5,043 matches
-
Kemal-Pașa-Zade menționează și el că oastea moldovenească era de 20.000 de oameni, poziția acesteia fiind întărită din toate părțile, iar caii „câți erau, legându-i unii de alții, a închis spatele oștii sale”. Tursun-bei a pus greșit caii în fața oastei, în tabăra întărită. I-ar fi împiedicat pe moldoveni să atace sau să se opună încercării adversarului de a pătrunde în tabăra întărită. Așezați cu fața spre pădure, caii, odată încălecați, o puteau porni la fugă prin pădure. Corectă este
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
niște lei ascunzișul din pădure”. Având în vedere disproporția de forțe a celor care s-au înfruntat la Războieni, dacă lupta începea în după amiaza zilei de 25 iulie și se continua și în ziua următoare, când turcii împresoară poziția oastei moldovenești, exista posibilitatea ca să nu mai scape decât foarte puțini români de acolo. Publicarea extraselor din cronicile turcești referitoare la istoria noastră ne dau posibilitatea să înțelegem altfel confruntarea dintre turci și moldoveni. Sultanul, fiind informat că Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
recunoaștere a adversarului. Descrierea lui Angiolello, care a participat la bătălie, cronicile lui Kemal-Pașa-Zade, Mehmed Neșri și Kodja Husein cuprind informația potrivit căreia lupta a început spre amiază, Angiolello indicând și ora: 3 după amiază. După descrierea lui Angiolello, avangarda oștii otomane, când a ajuns la cinci mile de pădurea în care-și fortificase Ștefan tabăra, s-a oprit pentru odihnă și pentru a lua masa. Soliman pașa era convins că Ștefan nu va îndrăzni să atace. Dar după ce au mâncat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pădurea în care-și fortificase Ștefan tabăra, s-a oprit pentru odihnă și pentru a lua masa. Soliman pașa era convins că Ștefan nu va îndrăzni să atace. Dar după ce au mâncat turcii, la ora a noua, a survenit atacul oastei moldovenești. Atacul este năprasnic, Ștefan și oamenii săi doboară tot ce întâlnesc în cale ajungând până la corturi, provocând panică în rândurile avangardei. Soliman nu și-a pierdut cumpătul și profitând de numărul mare de oșteni, l-a înfruntat pe Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
agalei lor și l-a dojenit, zicând: Ce lucru ciudat au făcut acești oglani! Așa fac cei care se încing cu brâul vitejiei ?» apoi, luând scutul de apărare în mâinile sale binecuvântate, a dat pinteni calului să înainteze. Cei din oastea de Poartă, la rândul lor, atacând cu toții dintr-o parte, nu s-au despărțit de scara sultanului lor. Ienicerii, căindu-se de ceea ce au făcut, pentru a șterge rușinea lor, au pornit să-l nimicească pe dușman. De asemenea și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
după bătălie, sultanul a rămas timp de trei zile în tabăra de la Războieni. Mahomed avea la dispoziție o cavalerie foarte numeroasă formată din spahii, azapii și achingii. Victorios, în chip firesc ar fi trebuit să lanseze această călărime în urmărirea oastei lui Ștefan. N-a făcut-o, iar acest amănunt spune multe. Rămâne de discutat care au fost pierderile suferite de oastea moldovenească la Războieni. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare, s-a scris: „În anul 6984 [1476], luna iulie 26
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
formată din spahii, azapii și achingii. Victorios, în chip firesc ar fi trebuit să lanseze această călărime în urmărirea oastei lui Ștefan. N-a făcut-o, iar acest amănunt spune multe. Rămâne de discutat care au fost pierderile suferite de oastea moldovenească la Războieni. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare, s-a scris: „În anul 6984 [1476], luna iulie 26, vineri, venit-a însuși împăratul turcesc, numit Mehmet beg, cu toate puterile sale și, împreună cu ei Băsărabă voievod, cu toată oastea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
oastea moldovenească la Războieni. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare, s-a scris: „În anul 6984 [1476], luna iulie 26, vineri, venit-a însuși împăratul turcesc, numit Mehmet beg, cu toate puterile sale și, împreună cu ei Băsărabă voievod, cu toată oastea sa, asupra lui Ștefan voievod. A făcut război cu ei la Valea Albă și au biruit atunci blestemații turci și cu muntenii cei hicleni. Și au căzut acolo vitejii cei mai buni și nu puțini boieri mari, și oștenii cei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voievod. A făcut război cu ei la Valea Albă și au biruit atunci blestemații turci și cu muntenii cei hicleni. Și au căzut acolo vitejii cei mai buni și nu puțini boieri mari, și oștenii cei buni și tineri, și oastea cea bună și vitează, și tineri husari viteji s-au prăpădit atunci.” În pisania bisericii de la Războieni, înălțată în 1496, se arată că au fost înfrânți creștinii de păgâni „și au căzut acolo mulțime mare de ostași ai Moldovei”. Grigore
