3,004 matches
-
Astfel, nu au mai fost desemnate zone vulnerabile la nitrați.. Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole pune în aplicare măsurile stabilite în Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.. Decizia Comisiei pentru aplicarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole nr. 221983/12.06.2013 privind aplicarea unui Program de acțiune la nivel național, are ca obiectiv principal reducerea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
poluării cu nitrați din surse agricole pune în aplicare măsurile stabilite în Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.. Decizia Comisiei pentru aplicarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole nr. 221983/12.06.2013 privind aplicarea unui Program de acțiune la nivel național, are ca obiectiv principal reducerea și prevenirea poluării apelor cu nitrați din surse agricole și a eutrofizării apelor de suprafață, în contextul îndeplinirii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
Comisiei pentru aplicarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole nr. 221983/12.06.2013 privind aplicarea unui Program de acțiune la nivel național, are ca obiectiv principal reducerea și prevenirea poluării apelor cu nitrați din surse agricole și a eutrofizării apelor de suprafață, în contextul îndeplinirii prevederilor Directivei Cadru Apă care are ca țintă atingerea stării bune a tuturor apelor. 4. Îngrășămintele - sursă potențială de poluare a apei și solului a) Principii generale privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
ținând cont de însușirile solului, gradul lui de │ │aprovizionare cu elemente nutritive, necesarul de nutrienți al plantelor și de recoltele prognozate, │ │acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător și în special a mediului │ │acvatic. În ceea ce privește poluarea cu nitrați a apelor se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere; ● nitrați proveniți din mineralizarea produselor vegetale, a deșeurilor, reziduurilor și apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitrați proveniți din îngrășăminte chimice. Ordinea în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
elemente nutritive, necesarul de nutrienți al plantelor și de recoltele prognozate, │ │acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător și în special a mediului │ │acvatic. În ceea ce privește poluarea cu nitrați a apelor se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere; ● nitrați proveniți din mineralizarea produselor vegetale, a deșeurilor, reziduurilor și apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitrați proveniți din îngrășăminte chimice. Ordinea în care au fost date aceste clase de poluanți reflectă ponderea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
de recoltele prognozate, │ │acestea pot deveni surse importante de poluare a mediului înconjurător și în special a mediului │ │acvatic. În ceea ce privește poluarea cu nitrați a apelor se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere; ● nitrați proveniți din mineralizarea produselor vegetale, a deșeurilor, reziduurilor și apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitrați proveniți din îngrășăminte chimice. Ordinea în care au fost date aceste clase de poluanți reflectă ponderea acestora ca poluatori. Dinamica îngrășămintelor în sistemul sol-plantă-hidrosferă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
a mediului │ │acvatic. În ceea ce privește poluarea cu nitrați a apelor se delimitează trei surse principale de poluare: ● nitrați proveniți din mineralizarea deșeurilor și dejecțiilor menajere; ● nitrați proveniți din mineralizarea produselor vegetale, a deșeurilor, reziduurilor și apelor uzate provenite din sectorul zootehnic; ● nitrați proveniți din îngrășăminte chimice. Ordinea în care au fost date aceste clase de poluanți reflectă ponderea acestora ca poluatori. Dinamica îngrășămintelor în sistemul sol-plantă-hidrosferă depinde de mecanismele de interacțiune dintre componenții îngrășămintelor și matricea coloidală a solului precum și de fluxurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
există riscul ca parte din acestea (în mod deosebit nitrații) să fie antrenate sub adâncimea frontului radicular și îndreptate către acviferul freatic. Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoși urmați de ani ploioși conduce, în anii secetoși, la acumularea de nitrați în zona nesaturată dintre stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt transferați apoi în freaticul liber în anii ploioși (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitrați, chiar dacă sunt mici în anii secetoși, pot conduce, prin acumulare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
să fie antrenate sub adâncimea frontului radicular și îndreptate către acviferul freatic. Climatul caracterizat prin succesiuni de ani secetoși urmați de ani ploioși conduce, în anii secetoși, la acumularea de nitrați în zona nesaturată dintre stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt transferați apoi în freaticul liber în anii ploioși (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitrați, chiar dacă sunt mici în anii secetoși, pot conduce, prin acumulare, la poluări mari ale acviferului freatic în anii cu precipitații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
