3,559 matches
-
menționează că a primit la școala din Budapesta: A studiat la Sibiu și la Budapesta, completându-și studiile prin numeroase călătorii peste hotare. Între 1890-1891 a activat ca profesor de desen la "Schemnitz" (azi Banská Štiavnica). Atras îndeosebi de pictura murală, în anul 1904 a întreprins o călătorie de studii la monumentele de artă veche din Țara Românească, Moldova și Bucovina, de la care s-a inspirat în executarea picturilor din numeroase biserici transilvănene (Catedrala mitropolitană din Sibiu). Ca pictor de șevalet
Octavian Smigelschi () [Corola-website/Science/308714_a_310043]
-
căruia i-a devenit elev după doar un an petrecut la Școala de Belle Arte, pe care o părăsise tocmai pentru a fi în preajma maestrului francez, pe lângă care a rămas până în 1884. În 1884, a primit comanda să realizeze decorația murală a Catedralei din Constanța, pe care a executat-o alături de arhitectul Ion Mincu. Lucrarea sa a fost distrusă în timp, fiind înlocuită. De asemenea, în perioada 1887 - 1888 a executat pictura plafonului Casei Vernescu din București, dar și patru panouri
George Demetrescu Mirea () [Corola-website/Science/308735_a_310064]
-
1927. Ca profesor și director la Școala de arte frumoase din București, a promovat academismul („Vârful cu Dor”, „Bacantă și satir” și unele compoziții istorice), rămânând însă un remarcabil portretist („Alexandru Odobescu”; „Portret de bărbat”; „C. Stăncescu”). A realizat decorațiile murale la Banca Națională a României, Casa scriitorilor, Universitatea din Iași. În semn de respect pentru activitatea sa, o stradă din București, din preajma Arcului de Triumf, îi poartă numele.
George Demetrescu Mirea () [Corola-website/Science/308735_a_310064]
-
Polivalența poeziei culte". Apoi, cele aproape trei veacuri de veche poezie cultă românească sunt defalcate în cinci părți: I - "poezia sacră religioasă / poezia eclesiastică sacerdotală / poezia hieratică voievodală / poezia de inscripție heraldică / poezia de prezentare a tipăriturilor / poezia de inscripție murală / poezia de parenetică sacrală"; II - "poezia profană de meditație / poezia profană parenetică / poezia profană epică"; III - "poezia profană modernă"; IV - "originalitate și înrâuriri streine"; V - "meșteșugul versificației în trecut". Ultimele două volume cuprind o antologie comentată a întregului material documentar
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
puțin documentate și cunoscute. Prin ele se păstrează o artă constructivă sacrală cu rădăcini adânci în istoria românilor, păstrată până în timpurile moderne prin meșteri de biserici itineranți specializați. Pe pereții interiori și uneori exteriori ai bisericilor s-au păstrat picturi murale, documente vii sau spălate de vremuri și uitare ale credinței poporului român. Din inventarul mobil de altă dată, de o valoare inestimabilă, s-au păstrat, dar mai vârtos s-au tot împrăștiat și se mai împrăștie - chiar dacă stau sub blestem
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
Tot de existența multor biserici se leagă încă supraviețuirea unor obiceiuri străvechi. Majoritatea bisericilor fac parte din identitatea așezărilor. Bisericile de lemn au fost îmbrăcate, îndeosebi în secolele 17, 18 și 19, în veșmântul subțire și viu colorat al picturilor murale. Rostul picturilor murale a fost de a oferi pagini deschise în Biblie, cu imagini simbolice, adeseori lămurite în texte, pentru amărâții satelor și crângurilor românești, cei mai mulți analfabeți. Pictura murală a prins un deosebit avânt în Transilvania, în secolul 18, unde
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
multor biserici se leagă încă supraviețuirea unor obiceiuri străvechi. Majoritatea bisericilor fac parte din identitatea așezărilor. Bisericile de lemn au fost îmbrăcate, îndeosebi în secolele 17, 18 și 19, în veșmântul subțire și viu colorat al picturilor murale. Rostul picturilor murale a fost de a oferi pagini deschise în Biblie, cu imagini simbolice, adeseori lămurite în texte, pentru amărâții satelor și crângurilor românești, cei mai mulți analfabeți. Pictura murală a prins un deosebit avânt în Transilvania, în secolul 18, unde arta picturii a
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
18 și 19, în veșmântul subțire și viu colorat al picturilor murale. Rostul picturilor murale a fost de a oferi pagini deschise în Biblie, cu imagini simbolice, adeseori lămurite în texte, pentru amărâții satelor și crângurilor românești, cei mai mulți analfabeți. Pictura murală a prins un deosebit avânt în Transilvania, în secolul 18, unde arta picturii a contribuit la educarea și emanciparea iobagilor români. La micuțele biserici de lemn din Sălaj zugravii au fost plătiți să întindă creațiile lor și pe pereții exteriori
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