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și au căzut acolo mulțime mare de ostași ai Moldovei”. Grigore Ureche, inspirându-se din vechile letopisețe, scria și el că a fost război „Și multă vreme trăindu războiul, ne ales de îmbe părțile osteniți și turcii tot adăugându-să cu oaste proaspătă și moldovenii obosiți și neviindu-le ajutoriu de nici o parte, au picat, nu fiește cum, ci până la moarte se apăra, nici biruiți dintru arme, ci stropșiți de mulțimea turcească, au rămas dobânda la turci. Și atâta de ai noștri au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a făcut să vie cealaltă Țară Românească (l'altra Valachia), de o parte, și tătarii de alta, și el însuși cu toată puterea lui, și m-au încunjurat din trei părți, și m-au găsit pe mine singur, și toată oastea mea risipită, ca să-și scape pe ai lor. Și bage de seamă Excelența Voastră ce mulțime aveau asupra mea, fiindu-mi împotrivă atâtea puteri! Eu, cu curtea mea, am făcut ce am putut, și s-a întâmplat ca mai sus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pârcălabi, Luca și Vâlcea, pârcălabul Cârstea Arbure, tatăl vestitului Luca Arbure fiind ucis și el când sultanul a asediat cetatea Neamțului. Pierea aproape jumătate din Sfatul Domnesc. Printre morți și prizonieri s-au aflat boierii cei mari și viteji, elita oastei moldovenești, oameni care, datorită averilor lor, aveau posibilitatea să cumpere armuri scumpe. O mie de oameni foarte bine înarmați constituia o pierdere însemnată. Despre cea de-a doua parte a campaniei din 1476 nu avem decât știri fragmentare, care nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajutor, dar și posibilitatea să se retragă în Cetatea Ciceului, în cazul în care turcii ar fi reușit să câștige campania. Până la retragerea turcilor din Moldova, Ștefan cel Mare s-a mulțumit să-i hărțuiască, fără să-și mai angajeze oastea într-o ciocnire de mari proporții. Acționând cu perspicacitate, l-a determinat, în cele din urmă, pe Mahomed al II-lea să-și modifice tactica, în funcție de condițiile pe care i le impusese voievodul român. După ce s-a odihnit trei zile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de mari proporții. Acționând cu perspicacitate, l-a determinat, în cele din urmă, pe Mahomed al II-lea să-și modifice tactica, în funcție de condițiile pe care i le impusese voievodul român. După ce s-a odihnit trei zile, la 30 iulie, oastea otomană începe deplasarea spre nordul Moldovei. Angiolello scria că numai o parte a acesteia s-a deplasat spre Suceava, probabil grosul armatei, sub comanda sultanului, în timp ce altă parte, s-a îndreptat spre Hotin. Împărțirea oastei în două s-a datorat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trei zile, la 30 iulie, oastea otomană începe deplasarea spre nordul Moldovei. Angiolello scria că numai o parte a acesteia s-a deplasat spre Suceava, probabil grosul armatei, sub comanda sultanului, în timp ce altă parte, s-a îndreptat spre Hotin. Împărțirea oastei în două s-a datorat faptului că era prea numeroasă și se întâmpinau mari dificultăți în aprovizionarea ei. La Suceava, turcii n-au găsit nimic din ceea ce însemna capitala unei țări. Orașul, destul de mare pentru vremea respectivă, era pustiu. Nici
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare avea pe lângă el o parte însemnată din forțele militare ale țării. În jurul acestui nucleu au început să se adune țăranii, cărora domnul le dăduse drumul să plece la căminele lor. Căci, spune cronicarul: „După poticala dintăi și după pierzarea oștii dintăi, cela ce nu avea voinici de oaste ci strângea păstorii din munți și argații de-i intr-arma, acmu iară să rădica deasupra biruitorilor dintăi, dacă au perdut țara, acmu domni altora le da și țara lățiia”. Pe lângă scrisoarea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
