8,065 matches
-
cultural, MS, 1996, 1-2; Arșavir Acterian, Portrete și trei amintiri de pușcăriaș, București, 1996, 43-47, 155-158; Liviu Antonesei, [Nautilus]. Structuri, momente și modele în cultura interbelică, Iași, 1998, 53-135; Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, București, 1998, 59-63; Arșavir Acterian, Neliniștile lui Nastratin. Pagini de jurnal (1967-1982), îngr. și pref. Florin Faifer, Iași, 2000, 197-201, 207-208; Zoltán Rostes, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl, București, 2000, 26-30; Marin Diaconu, Mircea Vulcănescu. Profil spiritual, București, 2001, 234, 237-238, 240; Mircea
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
Mircea Iorgulescu, Scriitorul ca personaj, RL, 1987, 40; Dumitru Micu, „Poveste de dragoste”, RL, 1989, 3; Mircea Popa, „Poveste de dragoste”, TR, 1989, 6; Valentin Tașcu, „Părinții”, ST, 1989, 9; Dicț. scriit. rom., I, 625-626; Florea Miu, Pasărea albă a neliniștii, R, 1997, 7-8. L.H.
COJOCARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286324_a_287653]
-
împreună cu frații săi, Eugen și Paul Constant, Poezii (1926), cât și în Versuri (volum postum, 1935), C. e un poet care se caută pe sine. Sensibilitatea lui înfiorată de ciudate presimțiri (poezia Teama de întunerec are un puls de acute neliniști) îl predispune fie la deprimări glisând într-o retorică a eșecului, fie la îndârjiri cu iz proletar. Filosofări în notă elegiacă, pe care se înfășoară un fir de parabolă tras din motive biblice, alternează cu o gestică mai zvâcnită, compasiunea
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
Savin Constant. Caracter antologic au volumele Poezii. Articole (1964), Gravuri și rezonanțe (1967), Vibrații republicane (1973). Depresiv și sceptic în primele poeme, vădind înrâuriri din Al. Macedonski și profesând un baudelairianism apăsat, C. urzește o imagistică întunecată, convulsivă, sugerând irezolvabile neliniști. Un livresc spăimos, de coșmar uzual, invadează spațiul liric, aglomerându-l cu tocite semne ale „nimicului final”. Schelete, morminte, stafii, un „hohot satanic”, un „rânjet spectral” și alte lugubre vedenii conturează o lume de umbre în care straniul și grotescul
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
Andrei Corbea, I. Constantinescu, „Moștenirea modernilor”, RITL, 1976, 2; Dima, Dezbateri, 201-206; Papu, Clasicii, 9, 13-14; Ungheanu, Lecturi, 201-206; Iorgulescu, Scriitori, 286-287; Dimisianu, Opinii, 241-244; Gheorghe Lascu, I. Constantinescu, „Introducere în literatura clasică europeană”, ST, 1979, 1; Dan C. Mihăilescu, Neliniștea valorilor, LCF, 1979, 26; Dobrescu, Foiletoane, I, 191-194; Condurache, Portret, 131-134; Dan Mănucă, Mihai Eminescu. Nationale Werte - Internationale Geltung, ALIL, t. XXXIII, 1992-1993; Ioan Holban, Ioan Constantinescu, „Don Juan sau Întoarcerea la dragoste”, CRC, 1994, 11; Dicț. scriit. rom., I
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
Caranica, Un Esculap al sufletului românesc, București, 1997, 170-174; Ion Paler, Introducere în opera lui Cioran, Pitești, 1997; Stelian Tănase, Anatomia mistificării. 1944-1989, București, 102-111, 163-164; Dan C. Mihăilescu, Cioran și dreptatea tuturor, „22”, 1998, 25; Simona Cioculescu, Cioran sau Neliniștea de a exista, MS, 1998, 1-2; Ion Deaconescu, Cioran sau Mântuirea prin negare, Craiova, 1998; Fernando Savater, Eseu despre Cioran, tr. Sorin Mărculescu, București, 1998; Pro și contra Emil Cioran. Între idolatrie și pamflet, îngr. și pref. Marin Diaconu, București
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
bine ritmate, aceste poezii au avut răsunetul lor în vreme, în pofida unor minusuri ce țin de inventivitatea imagistică restrânsă ori de lipsa de concentrare. Cu un temperament mai echilibrat decât al altor confrați postpașoptiști, C. explorează mai rar stările de neliniște, îndoială, deziluzie. Elegii, meditații, fabule, satire stau mai curând sub un semn al seninătății, după cum alte versuri din acest peisaj mozaicat sunt impregnate de sentimentalism, de umanitarism. SCRIERI: Melodii intime, București, 1854; Patrie și libertate, București, 1879; Pagini alese, pref.
