9,387 matches
-
secretar de redacție pe N. Carandino. Subtitlul „Literatură - știință - artă” indică intenția unei deschideri culturale ample. Publică versuri Tudor Arghezi, Ion Pillat, Zaharia Stancu, Radu Boureanu, iar Ion Vinea e prezent cu un fragment din romanul Lunatecii, Hortensia Papadat-Bengescu cu nuvela Fetița între lupi, Gala Galaction cu Scrisori către epigonii Simforozei, Victor Eftimiu cu schița De vorbă cu dracu, în timp ce Teodor A. Naum traduce din Catul. Critica este susținută de E. Lovinescu (Hortensia Papadat-Bengescu), Nicolae Petrescu (Despre originalitate), Ion Biberi (Rimbaud
REVISTA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289255_a_290584]
-
REVISTA SOCIETĂȚII „STUDENTUL ROMÂN”, publicație apărută la București, lunar, din februarie până în aprilie 1888. Student încă, I.A. Bassarabescu este colaboratorul cel mai perseverent, publicând nuvele (Flăcău bătrân, Oglinda) și poezii. Mai scriu versuri Const. Conțescu și un epigon eminescian, Scarlat, precum și I.I. Livescu. Din Montesquieu se traduce, sub inițialele Gh. T. M., Gelozia, din Chateaubriand C. Mălinescu oferă o variantă românească pentru Rugăciunea de seară
REVISTA SOCIETAŢII „STUDENTUL ROMAN”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289263_a_290592]
-
ziarist și dramaturg, coleg de școală cu Traian Demetrescu. Cu numarul 8, director va fi G.T. Buzoianu, iar Caton Theodorian prim-redactor. În afară de producțiile literare ale directorului - proza modestă, vag romantică -, colaborează cu versuri Traian Demetrescu, iar Caton Theodorian cu nuvele și cronici dramatice, în care se arătă preocupat de repertoriul teatrului din localitate, de valoarea literară a pieselor. Tot el schițează, atent la trăsăturile care particularizează, portrete de actori, iar în articolul Impresioniste. Traian Demetrescu și „Intim”, cateva amintiri încărcate
REVOLTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289275_a_290604]
-
Rădulescu-Niger, Tr. Negrescu, N. Țincu, D. Soreanu, Simion Miculescu, A. Vântul, D. Teleor, Al. I. Șonțu, Șt. R. Michăiescu, George Murnu, G. O. Gârbea, Smaranda Andronescu-Gârbea (Smara). Cu povestirea Țară fără bătrâni e prezent, în 1898, V. A. Urechia; schițe, nuvele și articole de cultură sau de etnografie publică Al. I. Șonțu, V. Pretorian (Juvenal și satirele lui), Șt. R. Michăiescu, N. G. Rădulescu-Niger, Ph. I. Gesticone, C. I. Lupu (Sovejenii, studiu privind obiceiurile și literatura populară), Gr. Crețulescu. Se fac
REVISTA SOCIETAŢII „TINERIMEA ROMANA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289264_a_290593]
-
Cismărescu, Miron Kiropol, Sergiu Grossu, Sanda Stolojan, Andrei Codrescu ș.a. Mircea Eliade publică fragmente de jurnal și amintiri (Războiul la școala primară, Cele dintâi întâlniri cu Jung, Jurnal în Scandinavia, Jurnal în Yucatan și Guatemala, După patruzeci de ani. Amintiri), nuvele (Șanțurile, În curte la Dionis, Tinerețe fără tinerețe), teatru (Coloana nesfârșită). Colaborator permanent, Horia Stamatu semnează versuri, eseuri, cronici și recenzii la rubrica „Negru pe alb” (Schimbarea poreclei în renume - despre Vintilă Horia, „Plângerile” lui Ioan Cușa, Ciprian și Urmuz