emanciparea iobagilor români. La micuțele biserici de lemn din Sălaj zugravii au fost plătiți să întindă creațiile lor și pe pereții exteriori. În forme asemănătoare s-au petrecut lucrurile și în Oltenia, sub influența puternică a bisericilor de zid. Picturile murale din bisericile de lemn formează o bogăție vizuală și artistică ce racordează cultura românească, într-un ton propriu, la curenții mari de cultură europeană. Soarta acestor file fragile de istorie, cultură și artă românească depinde cu totul de protecția și
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
vizuală și artistică ce racordează cultura românească, într-un ton propriu, la curenții mari de cultură europeană. Soarta acestor file fragile de istorie, cultură și artă românească depinde cu totul de protecția și conservarea bisericilor de lemn. Pentru Transilvania, picturile murale formează cea mai bogată arhivă și una dintre singularele colecții de pictură românească. Acoperișurile găurite de vremi, restaurările fără documentare și fixare prealabilă, lipsa specialiștilor, renovările și repictările ilegale, instalațiile noi peste ochii sfinților și peste slova inscripțiilor au contribuit
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
găsit în anul 1921 Codicele de la Ieud sau Zbornicul de la Ieud, document ce a iscat polemici fiind considerat de unii istorici prima scriere românească. În austeritatea ei exterioară, încălzita în interior de cioplitura consolelor și de culorile vii ale picturii murale, biserica de lemn din Ieud Deal reprezintă un vârf al artei și tehnicii de a construi biserici de lemn în Maramureș. Valoarea ei este dublată de un ansamblu pictural de cea mai bună calitate, cea mai reprezentativă opera a cunoscutului
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
mai tarziu Țiț Bud a datat biserică din 1364, considerând-o cea mai veche biserică din Maramureș. Etnograful Tache Papahagi a remarcat biserică din Ieud Deal în cercetarea să în Maramureș, în primii ani după primul război mondial, pentru picturile murale bine conservate, pe care le-a ilustrat în unul din puținele clișee apărute în cartea sa. Structura și mai ales pictură au fost descrise mai pe larg de Victor Brătulescu în 1941, care a publicat și 18 imagini și 8
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
a publicat și 18 imagini și 8 schițe. Tot atunci au fost făcute primele relevee ale bisericii, de arhitectul N. Chioreanu. Mult mai tarziu, în 1968, I. D. Ștefănescu a reluat descrierea temelor principale din pictură bisericii. Tot de pictură murala, dar mult mai sistematizat, s-a ocupat și Anca Pop Bratu în 1982. Biserică a fost documentata, studiată și datata dendrocronologic în 1997 în timpul ultimei restaurări. Între 2007-2009 pictură bisericii a trecut printr-un proces de restaurare și conservare. Pentru
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
a reluat inscripția pe talpă transversala, luminată mai bine de fereastră vestică: „În anul Domnului 1827 maistori Cionca Alexa cu Iusco Ion crâsnicu”. Inscripția menționată de Țiț Bud surprinde așadar o refacere sau reparație a turnului bisericii la 1827. Pictură murala acoperă întreaga suprafață interioară a bisericii, în altar, naos și pronaos. Ansamblul picturii murale, remarcat de istoricul de artă Anca Pop-Bratu pentru bogăția programului iconografic, complexitatea rezolvărilor compoziționale și varietatea decorativă, nu este nici datat nici semnat. Anca Pop-Bratu a
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
Domnului 1827 maistori Cionca Alexa cu Iusco Ion crâsnicu”. Inscripția menționată de Țiț Bud surprinde așadar o refacere sau reparație a turnului bisericii la 1827. Pictură murala acoperă întreaga suprafață interioară a bisericii, în altar, naos și pronaos. Ansamblul picturii murale, remarcat de istoricul de artă Anca Pop-Bratu pentru bogăția programului iconografic, complexitatea rezolvărilor compoziționale și varietatea decorativă, nu este nici datat nici semnat. Anca Pop-Bratu a atribuit lucrarea pictorului itinerant de biserici maramureșean Alexandru Ponehalschi, al cărui stil caracteristic se
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
Anca Pop-Bratu pentru bogăția programului iconografic, complexitatea rezolvărilor compoziționale și varietatea decorativă, nu este nici datat nici semnat. Anca Pop-Bratu a atribuit lucrarea pictorului itinerant de biserici maramureșean Alexandru Ponehalschi, al cărui stil caracteristic se poate distinge din alte ansambluri murale semnate în Călinești Căeni (1754), Sârbi Susani (1760), Budești Susani (1760), Berbești (1769), Desești (1780). Ea a forțat însă datarea picturii din Ieud Deal în anul 1782, sprijinindu-se pe o icoană datata ce poate fi atribuită lui Alexandru Ponehalschi
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
Budești Susani (1760), Berbești (1769), Desești (1780). Ea a forțat însă datarea picturii din Ieud Deal în anul 1782, sprijinindu-se pe o icoană datata ce poate fi atribuită lui Alexandru Ponehalschi. Prin această datare, Anca Pop-Bratu a încadrat pictură murala din Ieud Deal în perioada de final a creației artistului, imaginându-și o evoluție progresivă spre acest punct culminant din creația să. Se știe însă că o icoană mobilă poate fi completată inventarului ulterior și nu poate dată cu fermitate
