3,023 matches
-
tinte. �n ace? ți ani, Iorga a publicat multe lucr? ri de istorie ? i de politic? (atacuri, replici la atacuri ? i contraatacuri la adresa du? manilor s? i, precum ? i opiniile lui asupra diferitelor probleme politice sau ideologice, de obicei sub form? de pamflet). A scris destul de pu? ine manuale pentru ? colile Rom�niei Mari, ? i?a tradus operele despre istoria Rom�niei �n limbile francez? , italian? , englez? ? i german? ? i a republicat c? r? i vechi �n func? ie de actualitatea lor. Că aproape toate activit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Regelui Carol I, R? zboiul pentru independen? a Rom�niei (Bucure? ți, 1927). A scris apoi Scurt? istorie a micii Armenii (Paris, 1930). Cartea aceasta se baza pe memorandumul preg? țiț de Iorga pentru armeni �n timpul Conferin? ei de Pace. Pamfletele politice scrise de Iorga �n perioada aceasta ilustreaz? dezgustul s? u fă?? de politicianism ? i de Suprafanar men? inute �n via?? de un proces pseudodemocratic ? i de partidele democratice, a? a cum demonstreaz? el �n Din originile politicianismului rom�n (Bucure? ți, 1928). �n sf
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iile personale ale lui Maniu ? i ale generalului Antonescu (care avea un mare respect fă?? de Maniu, �n ciuda diferen? elor politice) au fost cele care �i vor asigura lui Iorga o �nmorm�ntare cre? tineasc? 21. �n 1934, Iorga a scris un pamflet despre Maniu, aplic�nd cele mai detestabile metode ale politicianismului. Pamfletul acesta nu se ridic? deloc deasupra celui scris de Cern? ianu despre Iorga. Pe parcursul a 45 de pagini, Iorga repeta tot ce spusese anterior despre Maniu, ? i nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
un mare respect fă?? de Maniu, �n ciuda diferen? elor politice) au fost cele care �i vor asigura lui Iorga o �nmorm�ntare cre? tineasc? 21. �n 1934, Iorga a scris un pamflet despre Maniu, aplic�nd cele mai detestabile metode ale politicianismului. Pamfletul acesta nu se ridic? deloc deasupra celui scris de Cern? ianu despre Iorga. Pe parcursul a 45 de pagini, Iorga repeta tot ce spusese anterior despre Maniu, ? i nu numai at�ț. Regele Carol trebuie s? fi fost �nc�ntat de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din ei. Iorga se apropia de a ? aizecea aniversare a sa. Du? manii lui nu voiau s? lase că aceast? aniversare s? treac? �n lini? te. Un avocat, Constantin Cern? ianu (pe care Iorga �l catalogase drept �agitator religios�)27, a scris un pamflet despre Iorga, �idolul na? iunii rom�ne�. Acest pamflet a constituit cel mai detaliat ? i mai mali? ios atac scris vreodat? �mpotriva lui. Dup? cum ? tim, pio? enia ortodox? a lui Iorga l? să foarte mult de dorit. Atitudinea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
sa. Du? manii lui nu voiau s? lase că aceast? aniversare s? treac? �n lini? te. Un avocat, Constantin Cern? ianu (pe care Iorga �l catalogase drept �agitator religios�)27, a scris un pamflet despre Iorga, �idolul na? iunii rom�ne�. Acest pamflet a constituit cel mai detaliat ? i mai mali? ios atac scris vreodat? �mpotriva lui. Dup? cum ? tim, pio? enia ortodox? a lui Iorga l? să foarte mult de dorit. Atitudinea lui justificat? fă?? de ortodoxie a contribuit la intensificarea freneziei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nici pozi? iile literare ale lui Iorga. Opiniile lui s? m?n? toriște, chiar ? i controversele lui literare cu cumnatul s? u, Gheorghe Bogdan? Duic? , erau men? ionate pe larg. Era acordat? aten? ia cuvenit? ? i controversei cu Maiorescu. Problemă cu pamfletul lui Cern? ianu constă �n formă �n care era prezentat acesta. El oferea extrapol? ri referitor la schimb? rile de atitudine ale lui Iorga fă?? de diferite probleme, cum ar fi chestiunea evreiasc? , Maniu, diversele sale lucr? ri despre Mihai Viteazul, rela
