3,143 matches
-
orientează percepțiile, gândurile, supozițiile; • semnificații activate, moduri de înțelegere a evenimentelor cotidiene; • metafore și simboluri, reflectate în idei, trăiri, sentimente sau imagini despre sine sau despre fenomene prezente în organizație. Cercetând conținutul mai multor culturi organizaționale, Edgar Stein (1985, apud Păun, E., 1999, p. 53) ajunge la concluzia că există două tipuri principale: cultura A și cultura B. Cultura A se întemeiază pe următoarele presupoziții: • individul este responsabil; el este motivat și capabil să se autoconducă; • adevărul vine de la fiecare dintre
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și responsabilitățile sale clar delimitate în raport cu competențele sale. Comportamentele încurajate și susținute sunt: respectul autorității, al ierarhiei și al competenței. Dacă, în ceea ce o privește, cultura A este puternic centrată pe respectul individului, cultura B este centrată pe respectul organizației (Păun, 1999, p. 54). La rândul său, D. McGregor (apud Păun, 1999, p. 55) consideră că orice conducător pleacă de la anumite idei preconcepute legate de atitudinea subordonaților față de muncă. În funcție de opțiunea sa pentru o anumită viziune, acesta se raportează diferit la
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și susținute sunt: respectul autorității, al ierarhiei și al competenței. Dacă, în ceea ce o privește, cultura A este puternic centrată pe respectul individului, cultura B este centrată pe respectul organizației (Păun, 1999, p. 54). La rândul său, D. McGregor (apud Păun, 1999, p. 55) consideră că orice conducător pleacă de la anumite idei preconcepute legate de atitudinea subordonaților față de muncă. În funcție de opțiunea sa pentru o anumită viziune, acesta se raportează diferit la membrii colectivului. Din acest punct de vedere, autorul consideră că
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o instituție și al diamicii relațiilor interpersonale. De asemenea, imprimă și un anumit climat în perimetrul acesteia. Climatul organizațional Climatul organizațional, la rândul său, reprezintă spiritul unei organizații, forța și coeziunea internă a acesteia. Mai precis, acesta reprezintă potrivit lui E. Păun (1999) "o stare de psihologie colectivă, un fenomen de grup, o stare de contagiune colectivă care se obiectivează în ceea ce am putea numi ambianța umană internă a organizației. Climatul reprezintă moralul grupului" (p. 115). El "înglobează semnificațiile pe care individul
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
comunicare (formal și/sau nonformal), gradul de angajare/asumare și participare reală a indivizilor la procesul decizional, implică stările conflictuale existente sau potențiale (numărul și amploarea/profunzimea/efectele acestora), componente cognitive, motivaționale, afective, comportamentale, relaționale. În particular, potrivit lui Miles (apud Păun, 1999, p. 117), climatul școlii este dat de: • caracteristicile relațiilor psihosociale din școală; • tipul de autoritate; • gradul de motivație și de mobilizare a resurselor umane; • stările de satisfacție/insatisfacție; • gradul de coeziune din comunitatea școlară. Fără a mai fi un
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mare responsabilitate în crearea unui climat organizațional pozitiv, stimulativ, de siguranță, încurajator. El dă o anumită notă/ un anumit caracter relațiilor existente în școală (între profesori, între profesori și elevi, între elevi). Potrivit lui R. Lickert și J. G. Lickert (apud Păun, 1999, p. 129), climatul organizațional are efect cumulativ, în sensul că atmosfera de la vârful ierarhiei creează premisele pentru atmosfera de al nivelele inferioare/subordonate. Plecând de la concluzia potrivit căreia climatul organizațional este combinarea dinamică a motivației, leadership-ului, comunicării, deciziei, scopului
