8,290 matches
-
aceea că privește lumea creației lui Dumnezeu „cu ochii Duhului Sfânt”, adică văzând peste tot în frumusețea lumii și a omului icoane ale Frumuseții dumnezeiești. Această experiere a frumosului uman, ca simbol trăit al Frumuseții absolute, de către cel purificat de patimi o descrie Sfântul Ioan Scărarul în Scara Raiului: „Cineva văzând o femeie minunat de frumoasă, găsi prilejul de a o adora și slăvi prin laudele sale suverana frumusețe a cărei creatură este această femeie. La vederea ei dragostea de Dumnezeu
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
omul virtuos este într-adevăr frumos și bun: și numai frumusețea morală se socotește bună... deci frumos este omul drept, omul cuminte, într-un cuvânt, omul bun” [77] . Sfântul Vasile cel Mare atrage, în plus, atenția asupra necesității purificării de patimi a sufletului, pentru a putea să se ridice la contemplarea Frumuseții dumnezeiești: „... ca să se nască în suflet și frumusețe dar și putere pentru săvârșirea celor ce trebuiesc făcute, avea nevoie de harul dumnezeiesc... Frumos este orice suflet, privit în simetria
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
aceea că privește lumea creației lui Dumnezeu „cu ochii Duhului Sfânt”, adică văzând peste tot în frumusețea lumii și a omului icoane ale Frumuseții dumnezeiești. Această experiere a frumosului uman, ca simbol trăit al Frumuseții absolute, de către cel purificat de patimi o descrie Sfântul Ioan Scărarul în Scara Raiului: „Cineva văzând o femeie minunat de frumoasă, găsi prilejul de a o adora și slăvi prin laudele sale suverana frumusețe a cărei creatură este această femeie. La vederea ei dragostea de Dumnezeu
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
de modul în care omul poate să ajungă să fie conform naturii sale, vocației lui ființiale, lucru posibil prin „permanenta comunicare și simbioză a omului cu Dumnezeu”, deoarece numai prin comuniune cu Dumnezeu se poate înstrăina omul de multiplele lui patimi, precum și de tendințele ce îi denaturează realitatea profundă existențială. „Se poate spune că această comunicare interpersonală a omului cu Dumnezeu-Omul are o funcție antropologic-catartică” . Drumul ascetic al purificării este unul al erosului dumnezeiesc, înseamnând restituirea iubirii în cadrul comuniunii interpersonale. În
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
rugăciunea adresată de Biserică la Utrenie Maicii Domnului, persoana umană aflată pe treapta cea mai înaltă a frumuseții accesibile omului, ca loc privilegiat al Duhului Frumuseții: “ceea ce ești cu totul fără prihană, fii nouă ocrotitoare, scăpare și liman, izgonind viforul patimilor, ceea ce cu frumusețea ai covârșit, fără de asemănare, cetele îngerilor” [91] . Despre frumusețea Maicii Domnului scria și Sfântul Grigorie Palama: “Trebuie ca aceea care a născut pe cel mai frumos dintre fiii oamenilor să fie ea însăși de o frumusețe fără
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Sihla ... Se prefăcea că-l interesează „unirea” Basarabiei cu România. Dar pe parcurs m-am convins că acest lucru este ultimul ce-l preocupa. Pentru prima dată m-am speriat de el când am văzut, acum doi ani, cu câtă patimă poate urî acest „cârlănaș”: pe marele patriot basarabean Tudor Spătaru, născut la Cubolta, raionul Sângerei, profesor la universitatea din Columbia, unul dintre cei mai mari chimiști ai lumii, căruia-i zicea mereu „frate”, l-a amenințat țigănește cu moartea: „Am
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
Cuprinși de încântare urcăm vioi cărarea, Un verde crud mijește, senină este zarea. Mă strângi ușor de mijloc,și eu mă prind în joc, Sărutul tău mă arde, tot trupul îmi ia foc. Mă-nvăluie dorința pe care o trăiești, O patimă nebună când spui că mă iubești. Și inima îmi bate în piept atât de tare, Încât am sentimentul că sunt nemuritoare. Se poate să ai parte de dragoste în viață. Dar frenezia clipei o dată te răsfață! O ciută speriată răsare
ETERNELE IUBIRI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350805_a_352134]
-
plâng,Că dorm în ființă, cu cugetul frânt,Cu visele plete, dar părul cărunt.Celui ce vrea lumea îi spun să respireîn punga cu cuget, cu vise, iubire-Să tragă în piept tot albul din lacrimiși lumea s-o spele de patimi.Al lumii plămân îi putred, î-ți spun,Otrava de cuget s-o poarte nebunCât vii se-apleacă la șoapta de vânt,La cântec de mamă, dar surzi pe pământ....
