3,231 matches
-
fi aduse laude pentru frumusețe, fertilitate, puritate (Quintilian, III, 7, 27). Neosofistica a cultivat în mod deosebit descrierea pe care a aplicat-o mai ales peisajului". (Curtius, 1956, p. 238). 4. E vorba de un ansamblu de sisteme construite, deschise, ordonate și coezive care se grupează în sub-sisteme de tipul "gen", "școală", "mișcare" (Adrian Marino, 1977). 5. A se vedea prescriptivul din Arta poetică a lui Boileau (1676), pentru care descrierea care nu poate fi decît ornamentală nu trebuie să iasă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un procedeu metonimic) la descrierea mersului său și, mai apoi, la felul de a vorbi și obiceiuri. Așa cum a arătat foarte bine Ph. Hamon (1981, p. 57) putem spune că "astfel de liste de acțiuni, mai mult sau mai puțin ordonate, pot fi adesea reduse la o calificare permanentă [...], deci la definiția unui tip sau a unui arhetip de personaj"2. Ghicitorile pentru copii se bazează pe acest postulat, și anume că o enumerare de acțiuni poate caracteriza un actor și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
acțiuni (notate de acum cu DA) pot să se prezinte fie sub formă de secvență de acțiuni non-ordonate și, în acest caz, cel mai adesea este vorba de o simplă listă de acțiuni, fie sub formă de secvență de acțiuni ordonate, convențional sau nu. Aceste posibilități diverse pot fi reprezentate astfel: Schema 28 Să luăm, pentru început, drept exemplu cazul unei secvențe de acțiuni non-ordonate: (48) Paralel cu dezvoltarea surselor de energie, toate activitățile omenești vor evolua. Se perfecționează țesătoria și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ai lu, pp. 85-86 Nenumăratele "clipe de fericire", visele nebune ale celor doi eroi sînt descrise fără a se ține seama de ordinea cronologică. Doar acumularea de propoziții este importantă. DA-urile care se realizează sub forma unor secvențe descriptive ordonate sînt de două tipuri: primele care se întîlnesc mai ales în co-texte științifice, descriu aproape mereu operațiuni tehnice, procese de fabricație, sau, mai mult, fazele dezvoltării ființelor vii: (50) (...) Urmează ultima etapă a șlefuirii. Șlefuitorul de pietre scumpe demontează diamantul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Carrera, Nos artisans hier et aujourd'hui, Mondo, 1981, p. 65 Acest tip de DA nu pune nici un fel de problemă în măsura în care sistemul verbal este la PREZENT. Cel de-al doilea tip de DA, sub forma unor secvențe de acțiuni ordonate scrise la imperfect (chiar la perfectul simplu), este mai dificil de analizat. În majoritatea cazurilor ele nu se deosebesc de secvențele narative. De exemplu, într-un articol consacrat descrierii de acțiuni (action description) T. A. van Dijk (1977b, p. 1
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
simplu, balizare cronologică (...)" (pp. 158-159). "Dinamismul", "orientarea", chiar "transformările" evocate de Ph. Hamon nu sînt suficiente pentru a da acestei descrieri o componentă narativă. Cu siguranță, se petrece ceva pe durata acestei descrieri, dar recurgerea la o secvență de acțiuni ordonate cronologic nu este decît modalitatea de a insera, în mod cît se poate de firesc, descriptivul în narativ. Sistemul textului, structura sa secvențială, rămîne în ordinea descriptivului. El nu deține caracteristicile povestirii citate mai sus (sau cel puțin nu toate
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
faptul că structura secvențială narativă este atît de pregnantă încît nu poate fi pusă în poziție de dominată. Din momentul în care avem secvență narativă sîntem în POVESTIRE... Un ultim element de subliniat este apariția temporalității odată cu DA cu secvență ordonată. Din momentul în care o secvență de acte este orientată temporal se conturează trei cazuri posibile: DA, REȚETA sau POVESTIREA, fiecare reprezentînd un tip de structură secvențială particulară. 1. Scrisă de F. Revaz, această secțiune a fost prepublicată în Pratiques
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
noastre. Aceasta înseamnă că suntem pe deplin responsabili de ceea ce este Realitatea. Realitatea nu este ceva exterior sau interior nouă: ea este în același timp exterioară și interioară. Lumea se mișcă, trăiește și se oferă cunoașterii noastre datorită unei structuri ordonate a ceva ce se schimbă însă fără încetare. Realitatea este deci rațională, dar raționalitatea ei este multiplă, structurată în niveluri. Este logica terțului inclus care permite rațiunii noastre să treacă de la un nivel la altul. Nivelurile de realitate corespund unor
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