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prin descentralizare decizională. Managerii au mare încredere în subordonați. Comunicarea se realizează foarte bine atât pe orizontală, cât și pe verticală. Este un climat de cooperare, de deschidere, motivant, de încurajare. În cartea sa Școala o abordare sociopedagogică (1999), E. Păun definește și descrie următoarele tipuri de climat organizațional (pp. 132-133). Climatul deschis Este acel climat în care predomină cooperarea și respectul. Managerul este deschis și dispus să asculte oricând propunerile/ideile profesorilor. El face, frecvent și sincer, aprecieri la adresa colegilor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Editura Publica. Oglev, I., Russev, Vl. (2005), Securitatea psihologică, București, Editura Ideea Europeană. Osho (2006), Compasiunea. Suprema înflorire a iubirii, București, Pro Editură și Tipografie. Osho (2003), Emoțiile. Cum ne putem elibera de mânie, gelozie și teamă, Brașov, Editura Mix. Păun, E. (1999), Școala o abordare sociopedagogică, Iași, Editura Polirom. Pânișoară, G., Pânișoară, I.O. (2005), Managementul resurselor umane, ediția a II-a, Iași, Editura Polirom. Pink, D. (2011), Drive. Ce anume ne motivează cu adevărat, București, Editura Publica. Pinker, S.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în „aer liber” dă senzația de miraculos, iar mișcarea parodistică este expresia unei mirări colosale: „Mai știi brățara țipătului / în pasăre de cerneală vezi?” sau „ocheanul sângelui în anotimp se încercuie / deschide unde / când ornicele se desfac în coadă de păun”. Pe alocuri, bunăoară în proza Moartea vie a Eleonorei (1930), imagini stranii pot fi lesne considerate drept versuri de dragoste și, dispuse ca poezie, oricând ar rezista testului critic: „Violetă desfacere și dureroasă de păuni în gâtlejul ocheanului ascuns în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
se desfac în coadă de păun”. Pe alocuri, bunăoară în proza Moartea vie a Eleonorei (1930), imagini stranii pot fi lesne considerate drept versuri de dragoste și, dispuse ca poezie, oricând ar rezista testului critic: „Violetă desfacere și dureroasă de păuni în gâtlejul ocheanului ascuns în gesturile dezolate în pâlnia de cenușă picură minutul amar de frunze, când pădurea se suflecă în anotimp ca un flux spre naufragiul verii, ca o bestie înaintea fricii”. R. a prefațat mai multe cataloage de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
Tratament H.I.V.. La pacienții infectați cu H.I.V. în stadii avansate se observă o reacție pozitivă la administrarea tuberculinei și a candidinei (substanțe toxice întîlnite în focarele de tuberculoză și candida). Infecția cu virusul imuno deficienței umane(H.I.V.)” scrisă de Ludovic Păun Ca să definesc unu sindrom de imuno deficiență cel mai aproape de adevăr este existența în un pacient a doi sau mai mulți agenți patogeni asociaț . Sunt și vaccinuri care introduc în organism doi agenți patogeni asociați . Organismul pacientului cu H.I.V. 1
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
uman. Prin vaccinare se introduce în organism o tulpină, iar prin reinfectare cu o tulpină nouă se produce un nou tip de virus mult mai virulent. 4 septembrie 2010. În cartea „Infecția cu virusul imunodeficienței umane(H.I.V.)” scrisă de Ludovic Păun am observat că raportul dintre numărul pacienților de sex masculin și cel de sex feminin este în Europa și SUA de 13/1 iar în Africa 1/1 . Această discrepanță o pun pe seama infecției cu blenoragie ce este cred eu
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
numai prin vaccinuri. Un alt aspect al infecție cu H.I.V. este numărul ridicat(de pînă la 10 ori) al bolnavilor în mediul urban față de bolnavii din mediul rural întîlnită în Zair. „Infecția cu virusul imunodeficienței umane(H.I.V.)” scrisă de Ludovic Păun. Acest raport este mai ridicat datorită gradului mai ridicat de vaccinare a persoanelor din mediu urban. În cartea UN NOU MODEL DESPRE SĂNĂTATE ȘI BOALĂ de George Vithoulkas se scot în evidență cîțiva factori ce agravează evoluția infecției cu H.I.V.
