3,686 matches
-
de vânt, cum vagonetul/ trupul mutilat al minerului/ în brațele disperate ale nevestei“. Nu importă coerența atitudinii formulate în volumul de față. În alte părți, sau chiar în poemele din care am citat, poeta clamează, sfidătoare și nemângâiată, că în fața ororii „numai cuvintele vin să mă apere“: mod de a reveni la romantismul evadării și compensației. Dar poezia văzută ca un vagonet cu trupuri moarte nu mai este o simplă soluție de compromis, o modalitate de autograficare. Este o imagine puternică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
anticipăm. Da, personajul feminin din roman are niște contururi dantești, cel puțin aceasta a fost intenția mea. În general, în romanele mele femeia joacă un rol negativ - iertată limba de lemn -, dar aceasta nu înseamnă că aș fi misogin. Am oroare însă de un fel de psihologism de doi bani sau de idealizări penibile. De aceea întruchipez într-un personaj feminin obscuritatea și necunoscutul care vor scăpa mereu bărbatului și care tocmai de aceea pot îmbrăca un aspect demonic, infernal. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
regăsit paradisuri, rând pe rând, unul după altul. Nu unul, ci mai multe, înșiruite ca mărgelele pe ață. Tot la Navagio am învățat că fantasmele trebuie înfruntate nu cu spaimă și inhibiție, și nici în vreo stare extremă, extaz sau oroare. Ci cu blândețe și curaj. Doar astfel, ele, fantasmele, pot fi îmblânzite și atinse măcar parțial. Firește, Navagio este un loc desăvârșit și din altă pricină: există aici un soi de libertate lăuntrică explodată vaporos și cu tandrețe. Este un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
faptele sau că mă uit într-un fel mai, cum să spun, îngăduitor la drame și tragedii. Cunosc situația evreilor din România interbelică și din perioada războiului, și nu numai din ce am citit despre pogromul de la Iași și alte orori, ci și într-un mod mult mai personal: părinții soției mele au fost în Transnistria, o mătușă de-a ei a fost la Auschwitz - o cunosc personal. Dar atitudinea mea este diferită de cea a soției mele. Nu pot să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
fi astfel purificat. Ideea păcatului originar este anterioară creștinismului și a putut fi transmisă semințiilor indo-europene, într-o epocă atât de îndepărtată, de către o alta, la care ideea de păcat era preexistentă: rasa semită. Originea acestei idei trebuie căutată în oroarea firească pe care o inspiră vederea unei nașteri, operație sângeroasă și care murdărește. În România, mama impură nu asistă la botezul purificator al copilului. 11 ianuarie Internaționaliștii (Anton 7) spun: ideea de patrie este o idee nouă și fără rădăcini
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
augustei chiuvete pe care tocmai o golea, emblema imperială: Prințesă, prințesă! Ajută-mă! Scap cuveta din mâini! Mi-am dat seama, după surâsul ei, că nu era deloc într-o asemenea primejdie, că vroia doar să mă sperie, să simt oroarea și rușinea unui astfel de accident. M-am coafat în mare grabă. Prințesa imperială dispăruse de o bună bucată de vreme ca să se îmbrace, era foarte probabil ca ea să fie deja gata, iar eu aveam să fiu în întârziere
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
trăsătură a mentalității moderne”. O altă trăsătură ar fi transparența informației, ca ilustrare a ”mentalității moderne ce nu poate să sufere nici un secret”: ”neînțelegerea dă naștere la ostilitate”, ”...vulgul încearcă întotdeauna o teamă instinctivă față de tot ceea ce nu înțelege”, ”...această oroare de mister [a lumii moderne] merge atât de departe, în toate domeniile, încât se întinde până și în ceea ce se numește ”viața obișnuită”. René Guénon ajunge până la a spune că ”o lume în care totul ar fi devenit public” ar
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
e foarte mare, chiar dacă marxiștii o resping pe a hitleriștilor și invers, chestie de obișnuință, de cele mai multe ori, cine a observat sugari știe despre ce vorbesc. Unii dintre ei, anorexici de mici, și anorexia la originea ei psihiatrică, tot o oroare de viață este -, preferă suzeta oricărei hrane, nu doar a celei naturale, firești, de mamă, dar și la ei se adaugă uneori lenea. Ce e rău în faptul că tinerii aceștia gândesc la fel ca marxiștii de acum șaizeci de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
să mă autodenunț? La fel a făcut și rusul până la urmă, s-a dus și a recunoscut. Chiar dacă asta nu l-a scăpat de pedeapsa, l-a scăpat de calvarul și rușinea remușcării. Adevărul este că o anumită jenă și oroarea de exhibiționism mă rețineau totuși: nicio persoană discretă nu se trezește așa, să iasă de bunăvoie în față. Dar e cazul să-ți pui problema discreției când e vorba de asasinat? În fine, toată lumea știe, de asemenea, în ce fel
