8,430 matches
-
de-al treilea aspect pe care l-am menționat mai sus. În această carte voi trata ca indiscutabile individualismul metodologic și metoda axiomatică. Altfel spus, le voi accepta și nu voi discuta pe marginea lor. Voi contesta însă faptul că paradigma poate fi un instrument util de analiză, în toate cazurile (așa cum pretind foarte mulți cercetători din cadrul ei), dacă singura informație pe care o admitem este cea despre preferințe individuale. Aceasta este o problemă generală căreia, în această lucrare, îi găsesc
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Dacă demonstrațiile mele, în acest caz, sunt satisfăcătoare, atunci pretenția că TAS trebuie să cuprindă doar informații despre preferințele individuale este una nejustificată. Interpretarea pe care o dau acestei extinderi a mulțimii informațiilor admisibile nu este una care vizează schimbarea paradigmei, ci este aceea că, pur și simplu, trebuie îmbunătățită cercetarea în cadrul acesteia. Pe scurt: voi folosi teorema de imposibilitate Sen pentru a demonstra că mulțimea informațiilor admisibile în TAS trebuie extinsă. Partea I Identitatea Teoriei Alegerii Sociale „Teoria (Alegerii Sociale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
I Identitatea Teoriei Alegerii Sociale „Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori.” [McLean, 1990, p. 99] Rezumat. În această parte a cărții fixez coordonatele Teoriei Alegerii Sociale (TAS) pe baza conceptului kuhnian de paradigmă. Prezint: 1) „preistoria” paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Lull (1282-1287), (1299) și Cusanus (1431-1434); 2) perioada modernă a paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Borda (1784) și Condorcet (1785, 1788); 3) perioada contemporană a paradigmei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Sociale „Teoria (Alegerii Sociale) a fost descoperită de patru ori și pierdută de trei ori.” [McLean, 1990, p. 99] Rezumat. În această parte a cărții fixez coordonatele Teoriei Alegerii Sociale (TAS) pe baza conceptului kuhnian de paradigmă. Prezint: 1) „preistoria” paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Lull (1282-1287), (1299) și Cusanus (1431-1434); 2) perioada modernă a paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Borda (1784) și Condorcet (1785, 1788); 3) perioada contemporană a paradigmei, și anume lucrarea întemeietoare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
99] Rezumat. În această parte a cărții fixez coordonatele Teoriei Alegerii Sociale (TAS) pe baza conceptului kuhnian de paradigmă. Prezint: 1) „preistoria” paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Lull (1282-1287), (1299) și Cusanus (1431-1434); 2) perioada modernă a paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Borda (1784) și Condorcet (1785, 1788); 3) perioada contemporană a paradigmei, și anume lucrarea întemeietoare a paradigmei, Arrow (1951); 4) ariile de cercetare, distingând între dimensiunea științifică și cea metateoretică a paradigmei; 5
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
paradigmă. Prezint: 1) „preistoria” paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Lull (1282-1287), (1299) și Cusanus (1431-1434); 2) perioada modernă a paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Borda (1784) și Condorcet (1785, 1788); 3) perioada contemporană a paradigmei, și anume lucrarea întemeietoare a paradigmei, Arrow (1951); 4) ariile de cercetare, distingând între dimensiunea științifică și cea metateoretică a paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
-mă, în special, la lucrările lui Lull (1282-1287), (1299) și Cusanus (1431-1434); 2) perioada modernă a paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Borda (1784) și Condorcet (1785, 1788); 3) perioada contemporană a paradigmei, și anume lucrarea întemeietoare a paradigmei, Arrow (1951); 4) ariile de cercetare, distingând între dimensiunea științifică și cea metateoretică a paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a paradigmei, referindu-mă, în special, la lucrările lui Borda (1784) și Condorcet (1785, 1788); 3) perioada contemporană a paradigmei, și anume lucrarea întemeietoare a paradigmei, Arrow (1951); 4) ariile de cercetare, distingând între dimensiunea științifică și cea metateoretică a paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1788); 3) perioada contemporană a paradigmei, și anume lucrarea întemeietoare a paradigmei, Arrow (1951); 4) ariile de cercetare, distingând între dimensiunea științifică și cea metateoretică a paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian, teorema de imposibilitate a libertarienilor incompatibili, teorema generală
