KorAP: Find »[drukola/base=nevinovăție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...118 119 120 ...157 >

3,918 matches

Corola-website/Law/241089_a_242418

inadmisibilă și urmează a o respinge ca atare. 2. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5^2 din Codul de procedură penală, Curtea constată următoarele: Autorul excepției pornește de la premisa potrivit căreia textul legal criticat referitor la prezumția de nevinovăție are o redactare restrictivă în raport cu art. 23 alin. (11) din Constituție. Astfel, textul din Codul de procedură penală statuează că prezumția de nevinovăție încetează la momentul stabilirii vinovăției unei persoane printr-o hotărâre penală definitivă. Or, norma constituțională de referință

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
Curtea constată următoarele: Autorul excepției pornește de la premisa potrivit căreia textul legal criticat referitor la prezumția de nevinovăție are o redactare restrictivă în raport cu art. 23 alin. (11) din Constituție. Astfel, textul din Codul de procedură penală statuează că prezumția de nevinovăție încetează la momentul stabilirii vinovăției unei persoane printr-o hotărâre penală definitivă. Or, norma constituțională de referință impune o garanție mai largă, deoarece prin sintagma "până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare" se prezumă existența unei trimiteri în judecată urmată

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
care aceasta operează, ci are în vedere, pe de o parte, un termen până la care este activă, respectiv până la pronunțarea unei hotărâri penale definitive, și, pe de altă parte, vizează dreptul inculpatului de a nu fi obligat să își probeze nevinovăția. Altfel spus, până la dovedirea vinovăției de către organele judiciare, învinuitul sau inculpatul este presupus inocent. Prezumția are deci caracter procesual, așa încât, atunci când sunt indicii sau chiar probe temeinice de vinovăție, cel învinuit continuă să beneficieze de această prezumție până la stabilirea vinovăției

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
să beneficieze de această prezumție până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre definitivă de condamnare. Prin urmare, susținerea autorului potrivit căreia, în caz de scoatere de sub urmărire penală ori de încetare a procesului penal, persoana cercetată este lipsită de prezumția de nevinovăție pentru simplul motiv că nu s-a emis un act de inculpare, este neîntemeiată, deoarece în aceste situații nu mai poate fi pusă în discuție existența prezumției, câtă vreme s-a dispus în mod cert cu privire la nevinovăție. Împrejurarea că pot

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
de prezumția de nevinovăție pentru simplul motiv că nu s-a emis un act de inculpare, este neîntemeiată, deoarece în aceste situații nu mai poate fi pusă în discuție existența prezumției, câtă vreme s-a dispus în mod cert cu privire la nevinovăție. Împrejurarea că pot subzista suspiciuni, cu sau fără relevanță juridică, cu privire la vinovăția unei persoane cercetate, dar necondamnate pentru motiv că a intervenit amnistia, prescripția, retragerea plângerii prealabile ori o altă cauză de nepedepsire, nu este de natură a afecta principiul

DECIZIE nr. 225 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5^2 şi art. 263 alin. 1 din Codul de procedură penală, art. 248, art. 249 şi art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, art. 1 alin. (1) şi (3^1) , art. 2 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 , a dispoziţiilor Legii nr. 54/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 , precum şi a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) şi (9^1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/241089_a_242418]
Corola-website/Law/241059_a_242388

Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul guvernamental Răzvan-Horațiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 3. Reclamantul se plânge, în special, de nelegalitatea arestării sale preventive, de caracterul inechitabil al procesului penal împotriva sa, de nerespectarea dreptului său la prezumția de nevinovăție, de încălcarea dreptului său la respectarea vieții private și a dreptului la respectarea bunurilor sale. 4. La 12 mai 2006, președintele Secției a treia a hotărât să comunice Guvernului cererea. În conformitate cu art. 29 § 1 din Convenție, acesta a hotărât, de

HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/241059_a_242388]
A. împotriva Franței, 23 septembrie 1998, pct. 104-105, Culegere de hotărâri și decizii 1998-VII). Continuarea detenției nu se justifică așadar într-o anumită speță decât dacă indicii concrete demonstrează o cerință reală de interes public care prevalează, în ciuda prezumției de nevinovăție, asupra regulii respectării libertății individuale [Smirnova împotriva Rusiei, nr. 46.133/99 și 48.183/99, pct. 61, CEDO 2003-IX (fragmente)]. 85. În speță, reclamantul a fost arestat preventiv la 2 iulie 2001 pe motiv că existau bănuieli plauzibile conform

HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/241059_a_242388]
V. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 2 din Convenție 123. Reclamantul consideră că declarațiile făcute de prim-ministru în timpul videoconferinței din 6 iulie 2001 și campania de presă care a urmat nu au respectat dreptul său la prezumția de nevinovăție, contrar art. 6 § 2 din Convenție, care prevede: "Orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi legal stabilită." 124. Reclamantul precizează că, în timpul videoconferinței din 6 iulie 2001, prim-ministrul i-a adus atingere

HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/241059_a_242388]
din Convenție, care prevede: "Orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi legal stabilită." 124. Reclamantul precizează că, în timpul videoconferinței din 6 iulie 2001, prim-ministrul i-a adus atingere dreptului la prezumția de nevinovăție, prezentându-l ca pe un delincvent, și că declarația a fost preluată de mass-media. Acesta consideră că, ținând seama de impactul faptelor imputate asupra opiniei publice, declarația a influențat judecătorii, care i-au prelungit arestarea preventivă. 125. Guvernul consideră că

HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/241059_a_242388]
anume lupta autorităților împotriva corupției, și precizează că instanțele care s-au pronunțat în cauză erau compuse din magistrați de profesie, care își îndeplineau sarcina respectând toate garanțiile unui proces echitabil. 126. Curtea reamintește că încălcarea dreptului la prezumția de nevinovăție poate proveni nu numai de la o instanță, ci și de la alte autorități publice (Daktaras împotriva Lituaniei, nr. 42.095/98, pct. 41-42, CEDO 2000-X, și Allenet de Ribemont împotriva Franței, 10 februarie 1995, pct. 35-36, seria A, nr. 308). În

HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/241059_a_242388]
2 nu poate împiedica, în raport cu art. 10 din Convenție, ca autoritățile să informeze publicul despre anchetele penale în desfășurare, dar impune ca acestea să o facă astfel cu toată discreția și toate rezerva pe care o implică respectarea prezumției de nevinovăție (Allenet de Ribemont, citată anterior, pct. 38). Aceasta reamintește totodată că o campanie de presă virulentă este, în unele cazuri, susceptibilă să prejudicieze caracterul echitabil al procesului, influențând opinia publică și, în consecință, instanțele care trebuie să se pronunțe asupra

HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/241059_a_242388]
01 și 12.639/02, 30 iunie 2009, pct. 160, și Soylemez împotriva Turciei, nr. 46.661/99, 21 septembrie 2006, pct. 141). 131. Având în vedere cele precedente, Curtea nu poate constata, în speță, nicio atingere adusă prezumției de nevinovăție. Rezultă că acest capăt de cerere este în mod vădit nefondat și trebuie respins în temeiul art. 35 § 3 și 4 din Convenție. VI. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 6 § 3 lit. c) din Convenție 132. Reclamantul se plânge de

HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/241059_a_242388]
această competență. Invocând art. 6 § 1, 2 și § 3 lit. a) din Convenție, reclamantul se plânge de durata procedurii, de faptul că prin afirmațiile sale din 26 aprilie 2002 judecătorul din cadrul tribunalului a adus atingere dreptului său la prezumția de nevinovăție și de faptul că nu a fost informat, în scurt timp, asupra acuzațiilor împotriva sa. În temeiul art. 8 din Convenție, acesta se plânge de ilegalitatea percheziției domiciliare din 2 iulie 2001 și de faptul că lista convorbirilor telefonice avute

HOTĂRÂRE din 15 martie 2011 în Cauza Begu împotriva României - definitivă la 15 iunie 2011. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/241059_a_242388]
Corola-website/Law/242021_a_243350

penal contravin dispozițiilor constituționale ale art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) și (12) referitor la prezumția de nevinovăție și la principiul legalității pedepsei, art. 73 alin. (3) lit. h) referitor la reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului de executare a acestora, precum și dispozițiilor art. 6 - Dreptul la un proces echitabil și art. 7 - Nicio pedeapsă

DECIZIE nr. 247 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155, art. 157 şi art. 159 din Codul penal, a dispoziţiilor art. 224 şi ale secţiunii V^1 a titlului III capitolul II din Codul de procedură penală, a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, precum şi a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/242021_a_243350]
neconstituționalitate susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 11 - Dreptul internațional și dreptul intern, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 23 alin. (11) și (12) referitor la prezumția de nevinovăție și la principiul legalității pedepsei, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 26 - Viața intimă, familială și privată, art. 28 - Secretul corespondenței, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (3) lit. h) referitor la reglementarea

DECIZIE nr. 247 din 15 martie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155, art. 157 şi art. 159 din Codul penal, a dispoziţiilor art. 224 şi ale secţiunii V^1 a titlului III capitolul II din Codul de procedură penală, a dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României, precum şi a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/242021_a_243350]
Corola-website/Law/242079_a_243408

pct. 6 și 7 din Legea nr. 83/2010 , prin care s-au modificat art. 25 alin. (6) și art. 26 alin. (8) din Legea nr. 275/2006 , contravin dispozițiilor constituționale ale art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție, deoarece contestația formulată de condamnat nu este suspensivă de executare, sens în care încheierea pronunțată de judecătorul delegat este executorie. Tribunalul Prahova - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47

