3,226 matches
-
asemenea dimensiuni precum Bizanțul romanizat și, în plus, atât de îndepărtat. În prima parte a domniei lui Constantin I, cetatea de pe Tibru și-a păstrat totuși rolul major, de primă capitală simbolică, fapt atestat de emisiile monetare, a căror iconografie oglindește voința politică a împăratului de a-i reprezenta identitatea de Vrbs Æterna și de a o proteja. În acest fel, ea era prezentă în întreg teritoriul imperiului și oriunde se afla împăratul, ceea ce făcea din el un "delegat" cu o
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
relația privilegiată a împăratului cu divinitatea (semnul crucii și celebra inscripție In hoc signo vinces, un motiv spiritual), în timp ce pentru autocratul "păgân" cauza primară a forței sale indestructibile fusese romanitatea competitivă (așadar, un argument etnic și valoric). Imaginarul bizantin va oglindi această convertire a vechii ceremonii romane − care îl punea în relație pe defunctul imperial cu spiritele marilor săi înaintași − în ceremonia omagierii basileului și a relației sale exclusiviste cu divinitatea. În ambele situații, predominantă e tema victoriei eterne datorate calităților
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
despre formele politice, fie cele din dialogurile platoniciene, fie cele din tratatele lui Aristotel. Ele sunt introduse mai târziu în vocabularul politic roman de către stoici, apoi sunt preluate în cel creștin (secolul XIII), unde configurează modelele și tipurile de comportament oglindite de imaginarul medieval: cumpătarea, prudența, simțul justiției, curajul. Forța modelelor nu s-a dovedit însă suficientă, doar ea, pentru a mobiliza umanitatea în slujba unei dogme, care, de altfel, nu oferea recompense terestre. Pentru a fi mai convingător și pentru
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dintre viziunile lor asupra modului de a gestiona imaginea sacrului au dus la schisme și la radicalizări doctrinare ale centrelor ecclesiastice Constantinopol și Roma, dar și între basilëía și monahismul oriental. În cele din urmă, imaginarul colectiv a oglindit efectele acestor procese de transformare și, la rândul lui, s-a modificat în timp în raport cu sistemul puterii și cu societatea creștină. Occidentul regăsește Roma odată cu renașterea italiană. De aceea, am vrut să închid seria de imagini care prefațează această carte
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Avatarii faraonului Tlà, în care influența lui Th. Gautier și a "spiritiștilor" în general e flagrantă. Ea tratează un caz de metempsihoză. Faraonului Tlà i-a murit soția și el, îndurerat, consultă pe Isis într-o oglindă de aur care oglindește cerul înstelat. Isis îi comunică în stil ermetic o învățătură înrudită cu panteismul transformist al lui Goethe din Die Metamorphose der Pflanzen. Tlà mai consultă și un flacon cu apă de Nil, înlăuntrul căreia, printr-un procedeu divinatoriu, vede cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de a lua repede temperatura morală a locului și a o traduce în câteva planșe impresioniste. Toledo: "...un loc teribil. Închipuiți-vă o stâncă în formă de trunchi de con". Berlinul: "... clădiri negre, încruntate, proiectate pe un cer de cenușă, oglindite în apa neagră..." Hamburg: Nu se poate închipui nordul fără lacuri negre, cu reflexe de păcură..." TUDOR VIANU Tudor Vianu n-a perseverat în poezie, totuși în Imagini italiene versurile sunt mai vii decât impresiile în proză: Știu zările că
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fiecărui anotimp. 74.Crează bandă timpului folosindu-te de datele istorice cunoscute. 75.Încadrează părțile de propoziție și părțile de vorbire studiate într-un tabel. Îți va fi de folos la lecțiile de recapitulare. 76.Realizează un tabel care să oglindească trăsăturile de caracter (fie pozitive, fie negative) ale colegilor din clasa ta ! 77.Să ne întoarcem puțin la ClipArt-uri. Încearcă să realizezi un aspect dintr-o lectură. (de ex. „Fluierul Fermecat”). 78.Scrie un anunț. Foloseste-te de cunoștințele
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
crease în închipuirea sa, ajutat de o putere neasemănată de expresie. Dar de aici nu urmează că opera sa obiectivă este oglindirea indiferentă a lumii din afară, în cazul acesta special: a societății românești. Pretenția de conștiință în care se oglindește exact lumea din afară, pretenția de conștiință-oglindă, când e vorba de acele aspecte ale lumii pe care nu le putem percepe și interpreta decât din punctul de vedere al idealului nostru omenesc, decât prin acel ideal, este o pretenție nejustificată
