4,211 matches
-
state cărora, începând cu Rusia și continuând cu multe altele, nu li se potrivește, cel puțin pentru o vreme greu de prevăzut. Nouă? Noi, în două luntri, ca de obicei. Ni se potrivește democrația așa cum o bălmăjim noi. Montaigne: „Binele obștei cere să trădăm și să mințim, să ucidem.” Din fraze dintr-astea sunt făcuți marii autori. Te pun la zid. Știi că au dreptate, nu-ți vine să recunoști. Mă mândream și eu cu un lucru și încă nu unul
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4901_a_6226]
-
e prima și după cît de căzut în ruină este al doilea îți poți da seama de scăpătarea unui neam. În schimb, dacă lucrurile se petrec invers, comunitatea progresînd și enoriașii înmulțindu-se proporțional, s-ar putea crede că înflorirea obștei se va oglindi fidel în prosperitatea bisericii și în grija pe care urmașii o arată mormintelor. În realitate, regula nu numai că nu poate fi respectată, dar ea nici măcar nu este o regulă, ci mai curînd o trăsătură ce pare
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
exclud posibilitatea de a da curs solicitării unor filiale și a unor colegi de a proceda la sancțiuni statutare. Reuniunea va face publice concluziile, nu înainte de a pune pe două coloane acuzațiile și, respectiv, acțiunile întreprinse de USR în folosul obștei.
Ura noastră cea de toate zilele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5444_a_6769]
-
Barbu Cioculescu Dintre toate instituțiile obștei - fiind aceasta, din natul ei în stare de criză - învățământul este acela care, în scurgerea unui timp tot mai nervos, suferă și cele mai multe reforme, socotit a fi sub cerințele societății, învechit adică. Dacă reforma în alte domenii, și ele considerate
Școala și lumea ei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10751_a_12076]
-
comunist. Scriitorii au înțeles asta mai repede decît alții. Relaxarea cenzurii din ultimii ani ai deceniului 7, accesul la patrimoniul național prin publicarea unor opere anterior interzise, traducerile din literatura occidentală contemporană (alta decît cea sovietică) au fost biruințe ale obștii în mai mare măsură decît încuviințări ale oficialității. Oficialitatea a fost prinsă într-un joc de care inițial avea absolută nevoie și pe care l-a scăpat mai apoi de sub control. Reînghețul ideologic din 1958 și din 1971 este dovada
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
alte părți. Nu se desparte de inventarul de teme al patriei ca dulce jele nici Iancu Văcărescu, în vreme ce Heliade Rădulescu, Costache Negri și Cezar Bolliac ilustrează perioada de tranziție, în care simțămintele și suferințele personale se amestecă cu cele de obște. Abia cu Eminescu, și cele trei sonete din Convorbiri literare, cărora suta de ani de sonet, în 1973, când apare, aproape că li se închină, macazul se schimbă, spre elogiul unei intimități delicate, vag amenințate. Cu Macedonski, aria de cuprindere
Cele mai frumoase poezii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5118_a_6443]
-
reprezintă nucleul superior al celto-dacilor latinizați, un neam privilegiat sub unghiul virtuților religioase. Prin urmare, a-i pune efortul doar pe seama unui interes antropologic în virtutea căruia medicul aduna vestigii de mentalitate tribală este o greșeală. Cînd se afla în rîndul obștilor rustice, Laugier nu se comporta ca un antropolog, ci ca un terapeut în stare a accepta orice remediu cu condiția să-și dovedească eficiența. Așa se explică ușurința cu care Laugier împarte terapia în trei mari încrengături: terapia științifică al
În mintea babelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2766_a_4091]
-
60 de sate românești, și publicată tîrziu în 1942-1944. Stahl era, acum, mai dinainte și după 1939 preocupat de realitatea specifică a traiului și a regimului proprietății în zonele rurale izolate (ca în satele din zona Vrancea), în care domnea obștea devălmașă, rezistînd, ce-i drept cu timpul tot mai precar, presiunii capitaliste. Din materia de studiu adunată, regîndită și analizată în profunzime, a scris cartea Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, în trei volume, pe care le-a publicat, într-
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
d-sale nu e atît în beneficiul "pactului autobiografic", cît în cel al unui tablou obiectiv, a cărui ramă literară e spartă în direcții moraliste (dar și pur și simplu morale) politice (dar și pur și simplu sociale, întrucît întreaga obște românească e pîndită de primejdii catastrofice). Paginile de față, mărturisește autoarea, sînt scrise despre și pentru alții". Ceea ce nu e un tendenționism, ci o firească ieșire din postura egotică a creatorului, o joncțiune a acestuia cu lumea în momente de
