10,770 matches
-
vasculare ale diabetului. Astfel, la bărbații vârstnici, mortalitatea este mai ridicată față de cea a femeilor de aceeași vârstă, iar pentru pacienții albi de sex masculin riscul de deces este cu 10% mai mare față de riscul celor din rasa neagră (5). Mortalitatea intraspitalicească la pacienții cu infarct de miocard cu vârsta peste 70 de ani este de cel puțin 3 ori mai mare decât la tineri, prima categorie de subiecți având un risc mai mare de a dezvolta complicații cardiovasculare majore. Spre deosebire de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
este de cel puțin 3 ori mai mare decât la tineri, prima categorie de subiecți având un risc mai mare de a dezvolta complicații cardiovasculare majore. Spre deosebire de morta - litatea prin IC, care este mai ridicată la bărbați comparativ cu femeile, mortalitatea crudă asociată cu infarctul de miocard înregistrează valori mai crescute la sexul feminin, comparativ cu cel masculin (5). O prognoză asupra evoluției mortalității prin boli cardiovasculare arată că numărul celor care vor muri prin aceste afecțiuni, în special prin boală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
complicații cardiovasculare majore. Spre deosebire de morta - litatea prin IC, care este mai ridicată la bărbați comparativ cu femeile, mortalitatea crudă asociată cu infarctul de miocard înregistrează valori mai crescute la sexul feminin, comparativ cu cel masculin (5). O prognoză asupra evoluției mortalității prin boli cardiovasculare arată că numărul celor care vor muri prin aceste afecțiuni, în special prin boală coronariană și AVC, va crește, ajungând în 2030 la 23,3 milioane (1,3,6). Întrucât bolile cardiovasculare sunt boli multifactoriale, în a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
Întrucât bolile cardiovasculare sunt boli multifactoriale, în a căror etiopatogenie sunt implicați peste 200 de factori de risc (incluzând HTA, tabagismul, diabetul zaharat (DZ), inactivitatea fizică, dislipidemiile, consumul de alcool în exces, dieta nesănătoasă și obezi - tatea), în ratele de mortalitate se va regăsi influența tuturor acestor factori. Astfel, dintre cele aproximativ 17,3 milioane decese/an cauzate de bolile cardiovasculare, 9,4 milioane sunt provocate în mod direct de HTA (reprezentând 16,5% din total) (7). Este bine cunoscut faptul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
reprezentând 16,5% din total) (7). Este bine cunoscut faptul că tensiunea arterială crescută constituie un factor de risc major atât pentru boala coronariană, cât și pentru AVC ischemice sau hemoragice. Studiile arată că presiunea diastolică este invers corelată cu mortalitatea, ceea ce semnifică faptul că presiunea pulsului poate fi cel mai bun predictor al efectelor adverse legate de creșterea presiunii arteriale la populația vârstnică. În mod paradoxal, presiunea arterială scăzută este de asemenea asociată cu creșterea mortalității la populația în vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
este invers corelată cu mortalitatea, ceea ce semnifică faptul că presiunea pulsului poate fi cel mai bun predictor al efectelor adverse legate de creșterea presiunii arteriale la populația vârstnică. În mod paradoxal, presiunea arterială scăzută este de asemenea asociată cu creșterea mortalității la populația în vârstă, dar relația este pe termen scurt (primii 3 ani de la diagnostic), astfel că presiunea arterială scăzută este un predictor al supraviețuirii (5). 1.1.2. Bolile cardiovasculare în Europa În Europa, bolile cardiovasculare provoacă în fiecare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
an peste 4 milioane de decese, repre - zentând peste 47% din totalul deceselor prin toate cauzele. La femei, proporția deceselor prin aceste boli reprezintă 52% din totalul deceselor, iar la bărbați doar 42%, astfel că ele rămân principala cauză de mortalitate la femei în toate țările Europei, cu excepția a 6 state (Franța, Israel, Olanda, San Marino, Slovenia și Spania) (8). Diferențele se observă și în repartiția deceselor pe categorii de boli cardiovasculare, atât pentru sexul feminin (boală coronariană - 22% din totalul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
de boli cardiovasculare, atât pentru sexul feminin (boală coronariană - 22% din totalul deceselor, AVC - 15%, alte boli cardiovasculare - 15%), cât și pentru cel masculin (boală coronariană - 20% din totalul deceselor, AVC - 10%, alte boli cardiovasculare - 12%) (8). Referitor la valorile mortalității prin afecțiuni cardiovasculare, acestea sunt diferite la bărbați (între 151 și 1.500 decese/100.000 de locuitori) comparativ cu femeile (între 97 și 1.054 decese/100.000 locuitori), cele mai ridicate rate fiind înregistrate în Bulgaria, iar cele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