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
are accente grave, elegiace (Elegie). Viziunile cosmice sunt îmbrăcate într-o melopee de esență mioritică (Sus). Romanul Singurătatea din urmă (1986), de sorginte autobiografică, pune accente speciale pe o copilărie și o adolescență trăite într-un mediu familial bântuit de neliniști și vicisitudini, pe care autorul caută să le explice și să le înțeleagă în solitudinea reflexivă a maturității încărcate de experiențe decisive. SCRIERI: Decor penitent, București, 1947; Dincolo de cuvinte, București, 1967; Determinări, București, 1970; Codice, București, 1974; Ianuarii, București, 1976
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
1993 ; Publicații periodice alexăndrene. 1889-1994 (în colaborare cu Gh. Sarău), Alexandria, 1994; Alexandria - 160 de ani (în colaborare cu I. Moraru, Ecaterina Țânțăreanu, Gh. Popa, D. Avram, I. Spiru), Alexandria, 1994; Străluminări, Alexandria, 1996; Județul Teleorman. Dicționar biobibliografic, Alexandria, 1996; Neliniște și fluturi, Alexandria, 1999; Eminescu și Teleormanul, Alexandria, 2000; Introducere în istoria culturală a județului Teleorman, Alexandria, 2002. Ediții: Paisprezece poeți din Sud, Alexandria, 2001; Unsprezece prozatori din Sud, Alexandria, 2001; Șase publiciști din Sud, Alexandria, 2001. Repere bibliografice: Dan
CRISTEA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286502_a_287831]
-
temătoare, sensibilă la zgomot și atingere și „înceată în relațiile cu ceilalți”, având puțini prieteni apropiați. Temele sunt pentru ea un chin deoarece, perfecționistă fiind, șterge mereu ce a scris și nu reușește să-și termine treaba. Din cauza temerilor și neliniștilor, Winnie este adesea copleșită de ceea ce are de făcut și, prin urmare, pare neatentă, distrată și uitucă. Diagnosticul provizoriu este cel de tulburare anxioasă generalizată. Se exclude ipoteza tulburării obsesiv-compulsive. Cazul lui Jason Mama adoptivă a lui Jason este a
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
culturale pentru a înțelege comportamentele deviante și psihopatologia (Fabrega, 1990; Rogler, 1999). Descrierile de tulburări din DSM-IV-TR (APA, 2000) cuprind și secțiuni privind factorii culturali și grupurile culturale de referință. De reținut Simptomele precum lipsa de atenție și de concentrare, neliniștea, agitația, uitarea și dezorganizarea pot toate indica un caz de ADHD. Totuși, este nevoie de un diagnostic diferențial pentru a exclude anxietatea, depresia, tulburarea de stres posttraumatic, abuzul, dizabilitățile de învățare și o întreagă serie de alte probleme cu manifestări
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
7 ani. Tipul hiperactiv-impulsiv Conform DSM-IV-TR, pentru diagnosticarea cu ADHD de tip hiperactiv-impulsiv, trebuie să fie prezente șase din nouă simptome posibile. Printre acestea, se numără șase simptome de hiperactivitate și trei de impulsivitate. Simptomele de hiperactivitate sunt: nervozitate sau neliniște; dificultăți în a sta așezat; motricitate excesivă; dificultăți în a juca jocuri liniștite; stare permanentă de fugă; logoree permanentă. Simptomele de impulsivitate sunt: strigă atunci când dă răspunsuri sau face comentarii; e nerăbdător, îi e greu să își aștepte rândul; are
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
la adulți și la copii. La aceștia din urmă, ele se suprapun cu simptomele de ADHD, ceea ce îngreunează diagnosticul diferențial. De exemplu, unul din simptomele majore ale depresiei la copii este iritabilitatea. Or, aceasta se manifestă de multe ori prin neliniște, agitație, intervale scurte de menținere a atenției, probleme de concentrare și reacții impulsive, toate manifestări ce seamănă cu simptomele de ADHD. Cât despre tulburarea bipolară, la adulți, ea este marcată de episoade antagoniste de durată, în vreme ce la copii apar cicluri
