3,729 matches
-
c). La Spitalul Nr. 6 se găsesc internate 6 femei bolnave. La Tiraspol nu există un ghetto propriu-zis, unde evreii să fie izolați de restul populației. În situația actuală prezintă un pericol permanent, atât pentru sănătatea locuitorilor cât și a ostașilor cari îi păzesc. Acești evrei sunt ținuți în parte ca meseriași iar restul pentru diferite munci și pot fi ușor înlocuiți cu meseriași și femei din oraș. Propunem: Să se intervină la Guvernământul Transnistriei, ca toți evreii din orașul Tiraspol
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a semnalat Subsecretariatului de Stat al Românizării. 4/. DIVERSE. În ziua de 19.XII.1941, mai mulți soldați șoferi din Compania Auto a Corpului de Cavalerie au băut lichid "antigel" și alcool metilic. Lichidul antigel l-au cumpărat de la un ostaș din garda Depozitului Regional de Piese de Schimb, iar alcoolul metilic de la un șofer care l-a găsit între materialele capturate de la ruși. Unul dintre soldați a murit iar doi și-au pierdut vederea. Ostașii care au vândut lichidele toxice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
l-au cumpărat de la un ostaș din garda Depozitului Regional de Piese de Schimb, iar alcoolul metilic de la un șofer care l-a găsit între materialele capturate de la ruși. Unul dintre soldați a murit iar doi și-au pierdut vederea. Ostașii care au vândut lichidele toxice au fost trimiși în judecata Curții Marțiale. S'au dat ordine pentru prevenirea altor cazuri. 5/. DE LA ODESSA. În ziua de 10 Ianuarie a.c. a început internarea evreilor în ghetou. Până la 13.I.a.c. au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
752, f. 88. Documentul nr. 208 MARELE STAT MAJOR Secția I-a Biroul 7 Nr. 20.419 din 19.II.1942 SECRET NOTĂ Secția II-a cu Nr. 49.608/1941, remarcă influența pe care o poate avea asupra moralului ostașilor români, faptul că evreii nu sunt întrebuințați pretutindeni la munca de folos obștesc, sau când sunt folosiți nu-și fac deloc datoria 804. Este raportul unui soldat rezervist din Regimentul 3 Artilerie, venit în concediu dela Est la Bug, într
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1200 evrei încadrați cu ofițeri de rezervă (un comandant de batalion, patru ofițeri comandanți de companii și 4 Subofițeri). b/ Să fie dați la dispoziția autorităților care îi pot caza în barăci, vagoane, etc. în afara satelor. c/ Bătaia, oficializată pentru ostașul român, să se aplice și evreilor care nu pun toată râvna în execuția muncii de folos obștesc. Această sancțiune să se aplice cu același fast prevăzut pentru ostașii noștri. Toți evreii, chiar cei scutiți, să fie obligați a face cel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pot caza în barăci, vagoane, etc. în afara satelor. c/ Bătaia, oficializată pentru ostașul român, să se aplice și evreilor care nu pun toată râvna în execuția muncii de folos obștesc. Această sancțiune să se aplice cu același fast prevăzut pentru ostașii noștri. Toți evreii, chiar cei scutiți, să fie obligați a face cel puțin o lună pe an muncă de interes obștesc. 2/ Pentru a feri tinerele fete creștine de mediul corupt din casele evreilor, să nu aibă dreptul a ține
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
categorii de evrei să fie scutite de cele 5 zile la zăpadă 807 (măsură luată prin comunicatul difuzat la radio și care a avut darul să irite opinia publică românească). Munca pentru interesul obștesc nu trebue să degradeze pe nimeni. Ostașii de toate gradele își fac șanțul adăpost pe front fără să se simtă umiliți că mânuesc târnăcopul și casnaua. * * * În concluzie, propunem să se intervină la Președinția Consiliului de Miniștri pentru a se lua măsurile expuse mai sus, prin cari
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
restul populației, dându-li-se însă posibilitatea de aprovizionare. Afară de faptul că este inuman de a-i lăsa în condițiunile actuale de viață, aceasta mai constituie și un pericol permanent, atât pentru siguranță cât și pentru sănătatea populației și a ostașilor, ceea ce face ca scopul pentru care au fost create aceste lagăre să nu fie atins. ȘEFUL BIROULUI Lt. Colonel, ss. Alion Alion *) Adnotări: "22.II.942. Biroul 2. Se prezintă Domnului General. ss. indescifrabil"; "23.II.942. Confidențial Domnului Guvernator
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acte de identitate Arestații sunt triați de autorități. Au mai fost descoperite diferite materiale (aparate radio, telefoane, cinema, foto, mașini de scris, cauciucuri, arme, munițiuni, etc.) care au fost predate Serv. de Capturi. În dimineața zilei de 7 Aprilie un ostaș din Compania de Poliție a lui Răzvan 878 a fost omorât de explozia unei mine, la fântâna 6 km. Vest Chiliacova (20 km. N.E. Odessa) pe drumul ce întretaie calea ferată. Se fac cercetări. D.39.X.B. / Nr. 20