DECIZIE nr. 359 din 24 aprilie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (6), art. 26 alin. (8) şi art. 38 alin. (3) şi (9) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/242079_a_243408]
pedepselor privative de libertate. [...] (9) Hotărârea judecătoriei este definitivă." ... Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 21 referitor la Accesul liber la justiție, art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție, art. 24 referitor la Dreptul la apărare și cele ale art. 129 referitor la Folosirea căilor de atac. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel

DECIZIE nr. 359 din 24 aprilie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (6), art. 26 alin. (8) şi art. 38 alin. (3) şi (9) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/242079_a_243408]
Corola-website/Law/244018_a_245347

a respins plângerea împotriva unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că textele de lege criticate contravin accesului liber la justiție și dispozițiilor art. 6 paragraful 2 referitor la prezumția de nevinovăție din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru următoarele motive: 1. Stabilirea vinovăției contravenientului se face în cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, de către o autoritate care nu aparține sistemului judiciar, iar sarcina probei

DECIZIE nr. 502 din 15 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 25 alin. (1) şi (3), art. 27, art. 28 şi art. 33 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/244018_a_245347]
fundamentale pentru următoarele motive: 1. Stabilirea vinovăției contravenientului se face în cuprinsul procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, de către o autoritate care nu aparține sistemului judiciar, iar sarcina probei incumbă contravenientului, fără a fi respectată prezumția sa de nevinovăție. 2. Modul de comunicare a procesului-verbal, prin afișare la domiciliul sau la reședința contravenientului, potrivit art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , creează o incertitudine cu privire la ajungerea efectivă la cunoștința acestuia. Mai mult, instanța de judecată nu are posibilitatea

DECIZIE nr. 502 din 15 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 25 alin. (1) şi (3), art. 27, art. 28 şi art. 33 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/244018_a_245347]
o incertitudine cu privire la ajungerea efectivă la cunoștința acestuia. Mai mult, instanța de judecată nu are posibilitatea de a verifica dacă afișarea s-a făcut de vreme ce procesul-verbal în care s-a consemnat afișarea nu are un număr de înregistrare. Prezumția de nevinovăție este încălcată și prin faptul că partea este în imposibilitate de a dovedi neafișarea. Autorul excepției invocă Hotărârea din 4 octombrie 2007 pronunțată în Cauza Anghel împotriva României prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut aplicarea prezumției de

DECIZIE nr. 502 din 15 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 25 alin. (1) şi (3), art. 27, art. 28 şi art. 33 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/244018_a_245347]
este încălcată și prin faptul că partea este în imposibilitate de a dovedi neafișarea. Autorul excepției invocă Hotărârea din 4 octombrie 2007 pronunțată în Cauza Anghel împotriva României prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut aplicarea prezumției de nevinovăție în materie penală. Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece petentul poate contesta procesul - verbal de constatare și sancționare a unei contravenții în fața unei instanțe imparțiale și independente care urmează să

DECIZIE nr. 502 din 15 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 25 alin. (1) şi (3), art. 27, art. 28 şi art. 33 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/244018_a_245347]
prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) privind caracterul statului român, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dispozițiilor art. 6 paragraful 2 referitor la prezumția de nevinovăție din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate Curtea constată următoarele: 1. Prin Decizia nr. 1.047 din 14 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 6 septembrie

DECIZIE nr. 502 din 15 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 25 alin. (1) şi (3), art. 27, art. 28 şi art. 33 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/244018_a_245347]
Partea I, nr. 634 din 6 septembrie 2011, făcând referire la jurisprudența sa, Curtea a respins o excepție de neconstituționalitate cu obiect similar, ca neîntemeiată, statuând că utilizarea de către legiuitor a noțiunii de "contravenient" nu are semnificația înfrângerii prezumției de nevinovăție. De asemenea, Curtea a reținut că din procedura de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire și sancționare a contravenției nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ci, mai degrabă, exercitarea dreptului la apărare. În acest sens, prin Decizia nr. 1.096

DECIZIE nr. 502 din 15 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 25 alin. (1) şi (3), art. 27, art. 28 şi art. 33 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/244018_a_245347]
acesteia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. Instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ

DECIZIE nr. 502 din 15 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 25 alin. (1) şi (3), art. 27, art. 28 şi art. 33 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/244018_a_245347]
un tribunal pentru a se pronunța asupra deciziei care a fost luată împotriva sa, tribunal care să ofere garanțiile prevăzute la art. 6 din Convenție. Curtea a reținut, de asemenea, că principiul accesului liber la justiție și respectarea prezumției de nevinovăție sunt respectate de vreme ce autorul poate formula plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției și ataca cu recurs sentința prin care plângerea sa este respinsă în fața unor instanțe independente și imparțiale, respectiv judecătoria și tribunalul. Neintervenind elemente noi, de

DECIZIE nr. 502 din 15 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1), art. 17, art. 18, art. 25 alin. (1) şi (3), art. 27, art. 28 şi art. 33 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/244018_a_245347]