sau reprezintă o formulă de organizare a cunoașterii, o metodă de decelare a unei realități, o anumită grilă epistemică pe care o folosim pentru a ordona cunoașterea a ceva. Între faliile dilemei încap mai toate analizele comparative cu pretenții sistemice, ordonate complex. Acestea sunt insensibile la nuanțe, ba chiar sunt indiferente la perspective metodologice. Dacă termenul folosit dă bine în frază pare să fie suficient ca nivel de pretenție în privința consistenței. Cea mai importantă expresie a acestor inadecvări rezidă în nesocotirea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
rigid și drept, cu mers țeapăn, dar întotdeauna cadențat, cu gesture sobre și precise. Rigid în toate actele vieții, răbdător și tenace, el este întotdeauna clar, precis și ordonat, chiar meticulos. Se impune prin propria sa autoritate. Este tipul constructorului ordonat și echilibrat. Caractere morfo-statice Tip masiv, cu cărnuri moi și voluminoase, cu oase mari și groase. Deși de statură scundă și îndesată, este totuși remarcabil prin armonia perfectă a proporțiilor. Atitudinea sa normală este rigidă, țeapănă, milităroasă, adică în extensie
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
misterul, nu va fi complet eliminată. În acest moment se va impune cu toată intensitatea sporită de groaza sa întrebarea metafizică,întrebarea fără răspuns: ce se află la originea faptului că toate acestea există, că lumea și universul există, legal ordonate pînă în cele mai mici amănunte ale modalităților și modificărilor lor temporale? Că omul și spiritul uman există,că viața psihică interioară are o existență reală? Realizările presupuse posible ale știiiței nu ar însemna decît revenirea la spaima metafizică care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nume al ei este vanitate, dat fiind că aceasta nu este altceva decît incapacitatea de a-ți recunoaște vinile. Toate motivele refulate variază între acești doi poli opuși: culpabilitate-vanitate; variabilitatea lor formală rămîne din cauza aceasta concordantă în mod legal și ordonată armonios prin analogie cu contrastul, în ciuda multiformității lor variabile, motivele subconștiente constituie o conexiune pseudo-armonioasă și legală. Dar motivul nu este doar cauză legală. El este și un sentiment direct trăit și, ca sentiment, fiecare motiv pervers reprezintă o angoasă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
învinge spaima față de ambianța imediată. Eliberîndu-se de aceasta, ea se îndreaptă spre un mediu mai vast și mai îndepărtat. Nu este vorba numai despre pămînt și despre viermuiala lui, ci și despre firmament și despre manifestările reglate ritmic și legal ordonate, care se impun sub forma necunoscutului impresionant. Nu este vorba numai despre spaima metafizică sub forma ei mai mult sau mai puțin dezorientată, despre spaima în fața morții deja caracteristică animismului, ci și despre misterul legalității înfricoșătoare, care iese la iveală
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ca atare. Aceste cinci orizonturi par atinse în ce privește cercetarea asupra violenței în mediul școlar. Prima categorie de sarcini urmărește să obțină o "mobilizare a lumii", care pentru științele sociale trece prin construcția, pornind de la anchete, a unor bănci de date ordonate. Acest efort face lumea mobilizabilă, adică lizibilă și capabilă să intre în operațiuni de calcul și de combinații diverse, între altele pe plan statistic. Fără a nega importanța construcției de modele teoretice, acumularea de date empirice este o exigență atât
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
redimensionării, o corporalitate care împuternicește și care constrânge, un construct mintal care deopotrivă înrădăcinează și care destabilizează. Aceasta pare a fi panorama modelelor corporal-identitare la granița cu tehnocultura. Precum corporalitatea nu trebuie confundată cu organismul, forma sa cea mai vizibilă, ordonată și solidificată, răspunzând mișcării centralizate a trupului spre echilibru, identitatea nu trebuie echivalată unilateral cu mintea unificatoare a subiectului. Corpul cyborgic, cel avataric sau cel transgenic aduc cu sine dezechilibrul formelor și al funcțiilor organice, al ierarhiei și al localizării
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fi făcută precizarea că muzeul în aer liber cuprinde în egală măsură două aspecte pe care nici un alt tip de muzeu nu le poate cumula: o raportate la cadrul natural printr-un demers rezumativ artistic, însă susținut prin reprezentări sistematice, ordonate științific. Astfel că muzeul în aer liber își propune pe de o parte să conserve cadrele exteriore ale vieții sociale, dar și formele ei spirituale: deprinderi sociale ca obiceiuri, credințe, ceremonii, practici magice. CONTRIBUȚIA LUI DIMITRIE GUSTI ÎN ELABORAREA PROIECTULUI
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
se vede, acel spirit urgentist. Operam cândva cu doctorul Constantin Olteanu o pancreatită traumatică. Nu a tăcut o clipă. Vorbea și cu sine și cu mine. În frunte stătea marele senator pe viață, Generalul Profesor Iuliu Șuteu. Om generos, cult, ordonat și profund cunoscător a tot ce trebuie făcut. Lui i se raporta civilizat, dar ușor militărește ce se petrecuse în noaptea albă care se încheiase, o noapte obișnuită de gardă. Chipurile urgentiștilor vorbeau, mimica spunea mereu ceva. Când se încrunta
