3,290 matches
-
simultanée, troublante et sensuelle comme une étreinte, de toutes leș choses secrètes, honteuses et désirées de l'enlacement" [Maupassant, Bel-Ami, p.73]. 364 "Categoria e totuși pândita de pericolul artificialității", cu resurse aflate la îndemână "se obțin efecte mai mult ornamentale decât de continut" [Zafiu, 2001, p.20]: jocurile de cuvinte nu dezvăluie altceva decât pitorescul limbajului, lăsând intactă banalitatea afirmațiilor. "Jocul de cuvinte reușit e însă acela care prin asocierea formelor pune în lumina și o legatura mai profundă, ascunsă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
inclusiv cele din sânul alianței guvernamentale - sunt și ele mai curând personale decât doctrinale. Această ruptură de fond dintre „războaiele culturale” și conflictele politice, dincolo de suprapunerile temporare - și mai curând clientelare - între idei și acțiuni, conferă un caracter întru câtva ornamental și autoreferențial controverselor intelectuale. Situația descrisă mai sus favorizează așadar publicațiile „generaliste”, „ecumenice”, ori cel puțin pe acelea care, ca și patronii lor, „joacă la ambele capete”, eventual promovând în diverse etape și unele campanii ceva mai coerente, de regulă
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
special la genul Chrysanthemum. Între acestea menționam pe cea publicată de Popham și Chan (1950), în care sunt studiate zonele anatomice și stadiile de diferențiere a tulpinii la Chrysanthemum morifolium, Toma și colab. (1985) când sunt analizate comparativ diferite soiuri ornamentale de crizanteme. Parcurgând lucrările amintite mai sus, unele "in extenso", altele sub formă de rezumat, unele direct, altele prin intermediul unor tratate de sinteză, rezultă ca anatomia labiatelor și compozeelor, ca de altfel a celor mai multe angiosperme, a fost cercetată până pe la
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Dalmației până în Macedonia. Este răspândit în flora spontană sau ca specie cultivată în toată zona Mediteranei, în Spania, Franța, Italia, Grecia, în unele insule din Marea Adriatică. Se cultivă, de asemenea, în Europa Centrală, în Marea Britanie și în S.U.A. ca plantă ornamentală, medicinală și meliferă. S-a răspândit în cultură în Rusia și Bulgaria, unde s-a extins numai pe lângă litoralul Marii Negre. La noi găsește condiții favorabile de cultură în sudul și în sud estul țarii. Planta face parte din familia Labiatae
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
ceea ce se poate numi contextul normativ și valoric al unei anumite societăți într-o anumită perioadă istorică. (Sorin M. Rădulescu, 1994, p. 19) Spre exemplu, în unele societăți preindustriale din zona cu climate calde, purtarea hainelor, cu excepția poate a accesoriilor ornamentale, este considerată devianță. Invers, să nu porți haine în țara noastră sau în oricare altă societate modernă este o manifestare deviantă. Al doilea argument are în vedere analizele istorice, care demonstrează că noțiunile referitoare la devianță se schimbă în timp
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de păsări solare.82 Marele sanctuar rotund din incinta sacră a Sarmizegetusei, ca altar al zeului solar, a fost considerat un adevărat sanctuar-calendar.83 În arta populară românească și, implicit, în creația din Bucovina, roata solară este prezentă ca motiv ornamental și simbolic, de la arhitectura în lemn, la țesături, broderii, până la port, podoabe, ouă încondeiate.84 În spațiul carpato ponto danubian, cultul soarelui a fost atestat arheologic încă din neolitic, iar în cultura românească, soarele reprezintă centrul tuturor sărbătorilor și obiceiurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vechi edificiu care prezintă un capitel corintic este Templul lui Apollo din Bassai (c. 400 î.Hr.). Alte edificii construite ulterior conțin elemente corintice fie în arhitectura interioară (Tholos din Delphi, Tholos din Epidauros, Templul Atenei din Tegea), sau doar detalii ornamentale (Monumentul lui Lysicrate, Ptolemaion din Samotrace, Mausoleul din Belevi). Abia prin veacul al III-lea î.Hr., capitelul corintic este tot mai prezent în arhitectura monumentală a templelor. Un exemplu elocvent îl constituie Olympiei-nul din Atena (174 164 î.Hr.)“. Conform memoriilor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu care au fost calculate toate aceste detalii. Iluzia optică produsă de jocul de apă din Bazinul Oglinzilor a fost recreată mai apoi în Băile lui Apolo și în Fântâna Dragonului. Curgând printr-un șir succesiv de bazine și grupuri ornamentale, cursul de apă atingea apogeul efectului vizual în Bazinul lui Neptun. în cartea sa publicată în anul 1906, și intitulată Versailles And The Court Under Louis XIV, James Farmer remarca: „Bazinul lui Neptun, numit mai întâi Marea Cascadă, a fost
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