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cercetare, distingând între dimensiunea științifică și cea metateoretică a paradigmei; 5) metodologia de cercetare; 6) unele dintre cele mai importante rezultate obținute în cadrul paradigmei: teorema Arrow (1951), teorema May (1953), teorema Sen (1970), teorema Gibbard (1974). Cuvinte-cheie: Teoria Alegerii Sociale, paradigmă, reguli de votare, teoreme de imposibilitate, paradoxul libertarian, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian, teorema de imposibilitate a libertarienilor incompatibili, teorema generală de posibilitate Arrow, metoda Condorcet, metoda Borda, metoda Dodgson. Considerații preliminare. Istoria unei abordări oferă o viziune
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
un economist, un politolog sau un filosof să fie interesați de ceva precum Teoria Alegerii Sociale?”, „Care sunt utilizările, relevante pentru aceștia, ale Teoriei Alegerii Sociale?”. Răspunsurile sunt numeroase și le voi prezenta în cele ce urmează. Capitolul 1 Coordonatele paradigmei 1.1. Filosofia kuhniană a științei În (1962), Th. Kuhn propunea o nouă viziune asupra cercetării științifice, având drept concept central termenul de paradigmă. În cuvintele lui Kuhn, „paradigmele sunt acele realizări științifice universal recunoscute care, pentru o perioadă, oferă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Alegerii Sociale?”. Răspunsurile sunt numeroase și le voi prezenta în cele ce urmează. Capitolul 1 Coordonatele paradigmei 1.1. Filosofia kuhniană a științei În (1962), Th. Kuhn propunea o nouă viziune asupra cercetării științifice, având drept concept central termenul de paradigmă. În cuvintele lui Kuhn, „paradigmele sunt acele realizări științifice universal recunoscute care, pentru o perioadă, oferă probleme și soluții model unei comunități de practicieni” [Kuhn, 2008, p. 58]. Mai precis, paradigmele sunt exemple acceptate ale practicii științifice concrete care includ
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și le voi prezenta în cele ce urmează. Capitolul 1 Coordonatele paradigmei 1.1. Filosofia kuhniană a științei În (1962), Th. Kuhn propunea o nouă viziune asupra cercetării științifice, având drept concept central termenul de paradigmă. În cuvintele lui Kuhn, „paradigmele sunt acele realizări științifice universal recunoscute care, pentru o perioadă, oferă probleme și soluții model unei comunități de practicieni” [Kuhn, 2008, p. 58]. Mai precis, paradigmele sunt exemple acceptate ale practicii științifice concrete care includ legi, teorii, aplicații și instrumente
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
asupra cercetării științifice, având drept concept central termenul de paradigmă. În cuvintele lui Kuhn, „paradigmele sunt acele realizări științifice universal recunoscute care, pentru o perioadă, oferă probleme și soluții model unei comunități de practicieni” [Kuhn, 2008, p. 58]. Mai precis, paradigmele sunt exemple acceptate ale practicii științifice concrete care includ legi, teorii, aplicații și instrumente. Acestea furnizează modele din care apar tradiții coerente de cercetare științifică. Paradigmele au două caracteristici fundamentale. În primul rând, realizările fondatoare sunt destul de revoluționare pentru a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
probleme și soluții model unei comunități de practicieni” [Kuhn, 2008, p. 58]. Mai precis, paradigmele sunt exemple acceptate ale practicii științifice concrete care includ legi, teorii, aplicații și instrumente. Acestea furnizează modele din care apar tradiții coerente de cercetare științifică. Paradigmele au două caracteristici fundamentale. În primul rând, realizările fondatoare sunt destul de revoluționare pentru a atrage un grup de aderenți dinspre moduri concurente de activitate științifică. În al doilea rând, ele lasă suficient de multe probleme nerezolvate pentru a da ocazia
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cercetare bazată pe una sau mai multe realizări științifice trecute, realizări pe care o anumită comunitate științifică le recunoaște pentru o vreme, drept bază a practicii ei” [Kuhn, 2008, p. 72]. În acest sens, știința normală este cercetarea din cadrul unei paradigme. Ea „nu vizează noutăți factuale sau teoretice, iar reușita ei constă în a nu găsi niciuna dintre ele” [Kuhn, 2008, p. 115]. În contrast cu știința normală, știința revoluționară este chiar acea realizare fondatoare de paradigmă. Aceasta apare atunci când în cadrul științei normale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