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
i-a convins a fost acela că, datorită obținerii semnăturilor respective, actualul președinte al țării, Traian Băsescu, va fi obligat din punct de vedere moral să numească o Comisie națională și științifică de investigație asupra perioadei comuniste, asupra violențelor și ororilor făptuite în mod programatic, în numele extremei stângi. Acesta a fost singurul argument care i-a lămurit pe studenții mei; unii dintre ei au ironizat formula (nu foarte inspirată) de „Proces al comunismului”, care le suna tot a „limbă de lemn
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
știe acest lucru, fie nu mizează pe un câștig de imagine în cazul în care ar sancționa, fie și numai simbolic sau metaforic, comunismul. Lacrimile sale în legătură cu Holocaustul dovedesc, însă, fie că președintele Băsescu nu este insensibil la suferință și oroare (și la memorie, implicit), fie că știe să fie un actor aplicat doar în cadrul a ceea ce consideră că ar putea să-i avantajeze imaginea în străinătate. Or, condamnarea comunismului românesc ar fi strict o chestiune națională, nu una internațională: câștigul
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
bună dreptate că nu poate judeca decât superficial represiunea comunistă: cu alte cuvinte, recunoaște că nu este un expert și că persoane mai abilitate ar putea face acest lucru. El afirmă, totuși, că este în măsură să crediteze existența unor orori ale comunismului în România, dar cataloghează textele scrise despre Gulagul românesc a fi strict literatură. Este limpede că domnul Băsescu face confuzie între memorialistica de detenție (scrisă de foști deținuți politici) și studiile de istorie scrise științific despre Gulag; mai
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
a lungul secolelor. Ioan Paul al II-lea a fost însă pontiful de grație (aproape providențial) al secolului XX. Traian Băsescu este doar președintele României: nimeni nu are dreptul să-i pretindă să-și ceară scuze de la poporul român pentru ororile înfăptuite în perioada comunistă. Dar actualul președinte al țării ar putea înființa o Comisie de Cercetare a respectivelor orori (lucru pe care chiar domnul Băsescu l-a sugerat, de fapt, în interviul luat de Rodica Palade, dacă am înțeles bine
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
Traian Băsescu este doar președintele României: nimeni nu are dreptul să-i pretindă să-și ceară scuze de la poporul român pentru ororile înfăptuite în perioada comunistă. Dar actualul președinte al țării ar putea înființa o Comisie de Cercetare a respectivelor orori (lucru pe care chiar domnul Băsescu l-a sugerat, de fapt, în interviul luat de Rodica Palade, dacă am înțeles bine!), iar gestul său ar fi mai mult decât simbolic: ar fi profund moral. Acestea fiind zise, să trăiți bine
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
lor nu sunt sancționați măcar teoretic. Este doar o spălare pe mâini de tipul celei a lui Pilat din Pont, chiar dacă aici miza este alta. Deși în dezbaterea din Consiliul Europei s-a conservat cu obstinație clișeul care desparte condamnarea ororilor comise de regimurile comuniste (comunismul pus în practică) de condamnarea ideologiei comuniste (comunismul teoretic), chiar și așa rezoluția propusă a fost respinsă. Întrucât două fantome continuă să bântuie prin Europa (ca să parafrazez un celebru început de manifest): cum că ideologia
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
cum că ideologia comunistă este bună și doar punerea ei în practică ar fi rea; și că nazismul și comunismul sunt isme diferite și opuse - or, problema este că deși sunt totalitarisme distincte din punct de vedere tehnic (al tehnicilor ororii, de pildă), asemănările dintre cele două sunt mult mai multe decât deosebirile care le despart: naziștii și comuniștii au fost buni frați de cruce. Multă cerneală a curs, de altfel, pe această temă. Fantoma Europei unite, chiar și a ei
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
deja cu vechime etică, precum Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului și Memorialul de la Sighet al Victimelor Comunismului și al Rezistenței posedă arhive importante de istorie orală, care ar putea fi valorificate de cercetătorii interesați de un raport oficial asupra ororilor comuniste. Chiar dacă o rezoluție de condamnare a comunismului nu a fost adoptată de Consiliul Europei, simplul fapt că a fost pusă în discuție o asemenea chestiune demonstrează că subiectul preocupă și că, la o adică, el ar putea fi reluat
