehensivă și practică, muntenii și-au Îndreptat activitatea mai mult pe terenul politic și economic“ <endnote id="10"/>. Fapt este că, Îndeosebi În secolul al XIX-lea, moldovenii au dat cel
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
natura contemplativității lor, moldovenii Înclină spre creația poetică“, În timp ce, „prin firea lor mobilă, comprehensivă și practică, muntenii și-au Îndreptat activitatea mai mult pe terenul politic și economic“ <endnote id="10"/>. Fapt este că, Îndeosebi În secolul al XIX-lea, moldovenii au dat cel mai important contingent de scriitori și de artiști, și chiar de oameni de știință. Iașiul era pe atunci un fel de Atenă a României; centralizarea excesivă a țării a dus Însă la declinul Iașiului În favoarea Bucureștiului, care
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
balanța statisticilor! Din punct de vedere social, România este o țară dezmembrată, În care românii par a fi străini românilor. Cel mai mult se deosebesc de restul românilor basarabenii. Mai sunt ei Încă români? În ce i privește, Își spun moldoveni. Românii nu-și dau seama cum ar putea basarabenii să nu fie români: au aparținut Moldovei, apoi României și vorbesc românește; sunt, așadar, români, născuți români. O asemenea interpretare presupune Însă supraaprecierea unor factori (limba și istoria) În detrimentul altora. Ceea ce
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
interpretare presupune Însă supraaprecierea unor factori (limba și istoria) În detrimentul altora. Ceea ce contează În primul rând, În orice construcție națională, este voința de a fi: de a fi (sau a nu fi) român ori moldovean. Termenul „moldovean“ poate genera confuzie; moldovenii de la apus de Prut sunt parte constitutivă a națiunii române, la fel ca muntenii și ardelenii, moldovenii de la răsărit de Prut rămâne să se lămurească ei Înșiși ce sunt. În momentul destrămării Uniunii Sovietice, Republica Moldova părea gata să se arunce
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
orice construcție națională, este voința de a fi: de a fi (sau a nu fi) român ori moldovean. Termenul „moldovean“ poate genera confuzie; moldovenii de la apus de Prut sunt parte constitutivă a națiunii române, la fel ca muntenii și ardelenii, moldovenii de la răsărit de Prut rămâne să se lămurească ei Înșiși ce sunt. În momentul destrămării Uniunii Sovietice, Republica Moldova părea gata să se arunce În brațele României. Limba română (și nu „moldovenească“, cum i se spunea În epoca sovietică) a fost
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]