reflecție, și verbalismul crește în proporții enorme. O soluție în combaterea și stoparea verbalismului pe care o propune Paul Zarifopol este ca și consumatorii și debitanții verbali să practice arta înceată a cetitului - a cetitului liber de ambiția exploatărilor excluziv ornamentale a textelor. Marea problemă este capacitatea cititorului de a înțelege cele lecturate, sau măcar de a realiza că n-a înțeles și să încerce să se lămurească. Asta ar însemna să cerem prea mult bietului cititor, mulțumit să debiteze truisme
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ornamentație bogată, mai ales pe piept (vara se poartă o vestă din postav), cioarecii strânși pe picior, cu un croi ce a rămas neschimbat din secolul XVIII și cureaua de piele, care se încinge peste cămașă (Moise, Klusch, 1980). Arta ornamentală a acestor obiecte nu prezintă interes doar din punct de vedere strict estetic, ea fiind "una din cele mai veridice modalități de comunicare etnoculturală", sau "depozitara tainelor colective ale fiecărei etnii" (Blaga). Ornamentica sudului Transilvaniei se încadrează în stilul zonei
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
despre felul în care omul ca pictor, grafician, ilustrator sau gravor, caricaturist, sculptor, muzician, coregraf, actor sau balerin deschide, prin creația lui, porți spre lumi imaginare arhaice sau cotidiene, moderne sau mondene, publice sau personale, urbane sau rurale, arhitecturale, vestimentare, ornamentale, de anumite dimensiuni, cu anumite forme, cu o anumită durată și transformând o anume materie. Se valorifică ideea că orice materialitate este potrivită pentru poveștile lumii, că narațiunea poate fi comunicată deopotrivă în limbajul scris sau vorbit, în imagini fixe
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
a camerei de televiziune cu circuit închis care reține momentul. În ilustrație, personajul feminin apare din spate, în mișcarea lui printre jucăriile pe care le-a răvășit fără să-și dea seama de dimensiunile exagerate ale crinolinei încărcate de accesorii ornamentale. Această scenă comică maschează și dezvăluie în același timp nesiguranța și anxietatea unei lumi masculine îngrijorate de tentația consumului extravagant și risipitor al soțiilor hotărâte să golească buzunarele soților. Dress and the Lady ilustrează statutul contradictoriu al femeilor care poartă
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și a înălțimii lor cu 40%. Utilizat la culturile de castraveți s-a obținut o sporire a producției cu aproximativ 40%, la roșii cu 42%, iar la ridichi beneficiile au fost de 45%. Utilizarea de guano la flori și plante ornamentale a accelerat procesul de creștere, a dat plantelor o culoare mai intensă și o strălucire naturală, sporind calitatea lor generală. Liliecii nectarivori aduc și ei importante beneficii economice, prin polenizarea unui mare număr de plante, de la cactuși până la pomii fructiferi
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
stemei orașului Iași, în exergă. Inscripția F ȘARAGA de pe reversul plachetei clarifică problema genezei acesteia - de realizarea ei s-au ocupat comercianții Fany și Elias Șaraga, patronii firmei „Autorii Români”, iar proiectul este, după toate probabilitățile, opera profesorului de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii din Iași, Celesti Fabio. Studiul comparativ al medaliilor realizate în editurile Șaraga ne duce la concluzia că acestea pot fi grupate în două categorii, exprimând două maniere de realizare artistică, posibil două etape în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
al XX-lea, creația medalistică ieșeană era destul de bogată, datorită activității editoriale a fraților Șaraga și, cu o notă în plus, datorită realizărilor din propriul atelier ale lui Nicolae Sternberg. Activitatea medalistică este înnobilată artistic de modestul profesor de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii din Iași, Celesti Fabio, al cărui nume nu este gravat pe nici o medalie, dar care credem că a realizat proiecte și machete pentru cele mai reușite opere editate și în mare parte semnate de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
aversului în două inscripții, fie prin eliminarea textului JUBILEU 120 DE ANI, care se subînțelege, și amplasarea anilor 1884-2004, în inscripția EPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ IAȘI ROMANIA, pe banda mărginită de cerc liniar exterior și cerc liniar interior, în locul celor două motive ornamentale de formă rombică. Reversul (fig.26rv) are meritul de a fi consemnat o nouă imagine medalistică a episcopului Nicolae Iosif Camilli, după cea realizată de Jonson, în 1904, de această dată într-o impresionantă alură statuară, care sugerează locul și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
trăsăturile personalității, doar prin imagine și nu prin exces de elemente exterioare, așa cum procedase și în cazul medaliei din 1982. Legenda circulară se rezumă la esențe: 1457 ȘTEFAN CEL MARE 1504 (în partea de sus) CTITOR (jos între două motive ornamentale)”. Pe această linie merge maestrul Constantin Dumitrescu și în cazul plachetei pe care am reprodus-o în figura 32av (imaginile redau o probă a plachetei; forma finală a aceasteia apare fără banda lată marginală exterioară). Tot maestrului Constantin Dumitrescu (tânăr