de ani ploioși conduce, în anii secetoși, la acumularea de nitrați în zona nesaturată dintre stratul radicular și acviferul freatic, nitrați care sunt transferați apoi în freaticul liber în anii ploioși (efect de piston). În acest mod pierderile anuale de nitrați, chiar dacă sunt mici în anii secetoși, pot conduce, prin acumulare, la poluări mari ale acviferului freatic în anii cu precipitații excedentare. b) Îngrășăminte minerale ... Îngrășămintele minerale/anorganice se remarcă prin concentrația mare a macronutrienților (substanței active) și multiplele posibilități de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
ale mediului (în mod special în mediul │ │acvatic) depinde de solubilitatea fiecărui tip de îngrășământ utilizat. Astfel, în marea lor │ │majoritate, îngrășămintele chimice cu azot sunt solubile aproape în totalitate în apa din sol, ceea │ │ce creează posibilitatea pierderilor de nitrați în anumite circumstanțe și concentrarea lor în timp │ │în apele subterane și de suprafață. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Fosfații prezintă solubilitate mult mai redusă, acumulându-se în fracțiunea minerală coloidală a solului în care sunt reversibil adsorbiți. Cantitatea de fosfați solubilizată de către apa din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
să le adsoarb��; ● riscul de poluare a apelor de suprafață cu fosfați este ridicat, în general din cauza proceselor erozionale de scurgere care provoacă transportul și acumularea particulelor de sol încărcate cu fosfați în apele de suprafață; ● riscul de poluare cu nitrați este mare din cauza solubilității lor ridicate în apa din sol și a ușurinței cu care sunt transportați în adâncime cu apele de percolare. *Font 8* Utilizând un bilanț simplificat al nutrienților se realizează adaptarea administrării în câmp a │ │îngrășămintelor, atât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
nevoile culturilor agricole în diferite faze de vegetație (ce necesită │ │cantități și tipuri diferite de nutrienți, care să fie prezente în sol la momentul potrivit), cât și │ │la condițiile meteorologice, care au influență decisivă asupra nitrificării amoniului și a │ │solubilizării nitraților. Administrarea fracționată a îngrășămintelor permite aplicarea unor doze mai mari de îngrășăminte, evitând riscul de fitotoxicitate și de creștere a presiunii osmotice, reducerea riscului de spălare, o aprovizionare mai uniformă în cursul perioadei de vegetație cu elementul nutritiv respectiv și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
este ca fiecare producător agricol să aplice recomandările │ │privind modul de utilizare a diferitelor tipuri de îngrășăminte chimice sau organice și să cunoască │ │foarte bine condițiile și perioadele de aplicare ale acestora. Aceste cunoștințe, alături de │ │evaluarea corectă a cantităților de nitrați din sol permite producătorului agricol să optimizeze │ │raportul între costurile suportate pentru îngrășăminte și valoarea producției obținute, în condiții │ │de protecție a mediului. c) Îngrășăminte organice (gunoi de grajd, nămoluri de epurare, composturi) ... Producția animalieră se dezvoltă în gospodării individuale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
concentrare și amplasare necorespunzătoare a fermelor în apropierea apelor de suprafață, ori pe terenuri cu apă freatică aproape de suprafață, ori pe terenuri în pantă; ● mod defectuos de stocare și scurgere a efluenților, conducând la contaminarea solului și a apei cu nitrați și metale grele; ● desfășurare a unor practici greșite de către crescătorii de animale prin utilizarea în exces a dejecțiilor acumulate în fermele zootehnice sau aplicarea lor în perioade sau pe terenuri nerecomandate (perioada de interdicție din timpul iernii, terenuri acoperite de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
cu nivelul producției scontate și cu nutrienții biodisponibili din rezerva solului; ● Îngrășămintele minerale trebuie aplicate în completarea surselor naturale pentru a asigura o eficiență agronomică ridicată și o protecție a mediului împotriva poluării chimice (în special a poluării apelor cu nitrați); ● Integrarea fertilizării organice în tehnologiile de cultură a plantelor poate contribui semnificativ la sporirea eficienței agronomice și la diminuarea riscurilor de poluare chimică și de degradare a solului; Toate măsurile agrotehnice, altele decât fertilizarea, care contribuie la obținerea unor recolte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
impune ca fertilizarea cu acest nutrient │ │și, de asemenea, tehnicile de cultură care influențează dinamica acestuia în sol să fie conduse într-o│ │manieră care să limiteze la maximum pierderile cu apa care percolează, diminuând astfel riscul de │ │contaminare cu nitrați a apelor freatice și a apelor de suprafață. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Poluarea cu îngrășăminte este provocată de o defectoasă gestionare a solului, care în condițiile din România este caracterizată prin: ● sporirea ponderii terenurilor arabile în defavoarea terenurilor cu vegetație perenă (pășuni, fânețe, pajiști, păduri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