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
Umorul negru” și „absurdul” în literatura română cultă și populară, Între utopia orfică și hieratismul mioritic), iar Vintilă Horia trimite eseuri (Despre posibila descoperire a unui limbaj anagogic, Târziul mesaj venețian, Fragmente despre un timp mai rău decât altul ș.a.), nuvele și proză memorialistică (Monstrul, Recviem în trei pentru un oraș dispărut ș.a), versuri. Între colaboratori se află, de asemenea, Grigore Cugler (proză), Alexandru Ciorănescu (amintiri), George Racoveanu (proză), Petru Dumitriu (proză), Constantin Amăriuței (eseuri), Eugen Drăguțescu (memorialistică), Leontin Jean
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
ciclul Cireșarii de Constantin Chiriță etc. O atrag, de asemenea, alte scrieri din perioada contemporană - Eusebiu Camilar, Cordun, Geo Bogza, Cartea Oltului, Eugen Barbu, Șoseaua Nordului, Marin Preda, Friguri, Dumitru Radu Popescu, Vânătoare regală ș.a. -, dar și proza unor clasici - nuvele de Ioan Slavici (Moara cu noroc), romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu. Lista ei de traduceri este completată de seria prozelor incluse în sumarul unor antologii și în reviste - povestiri de Ștefan Bănulescu, Augustin Buzura, Lucia Demetrius, Fănuș Neagu
RICHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
Adania). De menționat că în numărul 2-3/1946 i se dedică mai multe pagini lui E. A. Poe, unde, pe lângă versuri și proza transpuse din creația acestuia, se publică și două comentarii: Poezia lui Edgar Allan Poe de Ion Frunzetti și Nuvelele fantastice ale lui Poe de Oscar Lemnaru. Tot comentarii semnează Petru Comarnescu (Realismul poetic al lui Edgar Lee Masters) și Ionel Jianu (Petru Neagoe). Au mai colaborat Iordan Chimet, Nicolae Mărgineanu, Serafim Buta, Paul Donici. În seria a doua, la
REVISTA ROMANO-AMERICANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]
-
se numără C. Dimitrescu-Iași, semnatarul unei suite de articole dedicate esteticii (Frumosul muzical, Instinctul frumosului ș.a.), Cincinat Pavelescu, Ludovic Dauș și doctorul Al. Suțu, care studiază psihologia personajelor lui Shakespeare (Psihologia morbidă). Lui C. Stamati-Ciurea i se tipăresc mai multe nuvele, cu proză colaborează și V. Grigorescu-Elvir, Anton Bacalbașa, Gh. Bengescu-Dabija, V.A. Urechia. Poeții revistei sunt Cincinat Pavelescu, C. Cantilli, Ludovic Dauș, N. Burlănescu-Alin și C. Bucșan. R.Z.
ROMANIA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289318_a_290647]
-
decembrie 1904. Director și proprietar este profesorul Const. M. Cordoneanu. Pentru partea literară figurează ca redactori V. Grigorescu-Elvir, Ilie Demetrescu-Ghiocel, N. Țincu și Iuliu I. Roșca. Au mai colaborat Emil I. Critzman (cu articole și cronici dramatice), Th. Aguletti (cu nuvele), Șt. C. Dumitrescu (Stecedum), N.G. Rădulescu-Niger (cu proză și versuri), Petre Dulfu, Gh. Bengescu-Dabija, iar G. Coșbuc a publicat aici poezia Cântec. Cea mai mare parte a revistei este rezervată însă muzicii și vieții muzicale românești. R.Z.
