3,041 matches
-
care victimele ajung să ia parte impasibile la propria lor condamnare. Înrăutățirea treptată a situației evreilor din zonele ocupate de germani face ca degradarea condiției comunităților acestora să fie oarecum acceptată: fiecare pas Întreprins de autoritățile naziste (restrângerea drepturilor cetățenești, negarea totală a acestora, expulzarea - În cazurile cele mai fericite -, ghetoizarea, instigarea sau facilitarea pogromurilor, trimiterea În lagăre de muncă - cam o dată cu Începerea războiului -, apoi de exterminare - paradoxal, unii istorici văd o asemenea etapă ca suprapunându-și debutul peste conștientizarea de către
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tuturor posibilităților de interacțiune socioafectivă. În acest mediu pot acționa cu succes și constructorii, dar și demolatorii. Grupul este adesea un loc al atacurilor psihosociale perverse - aceasta este teza lui Sirota. Al atacurilor contra integrității și activității constructive, ca o negare a eforturilor membrilor unui grup sau ai unei organizații pentru obținerea satisfacțiilor. Atacul se Îndreaptă contra a tot ce contribuie la atingerea idealurilor comune și se realizează prin toate mijloacele: inițiind confruntări, culpabilizând, manipulând, activând fantasme inconștiente (auto)distructive, provocând
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
El invocă interese superioare, valori, inovații, faptul că e purtătorul de cuvânt al unei autorități, În realitate Însă paravane pentru a discredita. El e specialist În deturnări, se ascunde după cuvinte mari, idealuri, proiecte pentru a da mai mare greutate negării altuia. Orice Altul nu e util decât ca instrument, complice, aliat În organizarea terorii. Violența sa distructivă este, bineînțeles, minimalizată sau justificată printr-o teorie bine plasată. În fine, el nu are plăcerea estetică, intelectuală sau afectivă a comunicării intersubiective
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dezirabilă în democrația americană actuală. Ea i-ar conduce pe actorii politici sau sociali, participanți la o înfruntare/dezbatere, către un punct de vedere mai amplu, împlinitor pentru fiecare, oferind în același timp o disciplină de depășire a individualismului fără negarea varietății. Considerînd că a gîndi diferențele ca reciproc îmbogățitoare mobilizează angajamentul comunitar, Taylor se revendică de la un model inspirat de Herder și de Humboldt, dar invocă drept reper ultim o înțelegere teologică a vieții omenești : esența condiției umane constă în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
curentă ar putea căpăta ceva dintr-un simbol practicat, care participă întrucîtva, de foarte departe, la pulsația antinomică a Polului divin. în înțelesul lui cel mai productiv spiritual, apofatismul nu se reduce la o teologie negativă, care, tematizînd divinul prin negarea/depășirea categoriilor mundane, ar face pandant teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca simplu complement al abordărilor de tip afirmativ, demersul prin negații ne dislocă, e adevărat, din confortul mental al analogiilor directe ; ne interzice să figurăm divinul după chipul nostru idealizat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
recurs la "șmecherii murdare" (Martin, 2010), sugerează o conduită plebiscitariană al cărei scop a fost acela de a întrerupe funcționarea normală a parlamentului. De asemenea, recursul lui Harper la mecanismul prorogării parlamentului, în 2009 și în 2010, a reprezentat o negare fățișă a ideii potrivit căreia parlamentul are dreptul să controleze guvernul. Ideea implicată aici, și anume că parlamentul reprezintă un obstacol în calea adevăratei democrații, sugerează o clară tendință plebiscitară. Atitudinile critice față de sistemul de reprezentare canadian, prezente în discursul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
se asemăna întru totul cu cea a popoarelor învecinate precum amoniții, moabiții și edomiții. Între aceste populații cultul unei divinități supreme - Yhwh pentru Israel și Iuda, Milcom pentru Amon, Chemoș pentru Moab și Qaus pentru Edom - nu se conjuga cu negarea celorlalte divinități, ba din contra, era cu totul acceptabil ca fiecare popor să aibă zeul său protector (Dt 32,8; 2Rg 3,27). Acest sentiment religios care nu „excludea” existența celorlalte divinități, rămânea însă ferm în a considera propriul zeu
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
subzistă după moartea omului și deci comportamentul său nu prezintă nici o consecință prejudiciabilă asupra propriei karme. Pūrana Kassapa pare să fi predicat și el lipsa de valoare a faptei. Opinia lui nihilistă l-a condus în cele din urmă la negarea naturii sociale a omului și la respingerea tuturor conceptelor morale. Kakuda Kătyăyana admite cele patru elemente materiale prezente în doctrina materialistă a lui Ajita Keśakambala - pământul, apa, focul și vântul -, dar le adaugă trei elemente spirituale, și anume suferința, plăcerea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