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
să își recupereze trecutul recent. Generații care nu mai doresc să li se inculce ori să li se impună o memorie a suferinței. Generații care, în general, nu mai vor să știe ce a însemnat comunismul și care au fost ororile create de acest ism. Eu cred, însă, că noi, analiștii fenomenului cu pricina, trebuie să căutăm o soluție amiabilă și să concretizăm o memorie funcționabilă, astfel încât aceasta să fie acceptată (și nu respinsă ca fiind tendențioasă, tezistă etc.) de cei
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
acest personaj un alterego și în roman un fel de poveste a vieții mele. Asta nu poate decât să mă bucure. Povestea rezistă, e autentică, veridică etc. Până să mă apuc de scrierea acestui roman cred că aș fi avut oroare să construiesc un personaj scriitor. Era totuși cel mai la îndemână procedeu prin care să spun ce am spus despre felul cum s-a făcut și se face literatură în România. A fost un pariu cu mine însumi să construiesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
dar care încearcă să iasă din frame-ul concupiscent. Poate o aluzie la inevitabilul final? Ce anume descoperă satirul lui Watteau? Un umăr, William, un umăr, un tablou. Completează kitschul unui trup grăsuț, bun de frământat, pe care-l privește cu oroare/dorință, dar acoperă ceea ce ar trebui să privești în fapt. Dă zoom pe chipul satirului! Ai luat expresia lui drept anticipare a plăcerii? O băloșenie de discotecă? Nu, tati, făptura e terifiată. Privește sub trupul nimfei: ai o altă creatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
față trecuturilor lor dificile. În particular, mă uit la reconcilierea care urmează după războaiele civile, concentrându-mi atenția asupra experienței Greciei după războiul ei civil, dar totodată considerând și situația fostei Iugoslavii după războaiele ei recente. România nu a experimentat ororile războaielor civile, dar traumele cauzate de comunism și în special de stalinism îmi par cât de cât similare și, într-adevăr, interesul meu pentru acest subiect și pentru noțiunile de adevăr și justiție a apărut din cercetarea mea directă asupra
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
din secția română au fost trimiși câte o lună în țară drept corespondenți pe lângă corespondenții britanici ai BBC-ului. Am descins în Bucureștiul natal la sfârșitul lui ianuarie 1990, după o absență de mai mulți ani. A observa de la Londra ororile anilor '80 din România era un lucru; a constata la fața locului începând din ianuarie 1990 cum se încearca șovăitor deprinderea unei culturi politice democrate a fost altceva. Revenind în iunie (da, am dat piept cu minerii, transmițând în fiecare
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
compromisă de refuzul autorităților militare de a lua în considerație observațiile ziariștilor. În Franța, Anastasie, a fost puternic criticată; în ciuda erorilor adesea relevate și a severității cu privire la amănunte, ea a fost de o eficacitate remarcabilă. Grație ei, războiul dezbrăcat de orori, a fost redat la modul suportabil pentru civili, iar speranțele au fost astfel menținute, în ciuda incertitudinilor prezentului. III. Viața ziarelor franceze în timpul războiului Printre cei patru mari, Le Petit Parisien și Le Matin și-au crescut tirajele (Le Matin urca
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
nonsens utopic. Realitatea istorică este prezentată mai mult decât convingător de H. Taine. Iacobinii în rândul cărora o serie de lideri ca Danton, Marat, Robespierre etc, în fapt niște intelectuali exaltați și fanatici, s¬au dedat la o serie de orori inimaginabile în numele acestor idei, constând în; crime în masă, confiscări masive, jafuri și abuzuri, șantaj și amenințare, răscumpărări în bani pentru învinuiții sortiți ghilotinei, preluare de către stat și însușire în nume personal a bunurilor imobile, taxe extraordinare aplicate celor avuți
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ai libertății, etichetă pe care orice exaltat o putea arunca asupra oricui: - înlăturarea acestora din comunitate prin omor sau emigrare; - privarea de libertate; - uciderea imediată cu sau fără judecată prin: împușcare, ghilotinare, înnecare, sau orice alt mijloc pe care fantezia ororii o putea imagina. Nu au fost cruțați nici savanții, nici poeții. Astfel celebrul Lavoisier cerșește amânarea sentinței măcar câteva zile pentru a finaliza o experiență, iar poetul Andre Cherrier este executat pe loc, ambii nefiind angajați politic, fiind practic victime
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]