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Caragiale critică tot liberalismul, numai cât nu direct, ci în efectele lui. Cu dispariția patruzecioptismului, la 1884, dispare și critica acestui patruzecioptism. Dar efectele lui rămân, și critica lui Caragiale, acum, se îndreaptă asupra acestor efecte. Este interesant cum se oglindește în opera lui Caragiale infuziunea "civilizației" noi în diferitele pături sociale. Și aceasta apare clar, dacă observăm cum se contagiază diferitele personaje de limbajul cel nou, simbolul formelor noi, neasimilate cu adevărat. Această infuzie, de care vorbim, și care vine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
urmă. Această influență însă s-a exercitat cu adevărat numai în Moldova, unde a și apărut și a fost cultivat așa-numitul "curent poporan". Dar ce lucru poate fi mai "al nostru" decât literatura populară - opera literară, în care se oglindesc cele două mii de ani de viață subiectivă și obiectivă a poporului român în mediul natural, în care a fost el menit să trăiască? Și nu poate fi nici o îndoială că dacă Alexandrescu (natură profundă și cu o puternică rezonanță la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
strâns legată de originalitatea ei specifică de fond și formă. Se poate spune că dintre doi scriitori cu un egal talent nativ, acela va fi mai mare, în opera căruia se va simți mai puternic sufletul poporului și se vor oglindi mai bogat și mai bine relațiile vieții naționale. * Să discutăm acum, privită din acest punct de vedere, și poezia "nouă" (nu și nouă). Am spus că însăși poezia lirică "veche" conține mai puțin element național decât proza, pentru că, prin definiție
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
decât cea moldovenească. Dar, în această epocă, Ardealul nu produce nimic viabil, decât doar Răsunetul (Deșteaptă-te, romîne!) al lui Andrei Mureșanu. Restul - maculatură, dar aceasta nu are a face, căci oricât de slabă ar fi producția literară, ea tot oglindește o epocă. Cauzele superiorității Principatelor sunt multe: cultura franceză, mai potrivită spiritului românesc decât cea germană (și ungurească); posibilitatea de cultură mai mare în Principate decât în Ardeal, căci în Principate sunt clase mai bogate, care se pot cultiva mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
influența mediului social. MIHAI RALEA, Scrieri din trecut în literatură, Editura pentru Literatură și Artă, București, 1957, p. 41-42. În primul său volum, Spiritul critic în cultura românească (1908), G. Ibrăileanu (1871-1936) își caută, analizând geneza formelor culturii în România oglindite în operele scriitorilor mai importanți dintre 1840 și 1880, precursori ai doctrinei poporaniste, înțelese drept cultură pentru popor. Burghezia munteană în ascensiune, explică el, și-ar fi însușit grabnic noutățile și chiar exagerările, în vreme ce clasa boierinașilor din Moldova, revoluționară și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
denumirile compuse, și dacă aș fi ales un nume latinesc sau grecesc, n ar fi fost izbitor pentru nimeni. Știința expresiei figurii ia În considerațiune pe omul Întreg. Deoarece figura poate fi observată mai cu ușurință, și pe aceasta se oglindesc nu numai toate mișcările sufletești dar și aproape toate mișcările interne corporale, de aceea ea va observa figura Înainte de toate. De aici și denumirea. După cum am accentuat deja, nu există nici o boală care să atingă numai părți izolate din corp
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
vapoare acest mediu a provocat catastrofa. Să-l fi dus cineva pe Eminescu la țară, în liniște, în singurătate; să fi umblat pe poteci cu cotituri; să fi ascultat glasul vechilor păduri și șoapta pâraielor; să mai fi admirat luna oglindindu se în ape, în loc să fi fost ținut între morții vii în casa din strada Plantelor. Meșterul ar fi fost și astăzi între noi. Meșterul cu paltonul cel larg , cu galoșii enormi, cu fața senină, care te muia cu zâmbetul și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de Ludwig van Beethoven. Mască de evreu bătrîn, solemn, sever cu sine și cu cei din jur. Uneori, rămînea cu gura ușor întredeschisă, dar se redresa imediat. Nu știu ce-am urmărit mai mult: sunetele sau mîinile sale care se oglindeau în luciul pianului Stenway et Sons. *„M-am întrebat - îmi spune Bălăiță - care sînt problemele fundamentale ale literaturii române, care e problema noastră, a românilor?, și-am ajuns la concluzia că ele nu există. Literatura noastră nu are nici una din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de a fi legionari, exemplu: părintele Calciu, doctorul Cană și mulți alții. Nu intenționez ca prin această scrisoare să fac literatură, ceea ce oricum nu ar fi pe gustul dvs. Directivele dvs. sunt clare și în această direcție: Arta trebuie să oglindească realitățile vieții în societatea comunistă. Acest lucru încerc eu să-l fac acum, însă realitatea, nu imaginea falsă pe care o oferiți dvs. Occidentului. În acest sens, voi încerca să fiu cât mai concisă. Bineînțeles, nu este ușor, că sunt
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