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
stânga, în uniformă, cu fruntea înaltă, având părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga și purtând mustață și barbișon. Bustul domnitorului este încadrat de inscripția circulară ALECSANDRU IONA I PRINCIPELE ROMANII și anul respectiv (fig. 72 av). Reversul cuprinde un motiv ornamental și o inscripție circulară care sugerează domeniul expoziției și locul de organizare (JASSI la cele care ne interesează), continuată în zona centrală cu deviza ONORE / ȘI / ÎNCURAGIARE / AGRICULTUREI ȘI INDUSTRII / și anul respectiv (fig. 72rv). Medaliile celor trei expoziții de la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
un medalion cu emblema Societății Numismatice Române (Minerva, în profil spre stânga, cu platoșă și coif, susținând o faclă), sub care este amplasată inscripția pe patru rânduri: 1859-24 IANUARIE-1959 / CENTENARUL UNIRII / SOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub aceasta, un motiv ornamental alcătuit din frunze de laur. În anul când domnitorul s-a stins din viață, 1873, debutează categoria medaliilor dedicate memoriei acestuia. Atunci, soția celui dispărut, Doamna Elena, dispune baterea unor medalii cu toartă, de mărimea unei monede mijlocii, confecționate din
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Vom face acum câteva considerații privind chipul medalistic al lui Kogălniceanu. Pe medalia din 1911, după cum s a putut observa, acesta este acolat protocolar cu cel al domnitorului Al.I.Cuza și, pentru a respecta această cerință, profesorul de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii Celesti Fabio, cel care a conceput medalia, a trebuit să-l plaseze pe Kogălniceanu în prim plan. Plasamentul dă posibilitatea privitorului să observe mai ușor figura de intelectual distins, cu frunte foarte înaltă, continuată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de cercuri liniare, frântă în partea de jos într-un medalion rotund ce cuprinde pe două rânduri anii, 1818-1891. Pe bandă, în partea de sus, este inscripția semicirculară ION IONESCU DE LA BRAD, iar în partea de jos sunt două motive ornamentale sub forma spicului de grâu multiplicat. O altă medalie (tombac, 60 mm) este realizată după macheta lui C. Dumitrescu în 1991. Pe aversul acesteia (fig. 103av), acentrat, este plasat chipul savantului văzut din față, cu privirea orientată jumătate spre dreapta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
omagiatului în profil spre stânga, flancat de inscripția DR. GR. T. POPA în stânga și semnătura celor doi sculptori realizatori ai modelajului medalistic Gh. ADOC / V. G. (Vasile Gabor) Reversul (fig. 128rv) prezintă o inscripție circulară și orizontală pe un motiv ornamental alcătuit din frunze stilizate de stejar, flancat de inițialele gravorilor, G.A. și V.G. (Gheorghe Adoc și Vasile Gabor) Dispunerea inscripției OMAGIUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” sub forma nimbului este continuată sub motivul ornamental cu BUCUREȘTI 1992
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
pe un motiv ornamental alcătuit din frunze stilizate de stejar, flancat de inițialele gravorilor, G.A. și V.G. (Gheorghe Adoc și Vasile Gabor) Dispunerea inscripției OMAGIUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” sub forma nimbului este continuată sub motivul ornamental cu BUCUREȘTI 1992. În câmpul central, este plasată inscripția pe cinci rânduri încadrată, sus și jos, de câte o stea cu șapte raze: CENTENARUL / MARELUI ANATOMIST / PROFESORUL / GR.T.POPA / 1892 1948. A doua medalie (bronz, 60 mm), cea din 1997
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și mai puțin pentru unul de tip saussurean, ce are la bază modelul semnificant-semnificat, eliminând referința din ecuație. Ricoeur acreditează ideea că declinul retoricii se datorează printre altele și situației următoare: „reducerea metaforei la un simplu ornament...; o teorie pur ornamentală a tropului, punând în evidență în cele din urmă frivolitatea unei discipline pe care Platon o situase în aceeași categorie cu <<cosmetica>>”. Deoarece „folosirea figurată a cuvintelor nu comportă nici o informație nouă”, nu rămâne decât că „tropul, neînvățându-ne nimic
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
stemei orașului Iași, în exerga. Inscripția F SARAGA de pe reversul plachetei clarifica problemă genezei acesteia - de realizarea ei s-au ocupat comercianții Fany și Elias Saraga, patronii firmei „Autorii Români”, iar proiectul este, după toate probabilitățile, operă profesorului de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii din Iași, Celești Fabio. Studiul comparativ al medaliilor realizate în editurile Saraga ne duce la concluzia că acestea pot fi grupate în două categorii, exprimând două maniere de realizare artistică, posibil două etape în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]