la care ajunsese erau coastele ieșite prin piele. „Trebuie să existe o altă cale spre înțelepciune” - a spus el. Gautama a înțeles că nu mortificarea trupului este soluția, ci mai degrabă acea cale de mijloc a unei „sanități splendide”. Nu negarea a ceea ce pare să aibă capacitatea de a prelua controlul părților, ci înțelegerea a ceea ce se întâmplă, a momentelor care suntem, a individualității care se configurează la un moment dat. Calmul interior nu poate fi menținut decât dacă forța fizică
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
dar în afara lor mai există un număr nesfârșit de alte adevăruri, care nici ele nu pot fi numărate”. Buddhismul este în esența sa o disciplină pe care omul și-o impune lui însuși, o doctrină practică, dedicată în primul rând negării suferinței și doar în mod secundar elucidării problemelor filosofice. Propozițiile prin care Iluminatul își expune învățătura nu trebuie înțelese ca niște enunțuri despre natura realității, ci ca sfaturi privind modul de a acționa. Datorită acestui aspect esențialmente concret al doctrinei
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
niciodată ființare. Impermanența nu se limitează doar la lumea fizică, ci se extinde și asupra psihicului. Însuși eul, din care brahmanii făcuseră o substanță eternă, este cuprins în acest flux al precarității. Buddhismul este unic în istoria gândirii umane prin negarea existenței unui Suflet, Sine, Ătman. Ceea ce numim conștiință, nu este decât o succesiune atomară de stări, ele însele în continuă schimbare, așa că, ea este complet instabilă. Numai credința noastră în instabilitatea și unitatea acestei efemerități a stărilor de conștiință, însoțită
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
prin lipsă: lipsă de spiritualitate, lipsă de limbaj. În Antichitate, grecii considerau ca barbare toate populațiile care vorbeau limbi neinteligibile pentru ei: toți cei care nu vorbeau greaca erau considerați barbari. Necunoașterea limbajului Celuilalt a condus în mod regulat la negarea culturii acestuia și a fost în permanență o sursă de neînțelegeri. Celălalt nu are nici cultură fizică: el poate fi, de exemplu, lipsit de haine, sau poate fi îmbrăcat cu piei de animale, ceea ce constituie un semn de sălbăticie. El
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
norme și tradițiile autohtone, pentru a evita "formele false", riscul de a clădi pe nisip viitorul națiunii 35. Între aceste atitudini, s-a dorit și un "al treilea discurs", median, care în opinia formulată de Sorin Antohi "nu e nici negare autohtonistă a Occidentului (și, mai general, a Celuilalt), nici asumarea imitativă a normelor și discursurilor de referință ca la majoritatea occi-dentalizanților"36. Desigur, pozițiile adoptate în această chestiune sînt mai numeroase și mai nuanțate decît rezultă din simplificările inerente unei
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ideea de ,,cultură a surzilor” a produs anxietate și controverse despre limbaj. Oare limbajul gestual este într-adevăr un limbaj sau dacă ,,cultura surzilor” este o cultură sau o ,,subcultură”? Ar fi ușor să respingem aceste conflicte ca exemple de negare sau să concludem că, atunci când ne aflăm în fața unui vocabular nou, pentru a-i descrie pe surzi, să ne lovim de anxietatea lor față de schimbare. Însă, privind înapoi la ultimii 30 ani, vedem un arc al dialogului, rezultat al progresului
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
În mod evident, nu se poate face o comparație Între situația din România comunistă și cea de acum -, ci la reacțiile manifestate de București la nivel oficial. Includem aici și reacțiile față de criticile formulate la adresa corupției, care exprimă același stil. Negarea vehementă, tonul dur (mai dur chiar decît acela folosit de Ceaușescu), recurgerea la justificări false, sarcasmul sînt instrumente cel puțin ciudate care par să sugereze că, Încrezătoare În statutul de partener privilegiat al Statelor Unite, România nu acceptă decît note bune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Urmând ideile unor W. James sau Fr. Nietzsche, gânditorul francez este de părere că adevărul (despre sex, despre nebunie, despre puterea politică) se află nu în permisibil, ci în interdicție, iar cenzura și ascunderea adevărului îmbracă trei forme esențiale (interzicerea, negarea, împiedicarea sau eliminarea). Istoria sexualității este o carte atât a discursurilor despre sex, cât și a comportamentelor sexuale derivate din acele discursuri sau drept reacție la acele discursuri. De exemplu, Practicarea plăcerilor (vol. 2) se bazează pe textele despre sexualitate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
un fel de paradis deistic; religia și spiritualitatea înseamnă zborul singurătății noastre către singurătatea lui Dumnezeu, astfel încât noi putem duce înainte lumea de aici, de jos, împărțind-o în avantajul nostru, fără nicio interferență de dincolo. Aceasta era propunerea Iluminismului. Negarea învierii trupești a lui Isus se potrivea cu agenda socială, culturală și politică. Până la un anumit punct, totalitarismele din ultimul secol au reprezentat doar una dintre diferitele manifestări ale unui totalitarism mai amplu de gândire și cultură, împotriva căruia postmodernitatea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