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
ducînd la sensibilitate față de acele tipuri de viruși, iar mai apoi la declanșarea S.I.D.A. . La 90% din persoanele cu S.I.D.A. se observă complicații din cauza unor infecții cu bacilul Koch. „Infecția cu virusul imunodeficienței umane(H.I.V.)” scrisă de Ludovic Păun Unele din testele imunologice (Elisa) iesă pozitiv dacă pacientul are o infecție cronică cu mictobacteria din vaccinul BCG. Testele Elisa și imunofluorescență devin pozitive atît la oreion cît și la HIV. By CLAES ORVELL, I* ROBERT RYDBECK 2 AND ARTHUR
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
se transmite mai greu. Unul din virușii implicați în dezastru este și un virus ce se dezvoltă pe piele, pentru transmiterea lui fiind necesară numai contactul cu pielea pacientului. În cartea „Infecția cu virusul imunodeficienței umane(H.I.V.)” scrisă de Ludovic Păun am observat că raportul dintre numărul pacienților de sex masculin și cel de sex feminin este în Europa și SUA de 13/1 iar în Africa 1/1. Această discrepanță o pun pe seama infecției cu blenoragie ce este cred eu
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
Șfartz Editura Junimea IASI 1998 VACCINAREA: EROARE MEDICALĂ A SECOLULUI PERICOLE ȘI CONSECINȚE domnul Doctor Louis de Brouwer Editura Excalibur Cum ne apărăm de infecții Editura Medicală 1964 Doctor Radu Vlad „Infecția cu virusul imunodeficienței umane(HIV)” scrisă de Ludovic Păun Thevenin și colabolatorii 1978 NOU MODEL DESPRE SĂNĂTATE ȘI BOALĂ de George Vithoulkas Boli infecțioase Mircea Chioltan Editura Național, Vol 15 Noțiuni generale despre HIV/SIDA www.hivability.ro Produse lactate tradiționale George Chintescu Editura Ceres București 1988 Imunodeficiența psihoafectivă
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
bilanțul trist al unor probleme grave, nerezolvate de decenii. Peste toate, ministrul Berceanu, diversionist șmecher și abil manipulator de presă, și-a îndreptat rapid degetul acuzator, fin manichiurat, cum îi stă bine unui metrosexual de fițe, asupra unui fantomatic "acar Păun" oltean, interogat prompt de procurori vreo 14 ore. "Terorism!" - striga artistic, la televizor, ministrul transporturilor, în speranța că suntem atât de proști încât să nu vedem că, din bugetul astronomic alocat de Guvern la dispoziția domniei sale, doar patru la sută
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din nefericire, aducător de audiență), hrănește foamea de senzațional și de curiozitate morbidă a masei votanților, dă un ghiont prietenesc presei și patronilor ei, ba chiar, subtil, clipește ironic, post-modern, și pentru oamenii inteligenți, cei care știu că acarul Ion Păun chiar a existat și că, fiind un om nevoiaș, a plătit cu ocna, în locul politicienilor și miniștrilor vinovați din perioada interbelică, pentru tragicul accident de la Vintileasa, din 1923. Ca o ironie a sorții, bietul om, a cărui viață a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Berceanu, demolatorul mineritului din Oltenia (unde, cu același cinism, prin escrocheria MEBO, și-a făcut domnia sa primele milioane de dolari, la începutul anilor '90). Mare lucru și educația, dom'le, te ajută să utilizezi subtil, subliminal, clișeele de tipul "acarului Păun" pentru a sugera că "țapul ispășitor" e inevitabil în astfel de scandaluri. De fapt, chestiunea cu teroristul din Craiova (pe urmele domnului Berceanu, iaca și eu cu semnificații multiple la o formulare ambiguă) e mult mai simplă și ea a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
