4,130 matches
-
a răspuns. Tocmai aflu că nu te-a durut niciodată. Nici măcar acum. Faptul că ai văzut cât ai văzut nu te-a făcut nici mai bun, nici mai solidar. Fapt e că pozele dumitale nu mai sunt de ajuns. Au pățit ca și unele vorbe: de-atâta folosire, și-au pierdut sensul. Poate că de aceea pictezi acum. Dar pictură, fotografie ori vorbe tot aia-s pentru dumneata. Cred că simți aceeași compasiune ca și cercetătorul care observă, la microscop, bătălia
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
conversația, grijile, prioritățile. Ascultându-i, mă Întrebam: oare nu-și dau seama? Ce importanță are că și-a lovit mașina, că-și face o carieră În jurnalism, că nu vede literele la televizor? Înțelegi ce vreau să zic? - Perfect. - Asta pățesc și acum. Dumneata nu? Urc Într-un tren, intru Într-un bar, merg pe stradă, Îi văd În jurul meu. De unde ies? mă Întreb. Sunt eu un extraterestru? Oare chiar nu-și dau seama că nu-s normali? - Nu. Nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
după ce Paraschiv a amenințat că va face greva foamei. A fost pus În libertate și s-a putut Întoarce la munca sa. A vrut să depună plîngere pentru sechestrare, dar procurorul l-a sfătuit să o retragă, „ca să n-o pățească mai rău”3. Vom reveni la cazul exemplar al lui Paraschiv. Nu l-am evocat aici decât pentru a semnala coincidența temporală dintre discursul lui Ceaușescu și aventurile inedite ale acestui muncitor român. În 1972, autorul acestor rânduri a vizitat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
bucuria de a nu pierde locul de muncă, bucuria de a nu locui cu soacra etc. Cum însă „normalitatea” vesticului era diferită de a esticului, bucuriile negative ale celui din urmă aveau o culoare specifică. Vesticul se bucură că nu pățește nimic „anormal”. Esticul se bucura că e scutit de „normalitatea” dictaturii: se bucura că din cartea predată unei edituri nu i se tăiase prea mult, că nu i se dărîma biserica ori casa, că nu fusese turnat la Securitate, sau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
7); petrecere (7); produce (7); ivi (6); lucru (6); multe (6); ocazie (6); faptă (5); întîmplător (5); lucruri (5); odată (5); orice (5); petrecea (5); aventură (4); bucurie (4); des (4); a fi (4); greșeală (4); istorie (4); nimic (4); păți (4); tragedie (4); trecut (4); adesea (3); aiurea (3); cîndva (3); cîteodată (3); desfășura (3); inevitabil (3); a întîlni (3); moment (3); obicei (3); poate (3); șansă (3); aleator (2); are loc (2); avea loc (2); brusc (2); cauză (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ce? (2); coincide (2); credință (2); face (2); fapte (2); făcut (2); a fost (2); frumos (2); găsi (2); hazard (2); întîlni (2); întîlnire (2); lecție (2); mereu (2); nimeri (2); nuntă (2); obișnuință (2); oricînd (2); oriunde (2); a păți (2); peripeție (2); se petrece (2); petrecut (2); probabilitate (2); a se produce (2); realitate (2); realiza (2); sat (2); surpriză (2); tot (2); undeva (2); viață (2); academie; accentuat; accidenta; accidental; aleatoriu; apare; apariție; apreciere; așteaptă; așteptare; aventuri; azi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lucruri bune; manifesta; matern; miracol; mișcare; mîncare; în acest moment; momente; a muri; năpastă; a se năzări; neașteptare; neatenție; necontrolat; necunoscut; nedorit; nefericită; neîntors; o nenorocire; neobișnuit; nesiguranță; neștiut; niciodată; nou; oarecum; oboseală; ocazional; om; oportunitate; or; organizare; parîmă; pătăranie; pățit; a păți ceva; pentru; pesimist; a ne petrece; petreci; petrecu; planifica; plimbare; posibilitate; o poveste; povestea; povesti; povestire; pozne; primejdie; problema; problemă; probleme; se produce; rar; raritate; rău; reacționa; a realiza; realiză; realizare; relata; rezultat; rușine; săvîrșire; schimbare; scoală; scop
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
manifesta; matern; miracol; mișcare; mîncare; în acest moment; momente; a muri; năpastă; a se năzări; neașteptare; neatenție; necontrolat; necunoscut; nedorit; nefericită; neîntors; o nenorocire; neobișnuit; nesiguranță; neștiut; niciodată; nou; oarecum; oboseală; ocazional; om; oportunitate; or; organizare; parîmă; pătăranie; pățit; a păți ceva; pentru; pesimist; a ne petrece; petreci; petrecu; planifica; plimbare; posibilitate; o poveste; povestea; povesti; povestire; pozne; primejdie; problema; problemă; probleme; se produce; rar; raritate; rău; reacționa; a realiza; realiză; realizare; relata; rezultat; rușine; săvîrșire; schimbare; scoală; scop; sfîrși; o