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350919_a_352248]
-
în ființă, cu cugetul frânt, Cu visele plete, dar părul cărunt. Celui ce vrea lumea îi spun să respire În punga cu cuget, cu vise, iubire- Să tragă în piept tot albul din lacrimi Și lumea s-o spele de patimi. Al lumii plămân îi putred, î-ți spun, Otrava de cuget s-o poarte nebun Cât vii se-apleacă la șoapta de vânt, La cântec de mamă, dar surzi pe pământ. Referință Bibliografică: Celui ce vrea lumea / Sandu Baciu : Confluențe
CELUI CE VREA LUMEA de SANDU BACIU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350914_a_352243]
-
vedea, de dragoste ea îmi cânta, de dragoste și de saftea, de lacrimi, veselie, dor, eu nu sunt profesor. Priveam uimit cum un castel se înălța din mușețel, un sfinx năpraznic și frumos stătea de pază mai în jos, nebune patimi scânteiau în albul ochilor, bau-bau era ființa, capul drept ea și-l ținea, avea și piept, ea s-a trezit gemea, plângea, cu lacrimi de cristal, de stea, ea viața mi-a luat zicând, elevule, tu ești prea blând, o
MEMENTO de BORIS MEHR în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350940_a_352269]
-
speranța unui timp comun). Prin poezia „transhumanța sentimentelor” autoarea sugerează drumul vieții omenești care este aidoma unei călătorii spre piscurile cele mai bogate în verdeață și apă de izvor. Orișicâte obstacole am întâlni, oricât am fi înlănțuiți de griji și patimi lumești care ne trag înapoi, ascensiunea trebuie continuată până la vârful muntelui. Credința nu trebuie să ne părăsească nici o clipă. Și de fiecare dată trebuie s-o luăm de la capăt, în călătoria noastră spre veșnicie: „Din vârf de suflet / ne-am
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
dăruiți în orice zi, puținul, / La omul din cuvântul searbăd: “frate” - // Lui Eminescu, cum pribeag nu este, / Doar legănat de codri, și luceferi - / Cu viața voastră, scrieți-i, poveste, / Să-i fie frații mici, cu toții, teferi - // Va geme lumea-n patimile, toate, / Și în cuvinte noi, cumplit cântate - / Lui dați-i, dăruind celui aproape - / Un dor sfielnic - nesingurătate ... 14 ianuarie 2009“. Tematica Epistoliarului către și de la Dumnezeu, din alte volume este reluată și în acest volum, într-o serie de poeme
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
duhovnicești, pustiește spiritualitatea comunității naționale, așternând pe cale fărădelegea la tot pasul. Dar oare toate aceste nefericiri, nenorociri ori necuvințe ce ne lovesc una după alta, nu își au cumva sălașul și în noi ? Nu în locul iubirii dumnezeiești am pus răsadul patimilor de tot felul? Nu în locul preaînțeleptei voințe divine am pus fantoma liberului nostru arbitru? Nu în locul Adevărului Treimic am pus năluca tuturor amăgirilor? Nu în locul sufletului curat, primitor și jertfelnic am deschis vămile oricăror samavolnicii? Nu în locul credinței purificatoare am
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
satelor?! Cert este că paralel cu acești Vlăstari zeloși ai satelor sunt și cei care se vor altoiți, spirite pervertite, care se rușinează de popor dar le profanează credința, le batjocoresc datinile, le exploatează vlaga, le disprețuiește durerea, le simulează patimile prin minciunile electorale. Aceștia sunt aleșii ori preaaleșii noștrii, purtătorii marelui succes. A-leșii (lașii) egoismului democratic, fac din politică arta populară a exploatării norodului. Scânteia democratică, pentru a asigura succesul conducătorului iubit, aprinde laolaltă patima individului și pe cea