în rândul populației vârstnice. 81% dintre bărbații decedați ca urmare a acestor afecțiuni și 94% dintre femeile la care decesul a survenit ca urmare a unei afecțiuni cardiovasculare au avut vârsta mai mare de 65 de ani (9). Ratele de mortalitate prin bolile cardiovasculare sunt în general mai crescute în Europa Centrală și de Est, comparativ cu Europa de Nord, Europa de Sud și cea Vestică, model epidemiologic care se păstrează pentru AVC, dar nu și pentru boala coronariană (8). În prezent, mortalitatea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
mortalitate prin bolile cardiovasculare sunt în general mai crescute în Europa Centrală și de Est, comparativ cu Europa de Nord, Europa de Sud și cea Vestică, model epidemiologic care se păstrează pentru AVC, dar nu și pentru boala coronariană (8). În prezent, mortalitatea prin bolile cardiovasculare în țările europene prezintă o tendință de scădere, atât pentru țările dezvoltate din nordul și vestul continentului, cât și în țările din Europa Centrală și de Est, care au înregistrat o creștere importantă a numărului de decese
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
înregistrat o creștere importantă a numărului de decese la sfâr itul secolului XX (3,8,10). Este de remarcat prezența gradientului sud ‑nord între țări precum Marea Britanie și Irlanda sau a gradientului vest‑est între Țările Nordice, cu rate de mortalitate încă crescute în Finlanda (9). 1.1.3. Bolile cardiovasculare în România În anul 2009, cu o rată de mortalitate de peste 500 de decese/100.000 locuitori, România ocupa locul al doilea printre țările UE în ceea ce privește bolile cardiovasculare (11,12
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
gradientului sud ‑nord între țări precum Marea Britanie și Irlanda sau a gradientului vest‑est între Țările Nordice, cu rate de mortalitate încă crescute în Finlanda (9). 1.1.3. Bolile cardiovasculare în România În anul 2009, cu o rată de mortalitate de peste 500 de decese/100.000 locuitori, România ocupa locul al doilea printre țările UE în ceea ce privește bolile cardiovasculare (11,12). Conform Institutului Național de Sănătate Publică, în anul 2010 rata de mortalitate prin aceste afecțiuni a fost de 729,6
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
România În anul 2009, cu o rată de mortalitate de peste 500 de decese/100.000 locuitori, România ocupa locul al doilea printre țările UE în ceea ce privește bolile cardiovasculare (11,12). Conform Institutului Național de Sănătate Publică, în anul 2010 rata de mortalitate prin aceste afecțiuni a fost de 729,6 decese/100.000 locuitori, dintre care: 230,1 decese/100.000 locuitori pentru bolile cerebrovasculare, 98,3 pentru infarctul de miocard, 125,9 pentru HTA și 150,4 pentru alte forme de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
6 decese/100.000 locuitori, dintre care: 230,1 decese/100.000 locuitori pentru bolile cerebrovasculare, 98,3 pentru infarctul de miocard, 125,9 pentru HTA și 150,4 pentru alte forme de cardiopatie ischemică (13). Făcând referire la evoluția mortalității prin bolile cardiovasculare în România, în peri - oada 2000‑2009, se observă aceeași tendință generală spre o evoluție descendentă ca în restul țărilor europene (11,12). 1.2. Morbiditate și factori de risc Morbiditatea, factorii de risc și bolile cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
în vârstă poate ajunge și la 60%. Pentru aceste cazuri cu IM nerecunoscut profilul include, cu o probabilitate mai mare, HTA, diabet sau fumatul și, de obicei, prezintă o prevalență mai scăzută a episoadelor anginoase care precedă evenimentul (5). Așa cum mortalitatea prin bolile cardiovasculare este determinată de prezența factorilor de risc (FR), și morbiditatea acestor afecțiuni este puternic influențată de frecvența acestor factori în populația generală. Printre cele mai importante categorii considerate a fi implicate în creșterea riscului de apariție și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
2). Importanța acestui factor de risc pentru bolile cardiovasculare rezultă din faptul că fumatul cauzează 10% dintre bolile cardiovasculare (2). Există numeroase dovezi științifice, rezultate ale unor studii de cohortă, referitoare la efec- tele benefice ale renunțării la fumat relativ la mortalitatea prin boli cardiovasculare (2,15). O cohortă derulată pe o perioadă de 50 ani, populație-țintă studiată de medici britanici, a demonstrat că vârsta la care se renunță la fumat are un impact major asupra perspectivelor de supraviețuire la foștii fumători
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
risc rămâne o problemă majoră de sănătate publică și în Europa, deși a înregistrat o scădere în multe țări europene, în special la femei. În același timp, este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili cu influență asupra mortalității precoce (1). În Europa, aproximativ 20% dintre decesele prin boli cardiovasculare la bărbați și 3% la femei sunt cauzate de fumat (1). Prevalența la bărbații în vârstă de peste 15 ani a înregistrat cel mai mare nivel în țările din Federația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