știința normală este cercetarea din cadrul unei paradigme. Ea „nu vizează noutăți factuale sau teoretice, iar reușita ei constă în a nu găsi niciuna dintre ele” [Kuhn, 2008, p. 115]. În contrast cu știința normală, știința revoluționară este chiar acea realizare fondatoare de paradigmă. Aceasta apare atunci când în cadrul științei normale se descoperă anomalii, adică, atunci când se recunoaște faptul că „natura a înșelat oarecum așteptările induse de paradigma care guvernează știința normală” [Kuhn, 2008, p. 116]. Altfel spus, anomaliile sunt circumstanțe care nu pot fi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dintre ele” [Kuhn, 2008, p. 115]. În contrast cu știința normală, știința revoluționară este chiar acea realizare fondatoare de paradigmă. Aceasta apare atunci când în cadrul științei normale se descoperă anomalii, adică, atunci când se recunoaște faptul că „natura a înșelat oarecum așteptările induse de paradigma care guvernează știința normală” [Kuhn, 2008, p. 116]. Altfel spus, anomaliile sunt circumstanțe care nu pot fi explicate cu ajutorul soluțiilor pe care paradigma le poate oferi. Când acest lucru se întâmplă, paradigma se află în criză. Simplul fapt de a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
normale se descoperă anomalii, adică, atunci când se recunoaște faptul că „natura a înșelat oarecum așteptările induse de paradigma care guvernează știința normală” [Kuhn, 2008, p. 116]. Altfel spus, anomaliile sunt circumstanțe care nu pot fi explicate cu ajutorul soluțiilor pe care paradigma le poate oferi. Când acest lucru se întâmplă, paradigma se află în criză. Simplul fapt de a se afla în criză nu conduce însă la abandonarea paradigmei. Acest lucru se întâmplă doar dacă soluțiile sunt în continuare de negăsit și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că „natura a înșelat oarecum așteptările induse de paradigma care guvernează știința normală” [Kuhn, 2008, p. 116]. Altfel spus, anomaliile sunt circumstanțe care nu pot fi explicate cu ajutorul soluțiilor pe care paradigma le poate oferi. Când acest lucru se întâmplă, paradigma se află în criză. Simplul fapt de a se afla în criză nu conduce însă la abandonarea paradigmei. Acest lucru se întâmplă doar dacă soluțiile sunt în continuare de negăsit și dacă apare o altă paradigmă care reușește să explice
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
spus, anomaliile sunt circumstanțe care nu pot fi explicate cu ajutorul soluțiilor pe care paradigma le poate oferi. Când acest lucru se întâmplă, paradigma se află în criză. Simplul fapt de a se afla în criză nu conduce însă la abandonarea paradigmei. Acest lucru se întâmplă doar dacă soluțiile sunt în continuare de negăsit și dacă apare o altă paradigmă care reușește să explice anomaliile. Cum scopul meu, aici, nu este acela de a prezenta în întregime viziunea kuhniană asupra științei, mă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
acest lucru se întâmplă, paradigma se află în criză. Simplul fapt de a se afla în criză nu conduce însă la abandonarea paradigmei. Acest lucru se întâmplă doar dacă soluțiile sunt în continuare de negăsit și dacă apare o altă paradigmă care reușește să explice anomaliile. Cum scopul meu, aici, nu este acela de a prezenta în întregime viziunea kuhniană asupra științei, mă voi opri în acest punct. Voi reține însă ce anume trebuie urmărit pentru a descrie TAS ca paradigmă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
paradigmă care reușește să explice anomaliile. Cum scopul meu, aici, nu este acela de a prezenta în întregime viziunea kuhniană asupra științei, mă voi opri în acest punct. Voi reține însă ce anume trebuie urmărit pentru a descrie TAS ca paradigmă. În primul rând, nașterea paradigmei: realizarea excepțională care a pus bazele acesteia; în al doilea rând, instrumentele și regulile de cercetare; în al treilea rând, prezentarea științei normale în cadrul paradigmei; în al patrulea rând, anomaliile și soluțiile posibile. Înainte de acestea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anomaliile. Cum scopul meu, aici, nu este acela de a prezenta în întregime viziunea kuhniană asupra științei, mă voi opri în acest punct. Voi reține însă ce anume trebuie urmărit pentru a descrie TAS ca paradigmă. În primul rând, nașterea paradigmei: realizarea excepțională care a pus bazele acesteia; în al doilea rând, instrumentele și regulile de cercetare; în al treilea rând, prezentarea științei normale în cadrul paradigmei; în al patrulea rând, anomaliile și soluțiile posibile. Înainte de acestea însă, puțină istorie. 1.2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
însă ce anume trebuie urmărit pentru a descrie TAS ca paradigmă. În primul rând, nașterea paradigmei: realizarea excepțională care a pus bazele acesteia; în al doilea rând, instrumentele și regulile de cercetare; în al treilea rând, prezentarea științei normale în cadrul paradigmei; în al patrulea rând, anomaliile și soluțiile posibile. Înainte de acestea însă, puțină istorie. 1.2. Istoria paradigmei În (1996), Sen enumera câteva momente importante<footnote Sen enumera și contribuțiile lui Aristotel și Kautilya ca discuții în privința agregării intereselor divergente, însă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]