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
disprețuiește durerea, le simulează patimile prin minciunile electorale. Aceștia sunt aleșii ori preaaleșii noștrii, purtătorii marelui succes. A-leșii (lașii) egoismului democratic, fac din politică arta populară a exploatării norodului. Scânteia democratică, pentru a asigura succesul conducătorului iubit, aprinde laolaltă patima individului și pe cea a colectivității amorfe. Astfel, „Poporul Suveran” devine Sluga devotată și credincioasă. Analizând astăzi bilanțul problemelor nerezolvate ale poporului nostru, constatăm răspicat, dar fără stupoare, fidelitatea guvernanților noștri față de incapacitatea celor de dinaintea lor, care s-au vândut
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
alții, fii dur - ori de câte ori te gândești la tine! Fii adiere mângâietoare, suflu vindecător și ferește-te de a deveni cuțitul care se răsucește în rană, otrava care înveninează sufletul, biletul de suicid al aproapelui (cititorului) tău! Scrie cu putere și patimă! Zidește scrisul tău, după... chipul și asemănarea TA!ORI DE ȚI-E CU NEPUTINȚĂ TOATE ACESTEA, MAI BINE... RENUNȚĂ!" PRIMUL INSTANTANEU LITERAR : Scriitorul STELIAN GOMBOȘ a lansat în cadrul manifestării două lucrări editate de Armonii Culturale, sugestiv intitulate: ARMONII CULTURALE ȘI
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
a valoroasei moșteniri culturale a poporului nostru. Poetul Vasile Sevastre Ghican a dedicat auditorului o poezie, îndelung aplaudată de public. Printre momentele cu greutate culturală derulate, glasul de lie-ciocârlie al tinerei cântărețe ADINA TĂBĂCARU a încântat audiența. Doinele, cântate cu patimă și naturalețe în glas, au fost asemenea foșnetului înaripat al cerului, din care mătăsurile fine ale nopții se coboară peste lumea amorțită. Sclipirile angelice din privirile tinerei interprete ne-au reamintit de flăcările rugului nemuritor al sacralității neamului românesc, plin
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346551_a_347880]
-
dispoziția sau pregătirea sufletească cu care o primim. De aceea pentru ca Sfânta Împărtășanie să devină cu adevărat leac al nemuririi, și, antidot împotriva morții, cum o numeau Sfinții Părinți (capitolul trei), trebuie eliminat din suflet tot ceea ce constituie păcat și patimă, deci trebuie să ne pregătim în mod cu totul deosebit pentru a putea desăvârși acest act de o însemnătate covârșitoare. De aceea, Sfinții Părinți subliniază regula aplicată totdeauna și cu mare respect în practica Bisericii Ortodoxe care nu încurajează pe
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
fruntea sprijinindu-se de grindă Când eu mă uit, tu, oare, cum mă vezi? Deschide-ți gândul risipind fereastra Spre universul celor patru zări Și ai să vezi din nou fecioara asta Cu-amurgurile nechezând călări. În foamea ta de patime închide Un labirint de raiuri ce se șterg Și ziua pe tarabă de voi vinde Spre noaptea noastră pribegind eu merg În mine o fecioară pătimașă Emoțiile mi le-oprește-n crâng Molatec când desface din cămașă Doi îngeri de mireasmă care
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