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Argetoianu, nefiind uitate nici capricioasele lui rela? îi cu A.�C. Cuza. Cern? ianu a citat chiar ? i exager? rile pamfletiste ale lui Constantin Sion din lucrarea acestuia, Arhondologia Moldovei, că s? �ntineze imaginea familiei Iorga 28. Iorga a replicat acestui pamflet că de obicei, d�ndu? l �n judecat? pe autorul lui pentru def? imare ? i calomnie. Ziarul vienez �Welt am Montag� afirmă c? Iorga ar fi fost mituit de Deterding. Iorga a r? spuns prompt la aceast? acuză? ie d�nd ziarul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
elilor minore ale lui Iorga pe care liberalii o vindeau (sub form? de carte) la intrarea Universit?? îi din Bucure? ti182 �n perioadă c�nd Iorga era prim? ministru. Iorga i? a dat o replic? extrem de dur? lui Russo printr? un pamflet publicat abia �n 1940183. �n sf�r? it, credincios sie �nsu? i, Iorga a reac? ionat prin ac? ion? ri �n judecat? pentru calomnie ? i alte ac? iuni judiciare. Acuz�ndu? l, de exemplu, pe Panaitescu de violare a obliga? iei de a p? stră secretul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lve? ie Oriental? � (ceea ce �nsemna practic independen? a Transilvaniei). Iorga a reac? ionat prompt, �ntreb�nd cum poate fi creat? o Elve? ie f? r? spiritul elve? ian? 191 Dar Iorga nu s? a rezumat doar la at�ț, scriind dou? pamflete la adresa contelui Bethlen. Aceste pamflete erau totodat? ? i un atac la adresa lordului Rothemere, proprietarul ziarului �London Daily Mail�, cel mai important sus? în? tor al revizionismului maghiar din Marea Britanie. Iorga a etichetat guvernul Ungariei folosind termenii de �regimul feudal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
practic independen? a Transilvaniei). Iorga a reac? ionat prompt, �ntreb�nd cum poate fi creat? o Elve? ie f? r? spiritul elve? ian? 191 Dar Iorga nu s? a rezumat doar la at�ț, scriind dou? pamflete la adresa contelui Bethlen. Aceste pamflete erau totodat? ? i un atac la adresa lordului Rothemere, proprietarul ziarului �London Daily Mail�, cel mai important sus? în? tor al revizionismului maghiar din Marea Britanie. Iorga a etichetat guvernul Ungariei folosind termenii de �regimul feudal de la Budapesta�. Mai semnificativ este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
l prezideze? ? i (dat fiind c? bro? ură destinat? lui Kornis a fost scris? de Iorga �n 1940), el �ntreba dac? asemenea plebiscit ar rezolva problema Sileziei. Dup? care �? i amintea cum �i maltrataser? ungurii pe rom�nii din Transilvania, �ncheindu?? i pamfletul printr? un refuz categoric de a lua �n consideră? ie revizuirea statului Transilvaniei 204. Iorga recurgea �ntotdeauna la un procedeu preferat �n Europa de sud? est, adic? ridiculizarea numelor oponen? ilor s? i politici. Dac? originea acestora nu corespundea na? iunii ai c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