îndeplini și pînă la sfîrșitul veacurilor. Popoarele se formează și se mișcă în virtutea altei forțe, dominante și imperative, dar a cărei origine rămîne necunoscută și inexplicabilă. Forța aceasta este dorința de a atinge sfîrșitul și care constituie în același timp negarea acestui sfîrșit. Este forma afirmării necontenite și neobosite a existenței sale și a negării morții. Spiritul vieții, după cum spune Scriptura, «rîurile de apă vie», a căror secare o prevestește amenințător Apocalipsul. Principiul estetic, cum se exprimă filosofii, principiul etic, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
forțe, dominante și imperative, dar a cărei origine rămîne necunoscută și inexplicabilă. Forța aceasta este dorința de a atinge sfîrșitul și care constituie în același timp negarea acestui sfîrșit. Este forma afirmării necontenite și neobosite a existenței sale și a negării morții. Spiritul vieții, după cum spune Scriptura, «rîurile de apă vie», a căror secare o prevestește amenințător Apocalipsul. Principiul estetic, cum se exprimă filosofii, principiul etic, cum zic aceiași filosofi. «Căutarea lui Dumnezeu», cum o numesc eu mult mai simplu. Scopul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
încearcă mereu să scape de literatură, dar eșuează iremediabil pe țărmul ei. Viață nu prea există în aceste însemnări, mai ales în prima parte, cea „teoretică“. Să luăm, de pildă, atacul său brutal asupra romanticilor. De îndată ce cuvîntul este rostit, urmează negarea lui. Care romantici? Așa ceva nu există! Ei sînt caricaturi ai celor autentici, francezi sau germani. „Larg om la suflet este romanticul nostru și cel dintîi șmecher dintre toți șmecherii noștri, vă încredințez de asta... chiar din experiență“ - ne spune paradoxalistul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
poate fi dominat de simptome ale insuficienței cardiace acute, accidentului vascular cerebral (AVC) sau emboliei periferice. Există mai multe ipoteze care explică incidența scăzută a durerii anginoase tipice la vârstnici: creșterea pragului dureros, tablou clinic dominat de simptomele asociate, confuzia, negarea durerii, disfuncția sistemului nervos autonom (DZ, AVC ischemic în antecedente) ( tabelul 18.3) (11-13). Existența comorbidităților (HTA esențială, DZ, bronhopneumopatie obstructivă cronică, boală renală cronică, afecțiuni gastrointestinale, afecțiuni osteo-articulare) poate cauza un tablou atipic al SCA, vârstnicul descriind simptomatologia patologiei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei () [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
-
și ajunge să se refere, În chip predilect, la narațiunile purtătoare ale unor conținuturi care fascinează, dar care nu pot fi dovedite: „Ele nu corespund niciunei sacralități, ci prezintă ceva miraculos, dar condamnat la excludere, denunțat ca o non-știință, o negare a vizibilului” (p. 108). Ulterior, Tucidide va plasa mitul În zona „memoriei imperfecte”, etichetând ca mythodes afirmațiile care nu pot fi crezute (M. Detienne, p. 116). De altfel, ...opera lui Tucidide este semnificativă pentru istorie În măsura În care logos se substituie lui
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pronunța cuvântul mit, procesul care va juca un rol determinant În elaborarea mitologiei: decizia de a interpreta” (M. Detienne, 1997a, p. 137). Iar interpretarea, indiferent de școala de gândire din care provine, nu poate fi decât una alegorică. Ceea ce Înseamnă negarea oricărui adevăr dedus din povestirea propriu-zisă a miturilor și căutarea unui adevăr incifrat, „ascuns” dincolo de text: Rațiunea condamnă mitul; ea Îl exclude, Îl gonește ș...ț; dar ostilitatea filosofiei este una de principiu: căutarea esenței, a rațiunii de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
exemplar”. Cuvântul, În care vor rămâne Încrustate toate bătăliile ideatice, toate judecățile de valoare și toate accepțiunile dobândite pe teritoriul și din istoria Greciei antice, va veni către modernitate Încărcat, În primul rând, de această tensiune Între atracție și refuz, negare și valorizare, goliciune a sensurilor și revelație, rațional și irațional, primitiv și modern. Rit, ceremonie, liturghietc "Rit, ceremonie, liturghie" În antiteză cu această tumultoasă și (mereu) controversată evoluție, termenul ritual oferă parcă imaginea unei istorii a consensului. La origine stă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
paradele militare, congresele partidelor etc. În schimb, riturile de contestare, inițierile, carnavalul, sacrificiile sau pelerinajele, deși structurate conform unui model În general cunoscut, au un caracter mai puțin formalizat, permit o mai mare libertate de performare și includ elemente de negare a ordinii sociale. Dintr-un alt punct de vedere J. Honnigmann (1964, p. 82) sugerează ideea că ceremoniile se individualizează prin caracterul elaborat, complex și solemn, În timp ce riturile „par a se referi În principal la necesitatea, obligatorie din motive normative
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]