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
și frecvente de la o stare la alta. Unele simptome ale tulburării bipolare cum ar fi discursul excesiv (logoree), distractibilitatea și hiperactivitatea pot fi ușor confundate cu cele ale tulburării ADHD. De asemenea, și unele simptome ale anxietății (distractibilitatea, agitația nervoasă, neliniștea, concentrarea slabă) seamănă cu simptomele ADHD. De reținut Problemele de introversiune reprezintă reacții supracontrolate ce indică „probleme interioare, cum ar fi anxietatea, depresia, acuzele somatice fără bază medicală cunoscută și izolarea socială” (Achenbach & Rescorla, 2001, p. 93). În urma unui studiu
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de alte tulburări anxioase. Pe scurt 5.1 Principalele categorii de tulburări anxioase din DSM-IV Anxietatea generalizată Îngrijorare excesivă permanentă și anxietate (de exemplu, nevroza de angoasă). Atacul de panică Apariție bruscă a unor sentimente intense de teroare; frică sau neliniște însoțită de reacții fizice (respirație tăiată, palpitații cardiace, disconfort) și cognitive/emotive (dorința de a scăpa, teama de a nu pierde controlul asupra propriei persoane, teama de a nu înnebuni). Agorafobia Teama de situații sau locuri care ar putea aminti
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
sau compulsii (menite să neutralizeze anxietatea). Tulburarea de stres acut Reacția imediată la un eveniment extrem de traumatizant; determină arousal ridicat și evitarea situațiilor/evenimentelor stresante; durează până la 4 săptămâni. Tulburarea de stres posttraumatic Retrăirea unor gânduri, sentimente sau a unei neliniști asociate cu un eveniment extrem de traumatizant; determină un arousal ridicat și insensibilitate / evitarea gândurilor / sentimentelor / situațiilor asociate cu evenimentul cauzator; durează cel puțin o lună. Tulburări anxioase induse chimic Simptome de anxietate ce rezultă direct din folosirea unei substanțe de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Simptome de anxietate ce rezultă direct din folosirea unei substanțe de genul inhalanților, alcoolului, stimulentelor sau medicamentelor. Anxietatea de separare Îngrijorare excesivă privind despărțirea de o persoană iubită (din anturaj) sau de casă; durează cel puțin 4 săptămâni și cauzează neliniște și probleme semnificative. FOBIILE ȘI FRICILE Deși fricile sunt frecvente în copilărie, natura și numărul lor se modifică o dată cu vârsta. Câteva dintre ele sunt prezentate în secțiunea „Pe scurt 5.2” în funcție de stadiul de dezvoltare în care se manifestă. Majoritatea
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de evaluare utilizate frecvent pentru evaluarea anxietății la copii și adolescenți Instrument Vârstă Descriere Scala revizuită a anxietății manifeste la copii (Revised Children’s Manifest Anxiety Scale, RCMAS) 6-17 ani Scalele se folosesc pentru: anxietatea totală, anxietatea fiziologică, îngrijorare / hipersensibilitate, neliniște socială / concentrare și minciună. Scala anxietății din cadrul scalelor Beck pentru copii și adolescenți (Anxiety Scale of the Beck Inventories for Youth, Beck & Beck, 2001) 7-12 ani Este una dintre cele 5 scale cu 20 de itemi care măsoară conceptul de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
intervenții eficiente în combaterea refuzului școlar (Black, 1995). ANXIETATEA GENERALIZATĂ LA COPII ȘI ADOLESCENȚI Spre deosebire de cazul celor care suferă de fobii și anxietate de separare, la copiii cu anxietate generalizată îngrijorările nu au un obiect anume. Acești copii manifestă o neliniște permanentă în legătură cu familia, prietenii, școala, sănătatea și performanța lor în general. La aceste caracteristici, se adaugă o altă trăsătură definitorie a tulburării și anume incapacitatea de a controla îngrijorarea resimțită. În DSM-IV-TR nu se face distincția între anxietate generalizată la