t garan? iile, continuă el, c? vor trata aceste na? ionalit?? i (�n aceast? Pax Hungarica) �n mod decent? �213 Aceste argumente au provocat o mare am? r? ciune de ambele p? r? i. Iorga a sesizat acest lucru ? i a publicat pamfletul �mpotriva urii dintre na? iuni. Iar prin 1940 l? a extins, l? a tradus �n maghiar? ? i l? a semnat �Iorga Miklos�. Scris �ntr? o maghiar? elegant? , pamfletul prezenta o istorie popular? (rom�neasc?) a Transilvaniei. Iorga explică limpede c? ungurii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de ambele p? r? i. Iorga a sesizat acest lucru ? i a publicat pamfletul �mpotriva urii dintre na? iuni. Iar prin 1940 l? a extins, l? a tradus �n maghiar? ? i l? a semnat �Iorga Miklos�. Scris �ntr? o maghiar? elegant? , pamfletul prezenta o istorie popular? (rom�neasc?) a Transilvaniei. Iorga explică limpede c? ungurii ? i rom�nii de r�nd nu se ur? sc. Ură această a fost r? sp�ndit? numai de preș? , ? coli ? i de c? tre intelectualii din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru s? m?n? torismul lui Iorga. La alegeri, majoritatea evreilor �i votau pe liberali ? i Iorga ? tia acest lucru. De? i nu se poate spune c? nu f? cea eforturi sus? inute că s? le c�? tige voturile! Chiar a publicat pamflete electorale �n idi? , expun�nd programul Partidului s? u Na? ionalist Democrat ? i a �ncercat s? formeze un corp electoral evreiesc. Situa? ia evreilor era at�ț de precar? �nc�ț ei nu?? i puteau permite vise romantice s? m?n? toriște. �n perioadă interbelic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ciuda anumitor inova? îi� (Iorga f? cuse un calambur la adresa sistemului partidului unic al Frontului Rena? terii Na? ionale). Dup? care C? linescu a ordonat interzicerea apari? iei �Neamului rom�nesc�, ca ? i cum ar fi fost vorba despre �un pamflet bol? evic�, cum spunea furios Iorga. Ceea ce nu l? a oprit pe C? linescu. O �nsemnare din Jurnalul doamnei Liliana (din 19 februarie 1939) relateaz? cum Siguran? a i? a prezentat lui Iorga un dosar care con? inea rapoarte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu le salut? pe marile na? iuni care le condamn? la moarte! Apoi, ca o �n? ep? tur? la adresa ideii de Lebensraum, Iorga opina c? ? i �majoritatea rom�neasc? din Transilvania cerea un �spa? iu vital��101. Iorga a scris un pamflet fulminant �mpotriva rasismului, sco? �nd �n eviden?? faptul c? toate ideile privind �rașele superioare� aveau la baz? ideile lui Gobineau. Gobineau �i consideră pe cei care nu f? ceau parte din rașele superioare ca fiind �gunoaie culturale�, care trebuie s? munceasc? pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
agyar Sz�mele�, savantul L�jos G�ldi scria: �Iorga a fost un du? man ne�mp? cat al Ungariei, Iorga a murit�. Autorul articolului �? i amintea c? Iorga f? cuse multe gesturi �n favoarea ungurilor: necrologul scris �n memoria profesorului Bitay, pamfletul �mpotriva urii dintre na? iuni� (adic? dintre na? iunile rom�n? ? i ungar?) , dar men? iona c? reconcilierea era prefigurat? �numai pe baza Tratatului de Pace de la Versailles�. Articolul se �ncheia astfel: �Poate c? �n anarhia bucure? tean? se va g? și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
produc în filmul lui Alexa Visarion printr-un adevărat circuit al metaforelor și simbolurilor, prin jocul subtil al sensurilor tainice, ca în marea poezie ceea ce face ca filmul să fie poetic înainte de orice. Prin acest orice înțelegem caracterul lui de pamflet politic și social prezent în multe secvențe (vezi citat confruntare cu torționarii; apoi secvența discuției despre scenariu cu tovarășa de la C.C.E.S.; apoi izbucnirile violente ale celui dezamăgit de realitățile postrevoluționare, ș.a.). Peisajul natural în care se desfășoară acțiunea e de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