când încercam să ne găsim tovarășii cu care să facem piesele pentru Anul Nou. -În ce constau piesele pe care le pregăteați? -Ne grupam câte cinci copii și fiecare avea rolul lui. De exemplu în " Banda Păunașului" eram patru personaje: Păunul, Zâna, Groza și Turcul.Ne duceam în fiecare seară după ce ieșeam de la școala la unul din membrii grupului să facem pregătire. Seara în postul Crăciunului băieții sunau din corn sau pocneau din pocnitori făcute special pentru această perioadă. Cu cât
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
psihologiei pedagogice, are în principal drept obiect modul în care urmează să fie organizat mediul, pentru a se ajunge la optimizarea în conformitate cu diverse criterii, de pildă la optimizarea transferului sau a posibilității de regăsire a informațiilor”. (Bruner, p. 51) Emil Păun apreciază că: „școala este un loc simbolic, și de aceea putem formula ipoteza că ea influențează procesul de socializare a copilului nu numai prin conținutul și climatul relațional pe care-l structurează, prin modalități de lucru utilizate, dar și prin
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
influențează procesul de socializare a copilului nu numai prin conținutul și climatul relațional pe care-l structurează, prin modalități de lucru utilizate, dar și prin spațiul arhitectural. Spațiul școlar se constituie ca un mediator important al relațiilor sociale ale elevilor”. (Păun, 1982, p. 116-117) Însușindu-ne conceptele enunțate mai sus, am stabilit pârghiile de cooperare între elevi, cadre didactice, comunitate, privind crearea unui climat pozitiv/ receptiv între actorii educaționali, pentru succesul proiectului „Medierea conflictului”: Un scop comun - schimbare în comportamentul conduitei
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
românești în limba franceză. Contribuție critică asupra folclorului român în străinătate, București, 1934; Folclor românesc în englezește. Contribuție asupra folclorului român în străinătate, Iași, 1935; Magia populară ca sursă de inspirație pentru poezia cultă, în Elogiu folclorului românesc, îngr. Octav Păun și Maria Mărdărescu, București, 1969, 376-401; G. Ibrăileanu-profesorul, istoricul culturii, scriitorul beletrist, în Amintiri despre G. Ibrăileanu, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1974, 77-114; Literatură populară, îngr. și introd. Ion H. Ciubotaru, Iași, 1982; Colindatul la români, slavi și la alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
C. Bacalbașa (1914-1915), apoi Al. Corteanu. La început gazeta militează pentru ieșirea României din neutralitate și înregistrează noutățile de pe fronturile europene în scopul întreținerii sentimentului combativ pentru cucerirea Transilvaniei. Printre colaboratori se află G. Știrbey, Al. Marghiloman, Barbu Catargi, Al. Păun. Se publică pe această temă și o Scrisoare a d-lui T. Maiorescu. Rubrici: „Cronica Bucureștilor”, „Ultimele știri”, „Cronica teatrală” (asigurată de A. de Herz), „Literatură” (susținută de Th. M. Stoenescu) ș.a. Sunt inserate versuri de A. Mândru, G. V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289893_a_291222]
-
d-ra Elena Văcărescu), Aurel G. Stino (Un dușman al lui George Coșbuc: Gr. Lazu), T.T. Socolescu (Amintiri despre Octavian Goga). Pe lângă aceștia, în G.c. se manifestă un pluton compact de recenzenți, producția lirică interbelică fiind comentată de D. V. Păun, N. Chiriac-Dimancea, I. Constantinescu-Delabaia, Perpessicius, N. Crăciun, Al. T. Stamatiad. Literatura străină, cu precădere lirica, intră în preocupările revistei atât prin traduceri directe, cât și prin prezentarea generală a operei unora dintre marii poeți ai lumii. Cezar Titus Stoika scrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]