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
este greu să se concentreze asupra a ceea ce are de făcut și că e îngrijorat de multe lucruri. E îngrijorat că ar putea intra un hoț în casă sau că cineva i-ar putea fura bicicleta. Se întreabă tot cu neliniște dacă va fi sau admis la primăvară în echipa de baseball. Jason spune că e ca și cum mintea lui ar găsi mereu și mereu noi motive de îngrijorare. Uneori, înainte lucrările de control, îl doare stomacul de teamă că nu își
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
lumea din afară și de calm interior. Chiar și obiectele, până acum apăsătoare, doborâte de singurătatea lor, capătă o aură mistică: „Și toate din casă mi-s sfinte”. Zăpada (element, în genere, negativ, obstacol în calea spiritului și sursă de neliniște pentru psihicul poetului înspăimântat de lucruri) a creat un cadru favorabil. Poetul este, în camera străjuită de nămeți, un prizonier bucuros. Frica de elemente - sentiment dominant în poemele bacoviene - este înlocuită aici cu o scurtă stare de tihnă și desfătare
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
blestemelor, cu mari viziuni ale agoniei universului („Usca-s-ar izvoarele toate și marea,/ Și stinge-s-ar soarele ca lumânarea./ Topească-se zarea ca scrumul”) și ale dezagregării monstruoase a materiei. În centrul liricii argheziene stă, însă, proiecția unor neliniști interioare de ordinul căutării morale (interogația conștiinței etice, opțiunile ei) și al cunoașterii. Ceea ce refuză el e viețuirea amorfă, anestezierea elanurilor într-un orizont meschin, incoerența sinelui: „Ca fluturii, ce rabdă să-i poarte-n praf omida,/ Să rabd și
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
în situația paradoxală a unui moralist fără morală: pentru înțelepciunea necanonică a vieții, el renunță la precepte și doctrină. Aspirația spre ființare coexistă, la A., cu descoperirea artei. A trăi prin artă era scopul ultim; permanente au fost, însă, și neliniștile în meșteșugul „blestemat și fericit al cuvântului”. Fiecare pagină i-a părut un debut. Meditația asupra artei, din cronicile sale dramatice, medalioanele și articolele dedicate picturii și sculpturii (strânse postum în Pensula și dalta, 1973), din recenzii, arte poetice, profiluri
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
notația meditativă, alegoria ironică, viziunile grotești. Poezia lui B. își adaugă un registru reflexiv, care se arată dominant, chiar și în incantațiile elegiace. Tema lirică principală este timpul, ca biografie și ca istorie. Locul reveriilor îl iau interogațiile fără răspuns, neliniștea discretă, sentimentul trecerii inevitabile, presimțirea unui sfârșit al tuturor lucrurilor. Trecutul (biografic, istoric) este pretextul unor „popasuri durute”. Poetul rămâne același artizan al versului, fie că poemul se alcătuiește ca reflecție esopică, fie că ia forma comentariului, descrierii în gust
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
Între acareturi). O banalitate compactă plafonează mărunta lor mișunare. S-ar părea că, în târgușoarele năclăite în torpoare, nimic nu poate schimba mersul egal al fiecărei zile. Tocmai de aceea, orice întâmplare care bruschează obișnuințele se supradimensionează incredibil, trezind o neliniște vecină cu panica (Spre Slatina). Ca și Gună Mosor (din Miraj), consilierul de curte Ambrozie (din În goana trenului) se înrudește cu nevroticii caragialieni care, dintr-o spaimă, dintr-o mânie, pot să dea în fandacsie. Plictisul e mare și
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]