2,984 matches
-
Viața la țară". Eugen Lovinescu afirma în 1928 că „"Viața la țară" e un poem al vieții câmpenești”, în timp ce George Călinescu considera că " Viața la țară" prezintă istoria câtorva neamuri „rasă a câtorva familii pământene care s-au strecurat prin negura fanarioților”. Provenit din mica boierime, Duiliu Zamfirescu a zugrăvit cu realism căderea neamurilor boierești și ridicarea unei clase sociale cu o cultură inferioară, dar mai lacomă și mai brutală. Autorul realizează o analiză fină a claselor sociale de la sfârșitul secolului
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
veci pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu. A debutat ca licean în revista brăileană „Luceafărul literar și artistic", iar editorial cu placheta de versuri "Stanțe pentru nemurirea altora" (1934), publicată la Cernăuți. Se face remarcat prin romanul fantastic "Casa cu neguri", publicat în 1946. Romanul polițist "La miezul nopții a căzut o stea", care prezenta un caz de spionaj militar din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost publicat în 1957, fiind reeditat în ediții succesive și tradus în
Theodor Constantin () [Corola-website/Science/333625_a_334954]
-
natură. Colecția de povestiri "" a fost scrisă în scopul de a reaminti o serie de întâmplări adevărate trăite de Mihail Sadoveanu și de tovarășii săi în expedițiile lor de vânătoare; prozatorul constată cu regret că întâmplările petrecute în „Țara dincolo de negură” din bălțile Dunării și personajele cunoscute atunci au început să fie uitate de prietenul său George Topîrceanu și încearcă astfel să salveze acele amintiri chiar dacă trecerea timpului face ca poveștile să fie un pic înflorite. Cea dintâi poveste vânătorească a
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
țarc de oi de către niște vânători preistorici migrați de la miazănoapte în luncile Siretului (în „Vânători de lupi, în veacuri vechi”) sau ultima expediție pe munte a unui bătrân vânător (în „Când a căzut moș Calistru, pe Deleleu”). "Țara de dincolo de negură" cuprindea în ediția originală din 1926 o dedicație intitulată „Mirajul” (adresată poetului George Topîrceanu) și 18 capitole numerotate cu cifre romane. Capitolele sunt independente unul de altul, dar legate intim prin același subiect: vânători diverse organizate în bălți, în păduri
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
a căror viață și soartă l-au preocupat încă de la începuturile sale literare. Unul dintre tovarășii de vânătoare preferați ai lui Sadoveanu a fost poetul ieșean George Topîrceanu, căruia i-a fost dedicat cuvântul înainte de la volumul "Țara de dincolo de negură" și pe care romancierul îl considera în capitolul „Sitarii, când prietinii mei se ceartă” al aceleiași cărți „un sprinten și ager poet, foarte cunoscut prin umor, prin avânt și imaginație. Frânturi din versurile lui îndrăznețe zboară de pe toate buzele. În
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Mihail Sadoveanu a publicat în anii 1924 și 1925 câteva povestiri vânătorești în revista săptămânală "Lumea", pe care o fondase în noiembrie 1924 împreună cu Tudor Arghezi și George Topîrceanu. Povestirile au fost adunate într-un volum intitulat "Țara de dincolo de negură", care a fost tipărit în 1926 de către Editura Cartea Românească din București. În cuvântul înainte dedicat poetului George Topîrceanu, Mihail Sadoveanu îl dojenește pe acesta că a uitat de moș Procor (pescar lipovean evocat în povestirea „Oameni din bălți, lângă
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
dojenește pe acesta că a uitat de moș Procor (pescar lipovean evocat în povestirea „Oameni din bălți, lângă ostrovul lui Caliniuc”), precum și de alte persoane pe care le-au întâlnit mai demult cu prilejul expedițiilor cinegetice din „Țara de dincolo de negură” aflată în bălțile din Delta Dunării. Poetul a scris un răspuns intitulat „Țara de dincolo de negură” pe care l-a publicat în volumul de proză umoristică și pesimistă "Scrisori fără adresă" (1930); acel fragment de proză scurtă rememorează o vânătoare
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
bălți, lângă ostrovul lui Caliniuc”), precum și de alte persoane pe care le-au întâlnit mai demult cu prilejul expedițiilor cinegetice din „Țara de dincolo de negură” aflată în bălțile din Delta Dunării. Poetul a scris un răspuns intitulat „Țara de dincolo de negură” pe care l-a publicat în volumul de proză umoristică și pesimistă "Scrisori fără adresă" (1930); acel fragment de proză scurtă rememorează o vânătoare petrecută la începutul primăverii în „împărăția trestiilor dintre zăvoaiele Prutului și matca cea înșelătoare a Jijiei
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