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
fi considerată un cadru ce permite anumite feluri de organizare și anumite interpretări ale realității. Cadrele sînt adesea considerate ca fiind echivalente cu SCHEMELE, PLANURILE și SCRIPTELE, dar s-au propus și cîteva diferențieri sugestive: un cadru legat temporal și ordonat serial este o schemă; o schemă direcționată de un scop este un plan; și un plan stereotip este un script. ¶Beaugrande 1980; Goffman 1974; Minsky 1975; Schank, Abelson 1977; Winograd 1975. calificare [qualification]. 1. În prima versiune a modelului greimasian
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
povestire ca fiind o serie de EPISOADE care aduc un PERSONAJ mai aproape sau mai departe de un SCOP, prin atingerea sau neatingerea unui SCOP SECUNDAR. În gramatica pentru povestiri simple concepută de Thorndyke, de exemplu, fiecare regulă din setul ordonat are forma X→Y (a se citi "Rescrieți X și Y" sau "X constă din Y"); parantezele sînt folosite pentru a închide eșantioane alese în mod opțional; diferitele rescrieri posibile ale aceluiași eșantion sau ale diferitor eșantioane care produc aceeași
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dianoia) poate fi văzută ca MYTHOS în stază (iar mythos ar fi dianoia în mișcare). ¶Aristotle 1968 [1965]; N. Friedman 1975; Frye 1957 [1972]. junctură temporală [temporal junction]. Separația temporală dintre două PROPOZIȚII NARATIVE. Dată fiind o secvență de propoziții ordonate temporal, dislocarea propozițiilor în aria unei juncturi temporale duce la o schimbare în interpretarea semantică a secvenței originale: de comparat "Ion servi prînzul; apoi Ion se culcă" cu "Ion se culcă; apoi Ion luă prînzul". ¶Pentru Labov, o NARAȚIUNE MINIMALĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în care apar evenimentele unei narațiuni. Mediul înconjurător poate fi proeminent sau neglijabil din punct de vedere textual, consistent (cînd trăsăturile sale nu sînt contradictorii) sau inconsistent, vag sau precis, prezentat în mod obiectiv sau subiectiv, prezentat într-o manieră ordonată (fațada unei case e descrisă de la stînga la dreapta, o ușă e descrisă de sus în jos, un castel e arătat dinăuntru în afară, sau invers), sau într-o manieră dezordonată ș.a.m.d. În plus, el poate fi utilitar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ceea ce le face să fie diferite una de alta, și încearcă să explice capacitatea de a le produce și a le înțelege. ¶Termenul a fost propus de Todorov. 2. Studiul narațiunii, ca mod verbal de reprezentare a situațiilor și evenimentelor ordonate temporal (Genette). În acest sens restrîns, naratologia desconsideră nivelul povestirii în el însuși (nu încearcă să formuleze o gramatică a istoriilor sau intrigilor, de ex.) și se concentrează pe relațiile posibile între istorie și textul narativ, textul NARATOR și narativ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
au mai argumentat că narațiunea trebuie să aibă un subiect unificator și să constituie un întreg. Mediile narative de reprezentare sînt diverse (oral, scris și limbajul gestual, de ex., tablouri cu natură moartă sau vie, gesturi, muzică, sau orice combinație ordonată a acestora). Astfel arată formele pe care le poate lua narațiunea (numai în domeniul narațiunii verbale găsim romane și romanțuri, nuvele și povestiri, istorie, biografie și autobiografie, poeme epice, mituri, povești, legende și balade, reportaje, relatări spontane din conversația obișnuită
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Cultul și etica După cum observa pe bună dreptate francezul É. Jacob (1955), nu poate exista credință fără cult. Există și credințe cu caracter filosofic, dar ne îndoim că acestea s-ar putea numi „religii”. Cu toate acestea, prin dezvoltarea sa ordonată și, până la un anumit punct, rațională, cultul se pune dialectic în fața credinței și a pietății, în care, deseori, prevalează componenta irațională. Cu alte cuvinte, pentru a se exprima, credința și pietatea au nevoie, în mod aproape indispensabil, de cult, care
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
este subiectul-temă al fizicii; dar asta nu ne împiedică să înțelegem în mare ceea ce încearcă un fizician să facă. E adevărat că el încearcă să coreleze substanța incoerentă a faptului brut cu care se confruntă cu o schemă definită și ordonată a relațiilor abstracte, felul de schemă pe care o poate împrumuta doar de la matematică. Pe de altă parte, matematicianul lucrează cu propria realitate matematică. Din această realitate, așa cum am explicat în paragraful anterior, iau o perspectivă "realistică", și nu una
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]