al bolilor cardiovasculare (4). Supravegherea acestor boli include culegerea activă, sistematică de informații și analiza acestora pentru furnizarea de date referitoare la povara bolii în cadrul unei populații. Mai precis, sistemele de monitorizare trebuie să includă colectarea de date epidemiologice privind mortalitatea, morbiditatea, frecvența factorilor de risc, precum și costurile legate de pre- venție sau tratament. Chiar în contextul actual este de remarcat că unele țări nu dispun încă de un sistem de supraveghere a HTA și a altor factori de risc pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
DZ non-insulino-dependent și tratarea acestora pentru menținerea unui nivel normal al glicemiei. Pacienții cu o valoare a LDL-colesterolului crescută trebuie să primească consiliere- referitoare la dietă și tratament cu statine. Pravastatina s-a dovedit că reduce rata evenimentelor coronariene și mortalitatea la pacienții peste 75 de ani. Colesterolul este însă un predictor cu valoare scăzută pentru evenimentele coronariene la pacienții vârstnici, deoarece concentrația plasmatică este influențată de existența comorbi - dităților (5). Ca principale politici de sănătate publică cu impact asupra bolilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
pentru evenimentele coronariene la pacienții vârstnici, deoarece concentrația plasmatică este influențată de existența comorbi - dităților (5). Ca principale politici de sănătate publică cu impact asupra bolilor cardiovasculare, OMS recomandă îndeplinirea următoarelor obiective globale până în anul 2025: -reducerea cu 25% a mortalității prin boli cardiovasculare, cancer, diabet și boli pulmo - nare cronice; -scăderea cu cel puțin 10% a consumului excesiv de alcool; -reducerea cu 10% a prevalenței activității fizice insuficiente; -diminuarea cu 30% a consumului populațional mediu de sare/sodiu; -reducerea cu 30
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
unor leziuni” (1). În derularea studiului Framingham, identificarea, documentarea și înțelegerea acțiunii unor factori majori de risc precum fumatul, dislipidemia, diabetul zaharat (DZ), obezitatea și sedentarismul, în funcție de sex și grupe de vârstă, s au dovedit critice pentru prevenția morbidității și mortalității cardiovasculare. Datorită identificării lor precoce, aceste variabile sunt denumite în prezent factori de risc tradiționali (2). În ultimele decenii, tabloul riscului cardiovascular a fost completat cu o întreagă constelație de anomalii metabolice și vasculare, care oferă astfel o imagine mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
riscului bazal”, aducând în prim plan faptul că nivelul riscului absolut crește progresiv odată cu vârsta, chiar și în absența celorlalți factori de risc (5). Consecința practică a progreselor majore în domeniul epidemiologiei și prevenției bolilor cardiovasculare este reprezentată de scăderea mortalității sub vârsta de 60 de ani și creșterea duratei de viață, cu apariția unei populații vârstnice și foarte vârstnice din ce în ce mai bine reprezentate. Această categorie de pacienți are numeroase particularități și reprezintă adesea o provocare diagnostică și terapeutică. Durata lungă de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
prin scurtarea telomerelor și că această scurtare este asociată cu riscul de evenimente cardiovasculare ulterioare (11). 7.2.2. Imunosenescența Imunosenescența, consecință a involuției timusului odată cu înaintarea în vârstă, se manifestă prin creșterea persistentă a activității inflamatorii sistemice, asociată cu mortalitate crescută, independent de comorbiditățile preexistente (8). Acest status rezultă din modificarea profilului de răspuns imunoinflamator, caracterizat de scăderea numărului de limfocite B, limfocite T CD4 helper și CD8 citotoxic, concomitent cu creșterea compensatorie a celulelor NK (natural killer), astfel încât numărul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
pierde reglarea răspunsului imun (12). 7.2.3. Sindromul de fragilitate Sindromul de fragilitate este definit de caracteristicile disfuncționale ale variatelor sisteme și organe, apărute ca urmare a procesului de îmbătrânire, inducând un status vulnerabil, cu impact asupra morbidității și mortalității. Acest declin funcțional conduce la o scădere a capacității individuale de a rezista la stresul biologic de orice natură, chiar în absența statusului de dizabilitate (8). Prevalența estimată a acestui sindrom este maximă la populația foarte vârstnică (25% la vârste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
aceste categorii (3). Unele studii au relevat că la pacienții vârstnici și la cei cu risc cardiovascular înalt (boală coronariană, boală cronică de rinichi, insuficiență cardiacă), adiponectina ar putea avea implicații prognostice diferite, nivelul plasmatic înalt fiind corelat cu creșterea mortalității de orice cauză, în special la bărbați. Acest excedent de adiponectină, în ciuda amplificării masei grase, poate fi explicat la pacienții geriatrici prin alterarea clearance ului renal, în contextul declinului funcțional legat de vârstă (24,25). În ultimii ani, noi biomarkeri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]