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
-ne renovator recunoscătoarei Europe, simțitoare la silințele, strădaniile, sforțările pe care stăruitor le susținem, cu suita de sacrificii silențios suferite. Cu cruzime canibalică se pronunță cuvântul corupție. Pe când miezul chestiunii rezidă, rezidual - rog reculegere! - în însăși împletitura A.D.N. -ului obștei. Dl. Livius Ciocârlie nu-mi va lua în nume de rău că voi argumenta afirmația de mai sus cu un substanțial citat din autorul său preferat, Paul Valéry. Prin 1942, când apare volumul Mélange, în timpul unei ocupații militare ce a
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
clipă să-i acuz de vânzarea conștiinței, ci m-am bucurat de apariția lor". În traducere: de ce face Mircea Mihăieș pe nebunul când miliardarul român Năstase dă și el un ban, că doar s-a înfruptat el însuși - spre bucuria obștei scriitoricești - din miliardele lui Soros? Cam așa am înțeles eu - pentru că despre alți "miliardari români sau străini" implicați în sponsorizarea cărților n-am știre. Diferența e enormă: George Soros dădea din buzunarul propriu, pe când Năstase folosește bani publici pentru a
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
paradisul hainelor de marcă. Italia este, de altfel, țara care a ocupat anul trecut locul doi în topul destinațiilor externe ale românilor. ( M. D. M.) Proiect ecoturistic Consiliul Județean Argeș, în colaborare cu Consiliul Județean Dâmbovița, Fundația „Felix-Domo” București și Obștea Moșnenilor Dragosloveni, va realiza, până în anul 2012, proiectul „Sistemul ecoturistic Leaota”, care are ca scop punerea în valoare a potențialului turistic din zona Bucegilor, ce se întinde în județele Argeș și Dâmbovița. Proiectul - evaluat la 50 milioane euro - este finanțat
Agenda2006-03-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284656_a_285985]
-
SV, pare să sugereze în cazul mai multor necropole (Cruceni), că înmormântarea se făcea în cursul zilei și că unul dintre elementele fundamentale ale religiei tracilor nordici timpurii era cel uranian. Cenușa lui Hector Iar dimineața, când zorile trandafirii răsăriseră, Obștea din Troia se strânse la rugul slăvitului Hector. După ce se-ntrulocară și se înșirară cu toții, Prinseră-îndată vin negru să toarne și focul să stingă Până pe unde lățit era el. Dup-aceea-ncepură Oasele albe să adune prietenii, frații lui Hector, Care cu toți
Agenda2003-46-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281703_a_283032]
-
vedere, un sprijin pe verticală - în Dumnezeire - să fie reduși la zero”. Firește, erau vizate cu precă- dere personalitățile de valoare, caracterele, pentru a fi lichidat obstacolul întruchipat de conștiința acestora, dar și pentru a da un semnal negativ întregii obști, pentru a o transforma mai lesne într-o turmă obedientă. Sinistra „reeducare” n-a avut loc doar la Pitești, unde a fost demarată de către patibularul Țurcanu, ci și în alte penitenciare, nu o dată cu concursul unor deținuți beneficiind de o remarcabilă
Amintirile lui Grigore Caraza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5274_a_6599]
-
pe toate planurile, față de locuitorii unei Europe nu numai putredă, dar și înapoiată, nekulturnaia". Șansa "urcării în rang" a romancierului apare odată cu fuga în Vest a lui Petru Dumitriu, figura nr. 1 de prozator înregimentat: "Politica lui Dej față de această obște, adunată în cazarma Uniunii Scriitorilor, era foarte simplă: "Mă, Leonea, îl întreba el pe L. Răutu, secretarul cu Agitprop-ul, ce se mai aude pă la ăia, pă la scriitorași?". "- Se mai agită, tovarășe Gheorghiu!". "Mai dă-le și tu
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
footnote Sf. Voievod Ștefan cel Mare, Craiova, Editura Mitropoliei Oltenia, 1992, p. 35. footnote>). De altfel, el a presimțit această stare, într-o scrisoare-testament dictată la 28 oct. 2006 de pe patul Spitalului Militar din București, către starețul Justin Pârvu și obștea Mănăstirii Petru Vodă: „Am vorbit mai sus despre acel duh de pietate populară care poate greși, care poate crea false minuni. De aceea Vă rog, Prea Cuvioase Părinte Stareț, să găsiți o cale prin care să împiedicați asemenea lucruri: fie
Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
stil și ca Weltanschauung...". Umoarea intrinsecă a acelei epoci pentru care prostia avea semnificația unei abrutizări induse de tiranie, dar și cea a unui simulacru, ca mijloc de apărare împotriva apăsării enorme exercitate de aceasta, a fost frica. în fruntea obștii se instituie un Celălalt, fascinat de puterea totală, aspirînd a se înfățișa oamenilor nu doar ca legiuitor sau garant al ordinii, ci și ca destin. Autoritatea totalitară se bizuie pe frica de acest stăpîn autoproclamat, cu intenție provocată supușilor și