armonia și înfrățirea unică a petelor de culoare, linii și puncte așezate în cadrul celor patru laturi, după știința secretă a neliniștilor interioare pe care nici artistul nu le presimte întotdeauna, dar le zugrăvește cu fervoare într-o geometrie ideatică ce oglindește indubitabil frăția și conviețuirea de veacuri dintre om și natură. Natura oferă... doar artistul știe să smulgă din această ofertă ...frumusețile absolute ce încremenesc pentru totdeauna în imaginile tabloului cu un meșteșug secret, trecerile timpului, strălucirea culorilor, jocul umbrelor, învălmășeala
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
număr, cu subtitlul „Buletinul Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori, Ziariști din România”. Redactor responsabil este Tudor Mihail. Într-un Cuvânt înainte se spune că, urmând modelul forumului antic, unde se desfășura întreaga viață culturală, acest buletin are drept scop „să oglindească activitatea făuritorilor de artă din toate domeniile”. Rubricile revistei sunt „Școala de cadre”, „Știri”, „Informațiuni”. Se publică versuri de Sașa Pană (Bilet de identitate) și Mihu Dragomir. În calitatea sa de ministru al Artelor, Ion Pas scrie despre Arta și
FORUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287073_a_288402]
-
care obosisem tu și eu, să/transformăm o farfurioară, albă cu dungă conabie, -ntr-o scrumieră;/ căci aveam oaspeți, peste noapte; o prietenă și-un flirt al ei, -și cătasem prin vecini, care-ncotro, o/ somieră” (Despre nimic). Retorica amoroasă se oglindește în parafraze, parfumul cuvintelor fiind mereu altul, tot mai nebănuit. Areal (1983) duce cu gândul la Mateiu I. Caragiale, la lumea levantină: „Ci hai cu mine-n cărțile de joc/să stăm alături doamna mea de ghindă/o pasăre veghindă-priveghindă
FOARŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287057_a_288386]
-
armonia și înfrățirea unică a petelor de culoare, linii și puncte așezate în cadrul celor patru laturi, după știința secretă a neliniștilor interioare pe care nici artistul nu le presimte întotdeauna, dar le zugrăvește cu fervoare într-o geometrie ideatică ce oglindește indubitabil frăția și conviețuirea de veacuri dintre om și natură. Natura oferă... doar artistul știe să smulgă din această ofertă ...frumusețile absolute ce încremenesc pentru totdeauna în imaginile tabloului cu un meșteșug secret, trecerile timpului, strălucirea culorilor, jocul umbrelor, învălmășeala
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
autorul îl stabilește între limba și filosofia oricărui popor, premisă a încercărilor lui ulterioare de filosofie comparată. După F., limba nu e o copie a realității, ci o interpretare a acesteia, o atitudine specifică față de ea. Deosebirile dintre limbi ar oglindi diferențele de mentalitate: toți aceia care gândesc într-o anumită limbă își modelează gândirea în conformitate cu structurile limbii respective, contactul lor cu lumea fiind mediat de o primă interpretare a realității prin limbă. Cazul elinei este elocvent: fraza greacă, cu valori
FRENKIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287088_a_288417]
-
în ce privește ultima parte, de unul ce mergea spre 50 și spre moarte. Amintirile sunt nu numai infiltrate, ci saturate de experiența ulterioară anului 1855, unde ele se opresc. Tot ce a fost dureros și tragic în viața lui C. se oglindește „cu mâhnire” în ele, întunecându-le. Cel care scrie nu se uită de fapt pe sine; la sfârșitul părții a doua, de exemplu, cel care își pune mama îmbunată de cumințirea vremelnică a fiului să-l binecuvânteze este un om
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
cele mai interesante cronici muzicale de la noi, corespondențele estetice găsite de autoare dând acestor pagini un farmec aparte. Remarcabile sunt cronicile despre concertele lui W. Furtwängler, W. Backhaus, Pablo Casals, G. Enescu, W. Kempff sau Sviatoslav Richter. În studiul Eminescu oglindit în Chopin, D. încearcă apropieri între cei doi, bizuindu-se pe talentul ei de a găsi corespondențe. Portretele, amintirile, notele de călătorie din Mozaic în timp (1973) sunt transcrieri ale unor impresii, disecate până la cele mai fine nuanțe. Volumul Trepte
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
Jilava pentru „insulte la adresa lui Stalin”. Debutează în „Revista Colegiului «Sf. Sava»” (1943) și editorial, cu volumul Versuri (1966). Tudor Arghezi sau Ion Barbu - poezie „leneșă”, fără mesaj, „surd mârâit la săgeata Ideii” sau, dimpotrivă, „lumea purificată până la a nu mai oglindi decât figura spiritului nostru”, „act clar de narcisism” -, cei doi mari poeți, cu formulele lor de creație atât de diferite, cu esteticile lor divergente, se „întâlnesc”, în mod paradoxal, în lirica lui D. E dificil de explicat această stranie simultaneitate
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]