pescar ce apare și în povestirea „Pasaj de rațe, sara” din volumul sadovenian. Topîrceanu afirmă că a notat chiar a doua zi amintirile de la acea vânătoare, care l-ar fi inspirat pe care Sadoveanu în scrierea volumului „Țara de dincolo de negură”. Într-un post-scriptum, poetul afirmă că povestirile sadoveniene sunt „pagini de strălucitoare poezie”, recunoscând în același timp că îl uitase de mult timp pe moș Procor, cu care stătuse de vorbă într-una din călătoriile lor prin Delta Dunării, deoarece
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
care ține minte ani întregi intonația unei fraze și gestul cu care un biet pescar bătrân și-a alungat un țânțar de pe frunte”. Unele ediții tipărite în anii '40 ai secolului al XX-lea au completat volumul "Țara de dincolo de negură" cu o prefață intitulată „Despre această țară și despre vânat și pescuit” datată 1 octombrie 1936 și cu alte zece povestiri adăugate la sfârșit („Vânători moldoveni la Brașov, acum un veac”, „Șorțul verde”, „Veverița”, „Intrarea în viață a lui Nelu
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
pescari", publicat în 1956 de Editura de Stat pentru literatură și artă (ESPLA) din București. Operele lui Sadoveanu au fost retipărite în anii '50 ai secolului al XX-lea sub supravegherea autorului, într-un ciclu intitulat "Opere". "Țara de dincolo de negură" a fost inclusă, alături de "Venea o moară pe Siret" și "Hanu-Ancuței", în volumul 8 al ciclului sadovenian publicat în 1957 de Editura de Stat pentru literatură și artă din București. Ediția tipărită reia structura volumului din prima sa ediție, eliminând
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
credința primitivă într-un mod sincer și melancolic, prezentând întâmplări ce par a proveni din alt veac. Vânătoarea și pescuitul reprezintă pentru autor ocazii de a călători în trecut și a se contopi în existența omului primordial. "Țara de dincolo de negură" și "Împărăția apelor" reprezintă, în opinia scriitorului și publicistului Demostene Botez, „ogoarele cele mai dela capăt care nu s'au desțelenit, pe unde piciorul de om a călcat rar și pe unde trec azi aceiași oameni ca și acum câteva
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
publicistului Demostene Botez, „ogoarele cele mai dela capăt care nu s'au desțelenit, pe unde piciorul de om a călcat rar și pe unde trec azi aceiași oameni ca și acum câteva mii de ani”. Prioritatea în "Țara de dincolo de negură" sau în "Împărăția apelor" nu o constituie descrierea în sine, afirma Constantin Ciopraga, ci „poezia, fascinația clipei, fiorul existențial cu reverberații unice”. Originalitatea creației sadoveniene se datorează combinației incomparabile de lirism și reflecție, fiecare secundă părând a se înscrie pe
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
permanentă din constrângerea socială, din exaltarea forțelor primare ale naturii și din simplificarea psihologiei la vizualitate. Cartea este descrisă ca „un manual poetic de vânătoare, cu o serie de cuceritoare peisagii, câteva amintiri, povești eroice sau fantastice”. „Țara de dincolo de negură a d-sale este într'adevăr o regiune feerică, o lume de basm, cu o natură luxuriantă, bogată în plante minunate, în păsări exotice, în pești nemai văzuți, în vietăți și gângănii sclipitoare”, scria Constantin Șăineanu. Criticul Garabet Ibrăileanu a
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
o natură luxuriantă, bogată în plante minunate, în păsări exotice, în pești nemai văzuți, în vietăți și gângănii sclipitoare”, scria Constantin Șăineanu. Criticul Garabet Ibrăileanu a scris o recenzie critică deosebit de elogioasă a acestui volum, afirmând că „"Țara de dincolo de negură" e una din cărțile cele mai plăcute ale d-lui Sadoveanu”, în care autorul „a pus tot ceia ce are mai bun în bagajul său de fapte: natură, oameni ai naturii și trecut. Și toată perfecția artei sale, ajunsă la
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
ajunsă la maturitate”. Au fost elogiate descrierile pitorești de natură și evocarea vieții simple și arhaice a oamenilor ce locuiesc în pustietățile de codru sau de munte, imortalizate prin expresii de un lirism remarcabil. Criticul considera că "Țara de dincolo de negură" e „un cântec de la început și până la sfârșit, un cântec când triumfal, când melancolic”. El compară scrierea sadoveniană cu creațiile lui Eminescu și Hogaș. Scriitorul spiritualizează materia, prezentând cu duioșie legătura dintre om și natură și condiționarea lor reciprocă care
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
și unele opinii critice mai rezervate. Perpessicius remarca caracterul „când livresc, când oarecum artificios” al scrierii care se datora faptului că lipsea ceva din „acea împletire de umor discret și de poezie mistică” din "Cocostârcul albastru". Volumul "Țara de dincolo de negură" a fost tradus în limba cehă ("Země za mlhou. Povidky", SNDK, Praga, 1960; traducere de Otakar Jirauš). Capitolul „Caprele lui Sfântu-Antonie” a fost tradus în limba slovacă ("Srny svätého Antona. Preložil", Príroda, Bratislava, 1971; traducere de Štefan Žolnay).