COAPSĂ DE FEMEIE Iarna-i ca o coapsă de femeie Și mă joc în nopți pe derdeluș Luminând în cerul ei scânteie Ursuleț cu lacrime de pluș. Iarna vine-n mine vălurită Și se leapădă de feregea O iubesc de patimi stăpânită Și-o sărut pe pleoapa de mărgea. Se lumină totul, când, bezmetic Carnea rece, dulce, o ating Când iubind tăcerile frenetic În fereastra viselor mă sting. Este între noi o sănioară O speranță duce către poli Îngerii care în
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
nostalgia ta crepusculară Ce înflorește arborii încet. Aripa ta s-a legănat la poartă Cuvintele s-au prăbușit troian În clipa care, albă ca o moartă, A început solfegiul ei la pian. Păgâni ne ducem undeva, aiurea, Prin nopțile de patime și dor Unde din umbre va cânta pădurea Și licuricii stelelor în cor. Ne mușcă crivățul plin de ninsori Cu turțurii cuvântului ce-ngheață Îți spun acuma, între două flori, Că e schimbarea gerului la față. Cai negri ne gonesc
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
este o personalitate unică, irepetabilă, așa cum în „Tabelul lui Mendeleev", elementele descoperite de-a lungul timpului reprezintă un unicat în plămada Naturii. El este unic dacă-l privim și ca personalitate artistică, și ca om. A iubit întotdeauna teatrul. Cu patimă. Cu tenacitate. Așa cum afirma, în volumul "Note de insomniac", "Iubesc teatrul, care este arta de a povesti opozițiile. Teatrul te învață să-l cunoști și să-l iubești pe celălalt". A privit dincolo de scenă. Dincolo de replici. A înțeles personajele. A
RADU BELIGAN, UN SENIOR AL SCENEI ROMANE! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346625_a_347954]
-
un obstacol: /împotriva unui fost/ viitor, trecut minut după minut/ Împotriva tuturor neliniștilor și în pofida/ sensibilității sale speciale,/ pustiit de propriile-i revărsări, cum e. Inadaptabil că e un incapabil". Suferințele poetului sunt tulburate și de un puternic eufemism al patimilor omenești. "Bisturiul" autorului incizează carnația existenței unei lumi alienate din care țâșnește fluviul spiritului vizionar și profetic: "pe urmă, Berlinul: cu escapadele/ lui în tramvaiele cu/ cai... și iar suferințele Poetului, ale îngerului, din/ nimic și trecerile pe/ la anticar
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
cu escapadele/ lui în tramvaiele cu/ cai... și iar suferințele Poetului, ale îngerului, din/ nimic și trecerile pe/ la anticar". Și exprimările repetate: "of, neamul nevoii! Pentru a nu primi decât/ răspunsul nimicului. Cu ostenelile lui/ cele duhovnicești, luptând/ cu patimile omenești și cu poftele... Mai zdrobit ca oricând:/ și izolările...". Liviu Ioan Stoiciu creionează o realitate morbidă, glisantă ce se reflectă într-o oglindăconcavă, ca apoi să receptă umanul ca un bâlci al imaginilor stâlcite, sinistre și uneori cinice: "Vechii
LIVIU IOAN STOICIU-POET AL PREZENTULUI LIRIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346661_a_347990]
-
tău semeț străbate zarea, Când luneci pe al vieții val, Miresme de flori pui în cugetarea Ta, prin vene-ți curge sângele regal. Portretul tău cu neplânsele lacrimi, Ființa îmi descântă, când pleoapele închid, Îl port în suflet, precum fugare patimi, Și nopțile supreme cu tine le deschid... Referință Bibliografică: Portret / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 403, Anul II, 07 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PORTRET de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346701_a_348030]