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și 24 ani inclusiv, care fac parte din contingentele 1940, 1942, 1943 și 1944 (născuți în 1918, 1919, 1920, 1921 și 1922), să fie obligați a presta munca de folos obștesc timp de 2 ani încontinuu, adică la fel cu ostașii aflați sub arme. Ei vor fi organizați în detașamente de lucru permanente sub comandă și încadrare militară, urmând a fi întrebuințați în tot timpul anului ori unde nevoile armatei sau ale statului o vor cere. b/. Categoria 2-a. Evreii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
APĂRĂRII NAȚIONALE 1117 prin diferite rapoarte ale ofițerilor de pe front, a fost sesizat de starea de nemulțumire provocate în rândul ofițerilor și luptătorilor, de măsura luată de Centrul Național de Românizare pentru scoaterea la licitație a imobilelor evreești, fără ca acești ostași să-și poată afirma drepturile. Ca urmare, DOMNUL MINISTRU AL APĂRĂRII NAȚIONALE a intervenit și Consiliul de Miniștri a aprobat în ședința din 2 Iulie 1942, ca cel puțin 25% din imobilele evreești expropriate, supuse licitațiilor, să fie rezervate ofițerilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-a STATUL MAJOR Secția II-a către Secția I-a Ordin General Nr. 38 din 25 Iunie 1943 În ultimul timp s'a constatat că nu toate unitățile armatei dau atenția cuvenită acțiunei de educație, propagandă și contrapropagandă în rândurile ostașilor. În unele garnizoane, în special în garnizoanele din Moldova, starea de spirit a trupei este influențată de elementul evreiesc prin răspândirea svonurilor tendențioase și defetiste. La unele unități s'a constatat chiar că evreii rechiziționați pentru lucru iau masa împreună cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unități s'a constatat chiar că evreii rechiziționați pentru lucru iau masa împreună cu trupa. Pentru remedierea acestor stări de lucruri, dăunătoare oștirii, se ordonă următoarele: Să se aplice întocmai " Instrucțiunile pentru conducerea acțiunei de educație, propagandă și contrapropagandă în rândurile ostașilor" (Anexă la directiva pentru instrucția în Armată în anul 1943), punându-se o grijă deosebită în pregătirea sufletească a ostașilor și bunul lor trai. Se interzice cu desăvârșire întrebuințarea evreilor rechiziționați pentru lucru, în cazărmi și tabere militare. Dacă unitățile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dăunătoare oștirii, se ordonă următoarele: Să se aplice întocmai " Instrucțiunile pentru conducerea acțiunei de educație, propagandă și contrapropagandă în rândurile ostașilor" (Anexă la directiva pentru instrucția în Armată în anul 1943), punându-se o grijă deosebită în pregătirea sufletească a ostașilor și bunul lor trai. Se interzice cu desăvârșire întrebuințarea evreilor rechiziționați pentru lucru, în cazărmi și tabere militare. Dacă unitățile au nevoie de meseriași evrei, să-i separe în alte clădiri, sau să le dea de lucru în oraș, pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
spitalele evreiești locale; în cazul când nu există spitale evreiești, vor fi internați în alte spitale civile. Internarea în spitale se va face prin grija instituției, unității sau întreprinderii unde sunt repartizați evreii, cu aceleași forme care se fac pentru ostași, anunțându-se imediat Cercul Teritorial respectiv. 10. Evreii accidentați de muncă, precum și aceia a căror stare gravă necesită operații urgente, vor fi internați în spitale, după cum se află la punctul 9), urmând a fi vizitați ulterior de către medicul militar al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la M.R. Serv. Drepturi Personal pentru a preciza valoarea ajutorului familiar la acea dată și cota ce urmează a fi achitată pentru evreii ce au lucrat în detașamentele de lucru. Ea poate fi cel mult egală cu ajutorul de familie acordat ostașilor români de origine. IV. Rugăm să binevoiți a hotărâ. ȘEFUL SECȚIEI I-A COLONEL, ss. Zamfirescu Gh. Zamfirescu Șeful Bir. 3 Mob. Armatei Lt. Colonel, ss. Nanoescu 1686 E. Nanoescu *) Adnotări: "Ordinul când vine rezultatul reviziei Ministerului de Război-Serviciul Drepturi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Articolul 1 Se aprobă studiul de fezabilitate a obiectivului de investiții "Monumentul lt; lt;Glorie ostașului român gt; gt; din municipiul Cluj-Napoca", județul Cluj, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici cuprinși în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri
HOTĂRÎRE Nr. 688 din 7 octombrie 1994 privind aprobarea studiului de fezabilitate a obiectivului de investiţii "Monumentul lt; lt;Glorie ostasului român gt; gt; din municipiul Cluj-Napoca", judeţul Cluj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111309_a_112638]
-
Căpeteniile comandă mai mult cu fapta, decât cu porunca și, mai mult, cu admirația de care se bucură (...)... La mame, la soții se duc luptătorii să-și arate rănile, și ele nu se înfioară... și tot ele duc de mâncare ostașilor și-i îmbărbătează... Ba germanii cred că femeile au în ele ceva sfânt și profetic și nici nu le disprețuiesc, nici le nesocotesc sfaturile... Romantismul german de aici se trage. Ca și întreg umanismul... Scrisul tipografic... Gutenberg... Vorbirea la apogeu
Descrierea Germaniei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12603_a_13928]
-
basarabean Al. Plămădeală și așezată în centrul orașului, într-un splendid cadru urbanistic, devine deopotrivă operă de artă și reper mobilizator. Ocupația sovietică din 1944 a minimalizat semnificația operei sculptorului Al. Plămădeală, căutând să impună chipuri contemporane, reprezentând pe Lenin, ostașul sovietic și statuia ecvestră a lui Grigore Cotovschi. Pentru a nu umbri pe eroii sovietici, Ștefan cel Mare a fost amplasat într-o zonă cu vizibilitate mai mică, dar după înlăturarea regimului alogen statuia și-a reluat locul central în
Umbra lui Ștefan cel Mare la Chișinău. In: Curierul „Ginta latină” by Constantin Chirilă () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2259]
-
Vasile Robu, Andrei Popa director al Școlii Tehnice, precum și vechiul nostru colaborator Vasile Arteni. În zilele cât ne-am aflat în partea locului, am străbătut desișul codrilor, am poposit în poieni răcoroase, ne-am oprit lângă cruci ce înveșnicesc amintirea ostașilor căzuți în apărarea hotarelor țării, ne-am închinat la altarele mănăstirilor, a căror zidire este învăluită în legendă. La mănăstirea Căpriana, candelele și lumânările nu se sting, semn al permanenței credincioșilor. Aici ni se povestește că mănăstirea a fost zidită
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
veniți din județele Tighina, Izmail și Cetatea Albă, într o simbolică prezență cu cei din partea locului, din Iași și din Ardeal. În aceste zile am fost martorii unei minuni. Suflete nobile, locuind pe aceste văi basarabene, readuc din uitare amintirea ostașilor români care au căzut aici în primele săptămâni ale războiului. În timp ce unități ale armatei române așteptau ordinul de înaintare, unități regulate, dar și de partizani, au atacat simultan din trei părți. A fost un adevărat măcel. După revenirea sovieticilor, în
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
discuțiile purtate s-a cristalizat ideea de a se face demersuri spre identificarea celor căzuți, a descendenților și a familiilor, iar de Ziua Eroilor să aibă loc un pelerinaj la cimitirele de la Vărzărești, Miclăușeni și alte localități unde sunt înmormântați ostași români. A fost schițat un proiect de amenajare a zonei cimitirelor și s-a hotărât așezarea unor plăci cu numele celor căzuți și înălțarea unui monument funerar. În scurt timp, o troiță impunătoare, executată prin grija d-lui V. Artene
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
somnul de veci pe aceste locuri cu oameni cu suflet creștin și românesc. Cinste celor din părțile Nisporenilor, cinste Asociației veteranilor de război și membrilor filialei "Ginta Latină" de aici! Mulțumim și autorităților locale care au cooperat la înveșnicirea memoriei ostașilor români. GINTA LATINĂ, IAȘI
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
nici tata.”), ca și odihna sa veșnică sub semnul lui Eminescu, sub care a trăit toată viața („Iar de n-au s-auză dânșii/ Al străvechii slove bucium, / Așezați-mi-o ca pernă/ Cu toți codrii ei în zbucium”), ca „ostaș de linia întâi” (Andrei Strâmbeanu) ce a fost, precum acesta. Minimalizată, ca întreaga poezia de factură social-patriotică, de mulți dintre cei care nu cunosc îndeaproape literatura română din Basarabia ce a evoluat într-un anumit context de care nu poate
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
versurile poetului Traian Dorz, însuflețeau și mobilizau fronturile Oastei. Lucrările literare ale Oastei Domnului, mai ales cele rămase de la Părintele Iosif Trifa, de la învățătorul Ioan Marini și de la poetul Traian Dorz, cunoscute azi mai mult numai în rândurile sau familiile ostașilor, când vor ajunge să fie descoperite și prețuite la adevărata lor valoare, alături de lucrările sfinților noștri înaintași, vor face mai roditor ogorul Bisericii străbune. Poetul Traian Dorz a îmbogățit prin creațiile sale literatura religioasă creștină, situându-se pe linia marilor
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]