antrenate în sol prin următoarele procese fizice și chimice: ● procese care schimbă forma chimică a azotului (nitrificarea ionului de amoniu); ● procese care schimbă atât forma chimică, cât și starea de agregare a azotului din îngrășăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraților până la oxizi inferiori și azot molecular); ● procese prin care formele minerale asimilabile de azot sunt îndepărtate din stratul arat al solurilor fără a putea fi utilizate de plante (volatilizarea amoniacului, levigarea nitraților în profunzimea solului). Riscul de poluare este legat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
azotului din îngrășăminte (hidroliza enzimatică a ureei, reducerea nitraților până la oxizi inferiori și azot molecular); ● procese prin care formele minerale asimilabile de azot sunt îndepărtate din stratul arat al solurilor fără a putea fi utilizate de plante (volatilizarea amoniacului, levigarea nitraților în profunzimea solului). Riscul de poluare este legat, în principal, de compușii de oxidare ai azotului. Când nu sunt aplicați ca săruri ale acidului azotic, nitrații și nitriții rezultă prin oxidarea biologică a formei cationice relativ imobilă NH(4)^+ într-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
stratul arat al solurilor fără a putea fi utilizate de plante (volatilizarea amoniacului, levigarea nitraților în profunzimea solului). Riscul de poluare este legat, în principal, de compușii de oxidare ai azotului. Când nu sunt aplicați ca săruri ale acidului azotic, nitrații și nitriții rezultă prin oxidarea biologică a formei cationice relativ imobilă NH(4)^+ într-o formă anionică mai mobilă NO(3), respectiv trecerea compușilor cu azot din formele reduse ale azotului în formele oxidate, proces cunoscut în literatura de specialitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
NO(3), respectiv trecerea compușilor cu azot din formele reduse ale azotului în formele oxidate, proces cunoscut în literatura de specialitate sub numele de proces de nitrificare. Acest proces este mediat de către microorganismele specializate chemotrofe din genurile Nitrosomonas și Nitrobacter. Nitrații și nitriții având sarcină negativă nu pot fi adsorbiți de complexul coloidal al solului și rămân în soluția solului (apa din sol împreună cu unii compuși chimici) de unde, o parte sunt absorbiți sau metabolizați în plantele superioare sau în biomasa microorganismelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
aplicate la suprafață sau pe solurile nisipoase, sau prin hidroliza enzimatică a îngrășămintelor care conțin azot amidic, precum și pierderi sub formă de oxizi inferiori ai azotului [NO și N(2)O] și chiar azot molecular în procesul de reducere a nitraților cunoscut sub numele de proces de denitrificare. Aceste procese și îndeosebi, cel de levigare, se petrec în toate solurile din țara noastră și sub toate culturile și sunt mai accentuate pe solurile nisipoase, cu deosebire pe cele irigate (figura 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
pe cele grele (argiloase) pe care le afânează, pe cele ușoare (nisipoase) la care le îmbunătățește caracteristicile de reținere a apei; ● procesele de mineralizare a materiei organice nu sunt rapide, datorită aportului de material vegetal folosit la așternut, astfel că nitrații sunt eliberați treptat; ● odată introduse în sol, contribuie la îmbunătățirea stării structurale, la creșterea capacității calorice, a rezervelor accesibile de apă; ● are o acțiune benefică asupra activității macro și microorganismelor din sol, stimulându-le activitatea. Urina este considerată de asemenea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
producției. În acest mod se pot evita excesele și se pot corecta deficitele de nutrienți. Atenție specială trebuie acordată fertilizării cu azot, din cauza complexității comportamentului acestui nutrient în sol și a ușurinței cu care se poate pierde sub formă de nitrați prin antrenare cu apele de infiltrație și cu scurgerile de suprafață. Necesitățile de azot variază considerabil la diferite culturi, iar în cadrul aceleiași culturi, cu nivelul recoltei posibil de realizat într-o anumită conjunctură de factori pedoclimatici și tehnologici. Capacitatea de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]
-
azot care se aplică trebuie astfel dimensionate încât să asigure completarea stocului de azot mineral existent în sol până la nivelul necesar obținerii unor producții profitabile, în condiții de protecție a apelor de suprafață și a celor subterane față de contaminarea cu nitrați. Ambele cerințe pot fi îndeplinite printr-o corectă gestionare a azotului din sol, care să țină cont de dinamica acestui nutrient în ecosistemul agricol din care face parte solul și cultura respectivă. Prin urmare, dozele stabilite pe baza necesarului de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269047_a_270376]