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
of Wight. Iuții au fost asimilați mai târziu de invadatorii angli și saxoni, strămoșii englezilor de astăzi. Populația rămasă în Iutlanda a fost asimilată de danezi, ea fiind slăbită de emigrații. Originile exacte ale națiunii daneze s-au pierdut în negura timpurilor. Cu toate acestea, o scurtă menționare a "danilor" în "Originile și faptele goților", carte scrisă de istoricul Iordanes în 551 d.Hr., este considerată de mulți una din primele atestări ale danezilor, aceștia fiind unul din grupurile etnice din
Istoria Danemarcei () [Corola-website/Science/336055_a_337384]
-
lumi atât de pestrițe: țărani și târgoveți, soldați de toate armele, răniți și sănătoși, ciobani cu glugile acoperind ochii, femei și haine popești; chipuri întunecate, obraze îndobitocite, ochi goi cătând la fiecare cinci minute către cerul dinspre apus, care în neguri se aprindea pe măsură ce se apropia noaptea. Și pe șoseaua din față, scurgându-se în scârțâit fără istov, bejănia. Prizonieri între soldați, mușcând din pâini negre, ude de apă, privind indiferenți la tot ce se petrece împrejur. Trecu un brec încărcat
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
și 1919”, „un roman de definire a unei societăți” cu o construcție literară apropiată de cea a romanului "Război și pace" al lui Tolstoi, în care personajele se avântă exaltate și amăgite de un ideal pentru a cădea brusc în negura anonimatului. Cartea transmite cititorilor, în opinia sa, o stare de tristețe covârșitoare și de melancolie dezolantă. Criticul Ov.S. Crohmălniceanu afirma că romanul conține o observație critică vastă și pertinentă a vieții sociale românești, chiar dacă într-o manieră cam jurnalistică. El
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
deoarece această familie încă mai avea curent electric. Tema episodului este reluată în filmul din 1996 "Efect de recul" ("The Trigger Effect"), regia David Koepp, scenariul David Koepp, cu actorii Kyle MacLachlan, Elisabeth Shue și Dermot Mulroney. De asemenea filmul "Negura" (2007) are un scenariu asemănător.
The Monsters Are Due on Maple Street () [Corola-website/Science/337318_a_338647]
-
problemă, a ta sau a altuia, și din cauza ei ai impresia că totul e negru în jurul tău. O vagă depresie te paste și nu găsești în jur nimic bun de care să te agăți. În loc să dai la o parte aceste neguri întunecate, parcă le aduni și mai mult, pentru că discuți doar despre ceea ce nu merge, despre ceea ce-ți lipsește, despre tot felul de subiecte predominant negative. Taur Te afli într-un anturaj ușor depresiv, cu oameni care îl iau pe
HOROSCOP, joi, 29 decembrie, 2016 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104699_a_105991]
-
coincidența contrariilor”, scrie Dan C. Mihăilescu Vor vorbi: Dan Stanca, Dan C. Mihăilescu, Cosmin Ciotloș, Lidia Bodea. Atelier de lectură & dezbatere cu Ioana Nicolaie și elevii Școlii Germane Hermann Oberth. Cititorii juniori au citit și au discutat despre: Prințul din negură, Carlos Ruiz Zafón, Copacul minciunilor, de Frances Hardinge și Casa Heap. Primul volum al Trilogiei Iremonger, Edward Carey Mâine, între orele 10.00-21.00, în standul Editurii Polirom, reducere de 30% la toate titlurile din colecția „Junior” Europa anului 1943
Lecturi incitante pentru mari și mici, la Bookfest by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105467_a_106759]
-
Roland, Max și Alicia Carver încearcă să limpezească împrejurările acestei morți misterioase. Statui fermecate, vise ciudate, apariții înfricoșătoare, o colecție de filme neobișnuite și un vapor misterios îi vor conduce pe tineri către un personaj cu puteri supranaturale: Prințul din negură, o creatură infernală, întoarsă din trecut pentru a lichida o datorie mai veche. Faith Sunderly are paisprezece ani; e o fată curajoasă și inteligentă - prea inteligentă, poate, pentru vremea în care trăiește ea, epoca victoriană, când femeile trebuie să fie
Lecturi incitante pentru mari și mici, la Bookfest by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105467_a_106759]
-
petrecut pe străzi, cântând și vânzând revista The Big Issue alături de fidelul său prieten. De curând în colecția „Junior” au fost publicate noi ediții ale romanelor ce fac parte din așa-numita Trilogie a întunericului: Luminile din septembrie, Prințul din negură și Palatul de la Miazănoapte, de Carlos Ruiz Zafón. Vineri, la Scena Agora, a fost lansat volumul Nuda Veritas de Nicolae Stroescu-Șovarna. Invitați: Vlad Mitric-Ciupe, Silviu B. Moldovan, Emilian Tit Cartea tocmai a fost publicată, cu sprijinul Institutului de Investigare a
Lecturi incitante pentru mari și mici, la Bookfest by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105467_a_106759]