forțele militare ale țării. În jurul acestui nucleu au început să se adune țăranii, cărora domnul le dăduse drumul să plece la căminele lor. Căci, spune cronicarul: „După poticala dintăi și după pierzarea oștii dintăi, cela ce nu avea voinici de oaste ci strângea păstorii din munți și argații de-i intr-arma, acmu iară să rădica deasupra biruitorilor dintăi, dacă au perdut țara, acmu domni altora le da și țara lățiia”. Pe lângă scrisoarea polonului din 21 august 1476, Baltazar de Piscia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ospătându-se într-un han din Sniatin, iar alții că Ștefan ar fi tocmit lefegii la Camenița. Cum turcii n-au reușit să cucerească Hotinul, s-au retras și e posibil ca, în 8-9 august, să fi făcut joncțiunea cu oastea comandată de sultan. Dlugosz scrie că sultanul „fiind strașnic înfrânt sub amândouă cetățile, fu silit să se retragă cu rușine și să se apuce de altceva”. Datorită căldurii nemiloase din mijlocul verii, datorită lipsurilor, pe care oastea otomană a fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
făcut joncțiunea cu oastea comandată de sultan. Dlugosz scrie că sultanul „fiind strașnic înfrânt sub amândouă cetățile, fu silit să se retragă cu rușine și să se apuce de altceva”. Datorită căldurii nemiloase din mijlocul verii, datorită lipsurilor, pe care oastea otomană a fost constrânsă de Ștefan să le îndure pe pământul Moldovei, izbucnește în rândurile acesteia ciuma. Spaima morții și a foametei îl constrânge pe omul care visa să realizeze fapte demne de a fi comparate cu acelea ale lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Atunci au tras din castel în tunul cel mare și au împușcat pe comandantul artileriei. Acum este ucis pârcălabul cetății, Cârstea Arbure, tatăl lui Luca, viitorul portar al Sucevii. Cu tot ajutorul, pe care Laiotă Basarab îl acorda sultanului, aprovizionarea oastei devine din ce în ce mai anevoioasă. Corăbiile turcești, care trebuiau să aprovizioneze tabăra sultanului cu grâu din Crimeea și Constantinopol, sunt scufundate de o furtună dezlănțuită în Marea Neagră. „Foametea era mare, spune Angiolello, deoarece cei mai mulți se nutreau numai cu carne și miere și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avea, nici nutreț pentru cai, câmpurile fiind peste tot arse”... În aceste condiții sultanul este nevoit să ordone retragerea din Moldova, care începe în jurul datei de 16 august. Atitudinea sultanului era dictată nu numai de lipsurile pe care le îndura oastea sa și de faptul că nu obținuse nici o victorie, care să-i asigure supremația pe plan militar, dar și de considerente de ordin strategic, care afectau o arie geografică mai largă decât teritoriul Moldovei. După lupta de la Valea Albă, Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
afectau o arie geografică mai largă decât teritoriul Moldovei. După lupta de la Valea Albă, Ștefan a trimis solie după solie atât la regele Cazimir, cât și la regele Matei Corvin, solicitându-le ajutoare. Mecanismul complicat și greoi de concentrare a oastei într-un stat feudal se pune, în sfârșit, în mișcare atât în Polonia cât și în Ungaria. Cu toate că regele polon nu intenționa în mod sincer să pornească împotriva turcilor, se lasă convins, până la urmă, că trebuie să vină, dacă nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acum prilejul să intervină și să-i înfrângă pe turci în Moldova. Dar, la 3 iulie solii lui Ștefan se aflau la Buda ca să ceară ajutor și abia la 19 iulie, regele îi anunța pe brașoveni că va trimite o oaste în Transilvania sub comanda lui Gheorghe Bethlen, alături de care se aflau Vlad Țepeș și Țepeluș, oaste ce trebuie să se afle la Turda la 25 iulie. La 31 iulie, slujitorul lui Vlad Țepeș întâlnea această oaste la Mediaș. Comanda o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
solii lui Ștefan se aflau la Buda ca să ceară ajutor și abia la 19 iulie, regele îi anunța pe brașoveni că va trimite o oaste în Transilvania sub comanda lui Gheorghe Bethlen, alături de care se aflau Vlad Țepeș și Țepeluș, oaste ce trebuie să se afle la Turda la 25 iulie. La 31 iulie, slujitorul lui Vlad Țepeș întâlnea această oaste la Mediaș. Comanda o dețineau acum Ștefan Bathory și Vlad Țepeș, care-i cereau lui Ștefan să nu accepte o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că va trimite o oaste în Transilvania sub comanda lui Gheorghe Bethlen, alături de care se aflau Vlad Țepeș și Țepeluș, oaste ce trebuie să se afle la Turda la 25 iulie. La 31 iulie, slujitorul lui Vlad Țepeș întâlnea această oaste la Mediaș. Comanda o dețineau acum Ștefan Bathory și Vlad Țepeș, care-i cereau lui Ștefan să nu accepte o luptă cu turcii până la venirea lor cu 30.000 de oameni. Marșul lor este însă lent și ar fi putut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]