arătam altădată, rumânul nu e nou. Recenzînd volumele 40, 41 din Scrieri Arghezi, Alexandru George trece în revistă cîteva motive recurente în mentalui românesc, avute în vedere de cîrcotașul de geniu al Cuvintelor potrivite (acum, în aceste volume, geniu al pamfletului gazetăresc). Textele argheziene din 1928-37 apar, diaristic, în perioadă de "criză" (numită azi "tranziție"). Problema cîinilor pe care Primăria Capitalei voia s-o soluționeze, acum 70 de ani, prin ordonanță... de urgență, chestiunea sîrbilor ("de meserie războinici"), eforturile Papei Pius
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
destinat îngrijirii bolnavilor psihici din Moldova. În 1896, ocupă prin concurs postul de medic primar la Ospiciul de alienați Golia din Iași. Discuțiile legate de acest concurs, amânat prima oară din cauza retragerii contracandidatului, dau prilejul doctorului Alexandru Brăescu să scrie pamfletul Ilustrul Dr. G. Pastia, care face dovada unui talent literar viguros, unei logici ireproșabile și unui puternic simț al dreptății, indicat de altfel și de motto-ul lucrării, suum cuique, forma prescurtată a principiului fundamental al dreptului formulat de consulul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în arta improvizației" În calitate de scriitor a colaborat cu diferite reviste și ziare : Cronica, Convorbiri literare, Gazeta literară , Revista teatrul și Dacia literară. Calul verde Dan Nasta: Cu misterul în care Constantin Popa își învăluie un protest fără echivoc, ridică acuitatea pamfletului la iradiația parabolei, iar scriitura acestui acrobatic contrapunct existențial este de o autentică modernitate. Referințe critice* Măștile absurdului Cartea pe care îmi dau silința să o prefațez poartă, fără doar și poate, semnul unei vocații de dramaturg. Un autor dramatic
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
inexistența intră într-un tulburător de firesc contact, ceea ce comunică o continuă stare de inadecvare, de stranietate și rizibil, de familiaritate a lucidității cu misterul dezumanizării. Cu misterul în care Constantin Popa își învăluie un protest fără echivoc, ridicînd acuitatea pamfletului la iradiația parabolei. Iar scriitura acestui acrobatic contrapunct existențial, de autentică modernitate, ne-a fost o pasionantă provocare de a desluși cifrul teatral care, șlefuit pe fețe și pe munchii, să incite pe spectator să-l citească prin efectul de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Perpessicius), I. C. Vissarion, A. Dominic, proză și eseuri de Gala Galaction (despre Al. Davila), Natalia Negru, Paul I. Zarifopol (Războiul și cultura, 16/1915, Estetică utilă și cultură, 25/1916), Mihail Săulescu (O schiță de război, 33/ 1915), Tudor Arghezi (Pamfletul, 64/1916). În revistă apar rubricile „Note și notițe”, „Sub cortină”, „Politică externă”, „Pagini vechi”, „Din concretul săptămânii”, „Însemnări și impresii”, „Studii provinciale”, „Medalion”, „Cronica literară” (susținută de Ion Vinea), „Cronica plastică” (semnată de B. Brănișteanu). Se disting articolele lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286533_a_287862]
-
minorităților, populațiilor autohtone, femeilor sau homosexualilor (Laycock, 2001: 35-40). Poporul urma să primească puterea, adică poporul privit ca sumă de individualități, prin deființarea instituțiilor de mediere și a mecanismelor de reprezentare din procesul de fabricare al politicilor publice. Într-un pamflet din 1992, Partidul Reformei exclama: "În Ottawa, fiecare grup de interese contează, cu excepția unuia singur: Canadienii (ibid: 61). La fel ca în cazul discursului critic populist promovat de partidul american Tea Party, Reformiștii au identificat vinovații de serviciu în intervenționismul
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]