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
Deal în perioada de final a creației artistului, imaginându-și o evoluție progresivă spre acest punct culminant din creația să. Se știe însă că o icoană mobilă poate fi completată inventarului ulterior și nu poate dată cu fermitate o pictură murala. Istoricul de artă Marius Porumb a notat, măi reținut, ca „în 1782 pictorul zugrăvește mai multe icoane în biserică din deal din Ieud” fără să cuprindă și ansamblul mural. Documentele de arhivă aduc mai multă lumină în jurul datării picturii murale
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
completată inventarului ulterior și nu poate dată cu fermitate o pictură murala. Istoricul de artă Marius Porumb a notat, măi reținut, ca „în 1782 pictorul zugrăvește mai multe icoane în biserică din deal din Ieud” fără să cuprindă și ansamblul mural. Documentele de arhivă aduc mai multă lumină în jurul datării picturii murale din Ieud Deal. În conscripția parohiala din 1774 apare informația că amândouă bisericile din Ieud au fost renovate în anii 1764-65 de nobilul Mihai Bâlea. Cercetările dendrocronologice au indicat
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
murala. Istoricul de artă Marius Porumb a notat, măi reținut, ca „în 1782 pictorul zugrăvește mai multe icoane în biserică din deal din Ieud” fără să cuprindă și ansamblul mural. Documentele de arhivă aduc mai multă lumină în jurul datării picturii murale din Ieud Deal. În conscripția parohiala din 1774 apare informația că amândouă bisericile din Ieud au fost renovate în anii 1764-65 de nobilul Mihai Bâlea. Cercetările dendrocronologice au indicat, la Ieud Deal, schimbarea tălpilor în acel moment. Se pare că
Biserica de lemn din Ieud Deal () [Corola-website/Science/308021_a_309350]
-
1958, stareț fiind Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu. Ansamblul actual al mănăstirii cuprinde: În "Casa Domnească" este amenajat un muzeu care cuprinde: obiecte de artă religioasă, 130 de busturi ale domnitorilor români (sculptate în piatră de către starețul "Simeon Tatu"), precum și picturi murale originale. Biblioteca mănăstirii, cunoscut muzeu de carte veche, cuprinde titluri valoroase, unele vechi de 500 de ani. În interiorul bisericii se află moaște ale Sfântului Ierarh Nicolae și ale Sfinților Mucenici Gheorghe, Pantelimon și Ioan cel Nou de la Suceava. În cadrul mănăstirii
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
ca fiind ctitorie a lui Ștefan cel Mare, atribuire contestată de medievistul Adrian Andrei Rusu. Monument de arhitectură gotică de tip biserică-sală cu 2 travee boltite în cruce pe ogive și absidă poligonală decrosată cu boltă pe nervuri, posedă picturi murale și icoane din secolul al XVIII-lea. Biserica a fost restaurată în anul 1925, sub patronajul regelui Ferdinand al României, după planurile arhitectului Károly Kós, când a fost ridicat și turnul. Textul inscripției de pe placa aplicată pe un perete al
Biserica ortodoxă din Feleacu () [Corola-website/Science/307541_a_308870]
-
decât o imagine critică a realității. "Caritatea" dezvăluie privitorului sentimentele profunde ale pictorului, care, sensibil la necazurile oamenilor s-a agățat în acel moment de o înfățișare cu tentă umanitaristă. Stilul practicat a fost unul care duce spre decorativismul picturii murale. Modul de abordare arată calități personale de netăgăduit, calități care nu mai apar atât de pregnant în alte picturi executate înaintea perioadei sale de studii din străinătate. Așa sunt lucrările "Fata ieșind din baie" (1893), "Nud" (1893) cu care a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
artei cruciate poate fi considerat Psaltirea Melisendei, un manuscris împodobit cu miniaturi remarcabile, (o comandă executată între anii 1135 și 1143, aflat acum în depozitele British Library), și capitelurile sculptate din Nazaret. Până la cucerirea mamelucilor, în regat existau numeroase picturi murale și mozaicuri, majoritatea lor fiind distruse de musulmani. Numai cele mai puternice fortărețe au rezistat și după prăbușirea regatului. Imediat după succesul primei cruciade, pământurile au fost redistribuite vasalilor loiali lui Godfrey, care au format noile fiefuri feudale ale regatului
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
Năsturel le clasează ca fiind "drapele model 1867" și le descrie amănunțit: dimensiunea pânzei era de 114 cm lungime și 95 cm lățime (deci proporție de 5:6) și avea pictată în centru stema orașului respectiv, timbrată cu o coroană murală de aur. În colțuri, încadrat de ghirlande de lauri, era brodat numărul legiunii cu cifre romane. Pânza este tivită cu franjuri aurii și are în colțurile libere ciucuri din același material. Acvila din vârful hampei are zborul jos, este încoronată
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]