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
relieful.." (Relief schimbat). Este un nou chip. Din fericire, el ne transmite nu numai emoție, ci și credință, speranță, iubire: "Rămași jos,/ dar cu semnul de neșters al atingerii Lui / nu mai știm să vorbim decât limba Iubirii. / Poligloții de obște ne spun atunci bieți amnezici..."( Un nou chip). "Isus ne iubește" - mi-ai șoptit înainte să pleci. Cu ce grijă, cu ce dragoste fără preț/ ai putut să mi-o spui/ când trupul ți se topea de durere.../ De câte ori sunt
Din familia înalt-țintitorilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7497_a_8822]
-
obligația vreunei ajustări sau prelucrări impuse de vreun for supraindividual. Buna sa credință e unicul factor pe care se cuvine a-l urmări. Astfel Ana Blandiana deplînge „limba de lemn” care a invadat de mai multe decenii mediile majoritare ale obștii românești: „Poate că una dintre mutațiile cele mai teribile, care s-au petrecut în ultimele decenii, este că țăranul, care avea o limbă atît de colorată, limbă din care își trăgeau seva scriitorii, încet-încet și-a înlocuit limba, sau a
Cine este Ana Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13111_a_14436]
-
sa, fie activă, fie măcar tacită, față de abuzurile regimului. Colaboraționiștii se excludeau de la sine din corpul relativ omogen, aristocratic, al intelighenției ce-și respecta condiția. Or, acum ce se întîmplă? Mercantilismul fără frîu, parvenitismul ce a scos la suprafață drojdiile obștii i-au împins pe intelectuali, pe de-o parte, cu excepții ce pot fi numărate pe degete, spre umilitoare lipsuri materiale, iar pe de altă parte, către o periferie a mediatizării (mai cu seamă cea de pe sticlă, care, în proporție
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
face politica, poporul de jos sărăcește și se stinge din zi în zi de mulțimea greutăților ce are de purtat pe umerii lui, de greul acestui aparat reprezentativ și administrativ, care nu se potrivește deloc cu trebuințele lui simple". Dacă obștii românești în curs de închegare modernă îi lipsea "clasa de mijloc", oare nu simțim și noi fenomenul insolent-dureros al substituirii acesteia prin impostură? "Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioșii și haimanalele, stârpiturile, plebea
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
ochiul cast, doritor de nuanțe sobre, de aceea ultimul lucru pe care i l-ai putea cere e să stea pe picior de altercație, declarînd polemici și susținînd idei riguroase. C. D. Zeletin e un spirit vernacular, aplecat spre limba obștei, și nu un visceral, înclinat spre cenestopatii insolite. Atracția față de limbă îi depășește interesul pentru psihologii, cuvintele părîndu-i-se mai vii decît oamenii. E copios în pofta cu care vorbește de termeni, precum „coincidență“, „exaporiți“, „parimie“, „zaimf“, „mătăuz“ sau cutare asonanță
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]
-
că, de la începuturile României moderne, cel puțin postul de primar al Capitalei, al Iașilor, Craiovei, fusese deținut de mădulare ale unor celebre familii, de generali, de persoane cu înalte poziții/ situații sociale, iar dintre aceștia unul ca Pache Protopopescu lăsase obștei un nume de neuitat, întrecând reputația unui prefect, parlamentar, ministru chiar. Pe semne unde profesia necesita și atunci o asiduă prezență pe teren, frecarea de acea pletoră de care Mateiu întreprinsese atâtea sforțări de decanaliere. A fi primar al Sinaiei
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
a reușit să iasă din autoturismul "Dacia 1100" cu îmbunătățiri, și a aruncat televizorul pe geam, femeia l-a convins... Din toată povestea Haralmpy, care nu e un tip ranchiunos, ci încearcă să acumuleze din orice noi cunoștințe utile pentru obște, la întoarcere mi-a strecurat pe sub ușă - interzicându-i-se să mă viziteze timp de 12 zile cât va fi ținut în carantină - o coală ministerială acoperită cu un scris mărunt, aproape indescifrabil și de-aceea nici nu i-am
Recomadările lui Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12688_a_14013]
-
pe trecutul brun al lui Cioran, ( sau doar un copil inconștient, după alte variante orale) și-ar fi pus în cap să distrugă statuia. N-a reușit întru totul dar a lovit nasul Puși ( sau doar pus) cu spatele la zid de obștea sătească, vinovații au refăcut cum au putut ei mai bine chipul mutilat. Sculptorul și-a jurat să refacă întru totul statuia. Ca și cum această profanare nu ar fi fost suficientă, ne-a mai fost dat să asistăm la o altă pîngărire
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]