ROMANIA MUZICALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289327_a_290656]
-
Cu beletristică sunt prezenți și C. Bolliac, B.P. Hasdeu, V.A. Urechia, G.I. Ionnescu-Gion, D. Teleor, D. Petrino, G. Al. Zamphirolu, N.V. Scurtescu, V.D. Păun, Maria Flechtenmacher, Virgil Onițiu. S-au preluat din „Convorbiri literare” versuri de V. Alecsandri și nuvele de N. Gane și Iacob Negruzzi. Printre scriitorii străini din care se traduce figurează Lamartine, Musset, Hugo, Gautier, Maupassant, Zola, Hector Malot, Octave Feuillet, Lermontov, Turgheniev, Wilhelm von Kotzebue. Într-un șir de numere se inserează o versiune în limba
ROMANIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289317_a_290646]
-
oferă un fragment din romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război. Tot cu fragmente de roman mai contribuie Liviu Rebreanu, Panait Istrati, Cezar Petrescu, Tudor Teodorescu-Braniște, F. Aderca, Dan Petrașincu, Martha Bibescu, Elena Riegler. Mai sunt găzduite povestiri, nuvele și schițe de I. A. Bassarabescu, Sofia Nădejde, Mărgărita Miller-Verghy (serialul Umbre pe ecran. Nuvelă în ritm de film, 1933-1934), Lucia Demetrius, Ioana Postelnicu, memorialistică de E. Lovinescu și Regina Maria (cultivată insistent, dedicându-i-se numere speciale), proză poematică
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
fragmente de roman mai contribuie Liviu Rebreanu, Panait Istrati, Cezar Petrescu, Tudor Teodorescu-Braniște, F. Aderca, Dan Petrașincu, Martha Bibescu, Elena Riegler. Mai sunt găzduite povestiri, nuvele și schițe de I. A. Bassarabescu, Sofia Nădejde, Mărgărita Miller-Verghy (serialul Umbre pe ecran. Nuvelă în ritm de film, 1933-1934), Lucia Demetrius, Ioana Postelnicu, memorialistică de E. Lovinescu și Regina Maria (cultivată insistent, dedicându-i-se numere speciale), proză poematică de G. Bacovia (Târziu, Divagări utile). Spre deosebire de alte periodice din epocă, R.s. și s.r
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
-lea și Naționalitatea ca element de cultură), B.M. Lazăr (Despre tragicomedie, Studii critice despre arte, Reflexiuni asupra „Paradisului pierdut” de Milton), I. Pamfilie (Cultura și arta la români), I.C. Panțu (Începutul literaturii române), Andrei Bârseanu (V. Alecsandri), Ion Paul (Despre nuvelă și roman), Ciprian Porumbescu (Muzica la români). Versuri și proză au citit Vasile Bumbac, Aurel A. Mureșianu, I.T. Mera, Al. Tuducescu, N. Dracinschi, Lucian Bolcaș. S-au prezentat și traduceri din Herder (B.M. Lazăr și D. Axente), Goethe (N. Dracinschi
ROMANIA JUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
că e vorba de note de călătorie sau de memorialistică, precum sunt cele aparținând lui Augustin Tătaru, I.C. Mălin, A. Bochișiu, Corneliu Coposu, Victor Papilian (Cu steagul înfășurat. Amintiri de la evacuarea Clujului, 1940-1941), fie că e vorba de romane și nuvele. Se cuvin menționate nuvelele premiate și tipărite în urma unui concurs lansat de ziar în 1937: Pavel Dan, Iobagii, Victor Papilian, Se dezmorțesc sufletele și Septimiu Sever, Temnițele Clujului. Din însemnările unui popă român. De la numărul 1/1933 până la numărul 46
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
note de călătorie sau de memorialistică, precum sunt cele aparținând lui Augustin Tătaru, I.C. Mălin, A. Bochișiu, Corneliu Coposu, Victor Papilian (Cu steagul înfășurat. Amintiri de la evacuarea Clujului, 1940-1941), fie că e vorba de romane și nuvele. Se cuvin menționate nuvelele premiate și tipărite în urma unui concurs lansat de ziar în 1937: Pavel Dan, Iobagii, Victor Papilian, Se dezmorțesc sufletele și Septimiu Sever, Temnițele Clujului. Din însemnările unui popă român. De la numărul 1/1933 până la numărul 46/1935 e publicat în
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
variate, aparținând unor scriitori de prestigiu din generații diferite, se observă și în ce privește proza: Mihail Sadoveanu cu fragmente din Divanul persian, cu povestirile Meșter dulgher și Luna mănăstirilor, Cezar Petrescu cu un fragment din romanul Întunecare și cu două scurte nuvele (Învierea omului și A zburat o pasăre neagră), Victor Ion Popa cu fragmente din romanul Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu, Gala Galaction cu notele de călătorie intitulate În Arhipelag și La Mănăstirea Neamțu, Ion Agârbiceanu cu povestirea Întâiul zbor. Lui
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
pronunțat pentru viața politică autohtonă și europeană, pentru cultură și literatură al păturilor sociale de mijloc. Un program editorial îmbietor promite că vor fi difuzate știri politice din țară și din afara ei, articole dedicate industriei, comerțului, noutăți științifice, „varietăți”, adică nuvele, anecdote, curiozități, și, în sfârșit, dări de seamă („analizuri scurte”) asupra cărților de orice fel, asupra vieții teatrale și a manifestărilor literare. Împrejurările par să fi fost însă vitrege pentru R., care nu izbutește să atragă numărul de abonați ce
ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289347_a_290676]
-
în țările vecine”. Articolele păstrează o anume moderație în ton și chiar în atitudine în comparație cu jurnalul lui I. Heliade- Rădulescu. La R. colaborează cu versuri Gr. Alexandrescu (Vulpea, calul și lupul, Câinele soldatului și Fericirea), iar Șt. Stoica publică trei nuvele, probabil traduceri, și un articol politic. Alte articole îi aparțin lui Petrache Poenaru. R.Z.
ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289347_a_290676]
-
al lui Nicolae Iorga. Depinzând, ca orice gazetă de provincie a vremii, de bunul plac al abonaților, R. și-a întrerupt deseori apariția și nu a respectat o periodicitate. Emanoil Arghiropol, care era avocat, iar în orele libere scria versuri, nuvele și traducea din scriitori francezi și ruși, avea experiență de ziarist și redactor, deoarece editase revista „Jurnal pentru toți” (1868-1869). În R. s-a publicat puțină literatură originală, aparținând lui G.R. Melidon și lui M. Gregoriady de Bonacchi. Redactorul își
ROMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289354_a_290683]
-
de critique et de bibliographie littéraire”. Fondatori sunt Francis Lebrun, Léon Thévenin, D.V. Barnoschi, Léon Main. În articolul-program, intitulat Notre but, se arată că revista este menită să strângă relațiile de prietenie dintre francezi și români, să publice eseuri, romane, nuvele, versuri și analize literare care să servească idealuri comune. R. se deschide cu un articol elogios al lui D.V. Barnoschi, închinat regelui Carol al II-lea și literelor românești. Același autor, în articolul Pierre de Ronsard, stăruie asupra ipotezei originii
RONSARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289367_a_290696]
-
publicație de beletristică. Paginile consacrate politicii sunt înlocuite cu o succintă rubrică de știri și un rezumat al evenimentelor din săptămâna precedentă. Alături de foiletonul cotidian din „Românul”, care continuă în supliment, se publică și cronici literare sau dramatice, poezii, schițe, nuvele. Viața culturală din București, din provincie și din Transilvania este ilustrată cu o pagină de recenzii, note bibliografice, știri și „ecouri”. Pentru a atrage cât mai mulți cititori, se recurge la o rubrică de „varietăți”, denumire sub care se înglobează
ROMANUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289357_a_290686]
-
socială, lui I.A. Bassarabescu. Proză, având punctul de plecare în faptul divers cotidian, scriu N.G. Rădulescu-Niger și N. Țincu, ambii interesanți uneori datorită unei prospețimi pe care literatura lor de mai târziu nu o va mai păstra. Autori de nuvele, schițe și însemnări de călătorie sunt și V.D. Păun, Ilie Ighel-Deleanu, Lazăr Spiridon Bădescu (De la Căscioare), Gr. D. Pencioiu, Elena Niculiță-Voronca, I. Păun-Pincio. Se republică destul de mult din scrierile lui C.A. Rosetti, Ion Ghica și V.A. Urechia. În
ROMANUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289357_a_290686]
-
înțeleagă și să explice, nu să „reflecte” realitatea. Acțiunea s-ar afla în conștiință, actant e gândul, care analizează, constată, se zbate, caută soluții, ia decizii, uneori fatale. Mai consistente sunt prozele din culegerea Mânia lui Hercule (1943), unde, în nuvela titulară, se încearcă reconstituirea fluxului conștiinței unui om care, cu mintea aprinsă de febră, ucide, totul fiind confuz, într-o atmosferă clar-obscură, specifică unui psihic bolnav. În alt loc, un personaj plin de ură, ateu, comite un atentat și dintr-
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
pare proza, poate și din cauza spațiului ceva mai redus care i se acordă. Sunt de reținut, în afara reluării unor fragmente din opera lui Mihail Sadoveanu, Gala Galaction și Victor Ion Popa, povestirile lui Mircea Alexiu (Anticarul, Cartea condamnă, Țigarea), o nuvelă de Mircea Avram (Întoarcerea la viață) și mai ales numeroasele proze scurte ale lui Paul Constant, publicate în 1946-1947 aproape număr de număr. Extrem de „angajată”, de un tezism tot mai strident e, în schimb, critica literară din coloanele R.v. Cu
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]