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
naiv; neatenție; necinste; necinstit; necunoscut; negru; neîncredere; neîndemînare; neliniște; neobrăzare; nepăsare; neplăcere; nepoliticos; nerușine; nevinovăție; niciodată; normal; notă mică; note; obidă; obraji roșii, obrăjori; obrăznicie; obscen; ofensă; oribil; oroare; palpitații; panică; păcate; pămînt; părere; părere de rău; părinți; părinții; a păți; pedeapsă; penibil; pesimist; pierde; poate; pocăință; porcărie; povară; povață; profesor; profesori; prostii făcute; pudic; puțină; rece; reproș; de rîs; roș; roșcată; roșie pe față; roșire; rușinat; sat; sărut; sensibil; sentiment urît; senzație; sex; sfadă; sfidare; simțit; de sine; slavă; speranță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
motor; mucegai; multe; muncă; munte; murdărie; natura; neatent; nefolositor; neglijență; neîndemînare; neîndemnatic; neîntoarcere; nepăsa; neprețuire; nervos; nevoi; a nimici; nu funcționează; nu mai merge; nuca; oala; obiecte; obraznic; obrăznicie; ochii; off; ordinea; păcat; pădurea; păgubi; părere; părere de rău; păstrează; pățești; planul; planuri; poc; porni; prăbuși; predestinație; produse; prostie; putred; răpune; răutăcios; reamenajare; referat; reglare; relații; remușcare; repar; reparație; ridica; a ruina; rupe,sparge; scaun; scîrbă; sfărîma; a sfărîma; sfîrșit; a snopi; spart; start; stînjenit; stricăciune; a strivi; strivit; a strînge
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
doar pentru decor. E bine de știut încă un lucru foarte important: nu tot ce este viu colorat se păstrează în apă; numai florile și peștii exotici se țin în apă în glastre, respectiv acvarii; canarii* nu. * La fel de urât a pățit-o o fostă prietenă, manager și ea; tocmai pregătea inaugurarea unei investiții prețioase în viața de cuplu, un implant mamar care-i rotunjise bustul de la o biată măsură A, cu care fusese pedepsită de natură, la un remarcabil D; medicul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
situația se complică puțin. Pentru a găti ouă fierte aveți nevoie de următoarele: - ouă proaspete; - apă; - un ceas; - un recipient metalic în care să le fierbeți; - o sursă de căldură; - cineva care să le mănânce rapid*. * Extraterestrul numărul unu a pățit-o urât de tot cu niște ouă pe care nu le-a mâncat la timp... Tocmai ne împăcaserăm și ne retrăiam dragostea la intensitate maximă, dar o delegație de o lună în State l-a luat din nou de lângă mine
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
murdare. De câte ori ajungeam în acest moment al acțiunii, eu eram frântă, dar nu renunțam: nu suportam să văd vase murdare (auzisem că așa procedează gospodinele mari), prin urmare nu părăseam bucătăria până nu făceam totul lună*. Cu extraterestrul opt am pățit-o urât de tot; de fapt, cu poliția, dar de la el a pornit totul; nu mai știu ce-i gătisem, în orice caz nu folosisem ciuperci (asta o țin minte cu precizie pentru că anchetatorii au insistat mult pe acest aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
grăsimii sunt pătate; nu le spălați inutil, unele s-ar putea să vă fi rămas pur și simplu mici*. Din fericire, extraterestrele care au ambiția să devină gospodine mari, mănâncă doar ce gătesc și nu trișează pe la cine știe ce restaurant nu pățesc așa ceva. * Asta n-o știu din experiența mea, Doamne ferește (am și acum o talie de invidiat, mai ales pentru condiția în care mă aflu), dar cunosc o extraterestră pățită; e prietena despre care v-am spus că mi l-a
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
eu dinainte... Gh. P. unu: Auzi, da tu cum ai intrat...? Că ușa era închisă! Gh. P. doi: Păi nu mi-ai dat tu o cheie..., că dacă sun și nu răspunzi, să pot intra..., să văd dacă n-ai pățit ceva... Ai uitat? Gh. P. unu: (cred că spune că-s ramolit...) Da..., așa..., uitasem... Da atunci de ce-ai mai sunat la ușă? Gh. P. doi: De dragul ritualului... Și cînd îți spun că uiți, te uiți chiorîș...! Uiți, asta
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
va continua să fie viu, nu? Vezi că știu? (mușcă din pîrjoală) Gh. P. doi: Ei, ce faci? Și regimul? Gh. P. unu:...Eu vreau să nu mor de prea multă mîncare, dar nu să mor de foame..., cum a pățit colegul ăla al nostru..., ăla grasu'..., bun actor de altfel... cum îi spune, măi... Gh. P. doi:...Contemporan cu noi? Gh. P. unu: Ei, na... doar nu cu Matei Milo...! Zi-i, măi, ăla care îl jucase pe Lenin... ia
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
executiv la o editură din Chicago, spune că a văzut multe companii dând greș de-a lungul experienței sale profesionale. Nu a întâlnit niciodată o companie care să eșueze din cauză că a planificat prea mult, dar a văzut multe care au pățit acest lucru pentru că au planificat prea puțin. Japonezii cred că folosim un p mic și un E mare, iar ei fac exact invers - și aceasta este și recomandarea noastră pentru dumneavoastră dacă doriți să inspirați și să implicați oamenii. Marele
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
de-i cântă lui / Pe-o frunză de tămâiță, / La uș`șoară la temniță. Și pe-o frunză de marari, / La ușă de creminari! / Da cucul s-a supărat / Și de-acolo a zburat. / S-a-ntâlnit cu ceilalți, / Iaca ce-am pățit, măi frați: Am cântat lumea-mprejur / Și nime nu mi-a zis uli, / Dar s-a găsit o blastamată / Ca să-mi zică "uli" o dată!"317 Înainte de echinocțiul de toamnă, la început de nou an bisericesc, la 1 septembrie, când se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
control. Te duci și-l controlezi și-l întrebi de ce nu are pubelă și își aruncă gunoaiele într-un gang de bloc. și, când ai întrebat de acte, îți scoate fotografia în care se pupă cu președintele țării, cum am pățit eu, și îmi spune că este mare și tare în partid și că, dacă am probleme, o să-l sune pe primar. și este și celălalt aspect, când are afaceri cu primăria și are acces la informații din interior”. FP-1 explică
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
știu câta oară să scap de comuniști, să moară Ceaușescu și câte și mai câte. Iar apoi am mers singură să fac permanență la cămine, făcând în așa fel încât să-l las cu cineva cunoscut acasă, să nu mai pățesc ceva cu el. Dar într-una din aceste zile, când am sosit acasă, am găsit pe patul din dormitor întinse foile unei lucrări și toate erau mâzgălite cu pix verde. Băiatul meu m-a întâmpinat foarte vesel și mi-a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la parașutiști, fuseseră aduși și ei în București (chiar unul dintre ei a apărat până la Paști televiziunea). Mereu îi stătea pe buze trista poezie “Trei, Doamne și toți trei” de George Coșbuc. Din fericire nici unul dintre ei nu a pățit nimic dar încercările prin care au trecut i-au marcat profund. Poate și de aceea, în anii următori au părăsit pe rând țara și acum toți trei, împreună cu copiii lor, sunt cetățeni ai altor țări. Și apoi a venit acea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și 2 servitoare, eu aveam 2 copii mici și eram tot eu și servitoare (pentru că trebuia să umblu după mâncare, să-i spăl, să-i hrănesc și să-i și educ dacă mai puteam). Deși m-am temut că voi păți ceva pentru îndrăzneala mea, am scăpat fără consecințe. Poate și datorită faptului că tot atunci un chimist, coleg mai tânăr al d-sale, când i-a făcut aceeași observație, acesta i-ar fi spus cam așa: “Eu fac cercetare dar
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mare, e semn că se va mărita. Dacă cîntecul cucuveicei nu-i jalnic, ci mai mult țipător, apoi în acea casă se va naște în curînd un copil. Nu-i bine să îngîni cucuveica cînd cîntă, c-apoi ai să pățești ceva. Cui Cuiul drăcuit de la casă să-l lapezi. Culbec Se crede că culbecii își leapădă capacul abia după ce tună primăvara. Cel ce pătimește de durerea șelelor se vindecă dacă ia un culbece, îl usucă, apoi îl pisează în praf
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în prăvălie, nici iapa albă în herghelie. (Gh.F.C.) Prin urechile copiilor se trece fir roșu contra deochiului. Tot pe fir roșu se atîrnă galbenii la urechile femeilor. (Gh.F.C.) Depănare Cînd te vei visa depănînd, ai să vezi ori ai să pățești ceva. Desculț La praznice nu-i bine a ieși afară desculț. Deșteptăciune Copiii cu fruntea despicată vertical sînt deștepți. Cînd facerea a fost ușoară, copilul născut va fi mintos. Copii mintoși sînt acei care se nasc dimineața, mai ales sărbă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Frunte Se crede că oamenii cu o frunte naltă sînt foarte cuminți. Se crede că doi inși care din întîmplare își lovesc frunțile una de alta vor ținea amîndoi un copil la botez. Frupt Lunea nu se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. Ouă, lapte, brînză - frupt alb - în zile de popă (de post) nu se vînd. Fudulie Cînd se încurcă ața la cusutura cămășii însemnează că persoana căreia i se coase este fudulă. Fuior
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]