3,345 matches
-
viață faptul că musulmanii se întâmplă să trăiască în societăți sărace ci că valorile religioase tradiționale și legile religioase au avut un rol în întărirea nomelor sociale ce prevăd separarea și subordonarea rolurilor femeii ca mamă și casnică, spre deosebire de rolurile patriarhale ale bărbatului ca întreținător și cap al familiei. Diferențele nu sunt numai în privința rolurilor sociale ale sexelor, ci și în privința liberalizării sexuale. Ceea ce merită subliniat este creșterea diferențelor dintre occident și lumea islamică de-a lungul generațiilor. În timp ce tinerele generații
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
House România. Este interesată de drepturile omului, etică politică, cultură politică. Cuvânt înaintetc "Cuvânt înainte" În virtutea rolului dominant pe care îl are într-un grup, leul își adjudecă partea cea mai mare și mai bună a prăzii. În virtutea unor relații patriarhale care favorizează discriminarea de gen, bărbaților le revine partea leului. Cum se configurează partea leului? Care sunt mecanismele, instrumentele cu ajutorul cărora „leul își face parte” atât în spațiul privat, cât și în cel public? Partea leului se configurează prin stereotipuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
ca elemente ce ghidează viața de fiecare zi între parametrii comuni de normalitate, apoi la nivelul formal-normativ al legilor și, nu în ultimul rând, în mediul organizatoric al instituțiilor. Sub aspectul genului, raporturile de putere apar ca rezultat al tradiției patriarhale care asociază femeile instituției familiei (în cadrul căreia au roluri extinse privind îngrijirea și munca domestică), o corelație care se menține în pofida tendințelor generale de modernizare și democratizare a societății. De aceea, coeficientul de adversitate pe care îl resimt în general
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
după o expresie populară, se poate numi partea leului. În virtutea rolului său dominant în cadrul grupului, leul își reține pentru sine partea cea mai mare și cea mai bună a prăzii. Puterea leului este expresia unui raport de putere de tip patriarhal 1 care se regăsește în relațiile sociale, situație în care femeile sunt sistematic inferiorizate și aservite pentru că sunt femei, iar relațiile de gen sunt tratate ca naturale și imuabile. Coeficientul de adversitate, preluat după sugestia lui J.-P. Sartre, arată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
valoare ale oamenilor, deciziile și acțiunile lor se bazează în mod curent. Modul cum sunt realizate reprezentările sociale este structurat în funcție de prezentările de ansamblu ale societății. Astfel, dacă aceasta este, din punctul de vedere al genului, tributară ordinii de tip patriarhal, atunci reprezentările vor ilustra acest fapt. De pildă, în societatea tradițională, bărbatul, ca deținător al proprietății, iar în cea modernă, cel care aduce venituri, este considerat ca având dreptul legitim de decizie privind familia sa; persoanele care nu au astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
despre un astfel de grup fiind mai mare. Reprezentările sociale privind raporturile de putere în familie pot fi analizate și din Barometrul de gen1. De pildă, familia poate fi considerată partenerială 2 la nivelul declarativ al intențiilor, dar se dovedește patriarhală odată ce reperele analizate privind diversele activități casnice sunt prezentate succint. În ceea ce privește relațiile parentale, reprezentarea este diferită la nivelul a ceea ce este considerat normal, față de cea a implicării efective în relațiile respective. La întrebarea: „Cine ar trebui să se ocupe în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
neserioasă, supusă față de deciziile altora, orientată spre exterioritate și superficialitate, emotivă (Grünberg, 2005, p. 274)1. Stereotipurile de gen constituie un nucleu tare al reprezentărilor de gen. Pentru societatea românească, acestea se subsumează unui model cultural tradițional 1, de tip patriarhal 2. Efectele normative ale tradiției se regăsesc în procesul de socializare, de la fazele inițiale până la socializarea permanentă. Astfel, persoanele de sex feminin sunt orientate spre sex-roluri concordante cu reprezentările asupra feminității, iar persoanele de sex masculin sunt direcționate spre însușirea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
se așteaptă o schimbare de mentalitate... În contextul subiectului de față, această schimbare ar fi posibilă dacă stereotipurile, prejudecățile și reprezentările de gen vor fi conștientizate, iar aspectele nedrepte pentru o parte dintre oameni corijate, reconstruite dincolo de ordinea de tip patriarhal. Probabil că femeile nu se consideră discriminate la locul de muncă atunci când, deși primesc un salariu mai mic pentru o muncă echivalentă cu a unui coleg bărbat, continuă să fie harnice și obediente instituțional pentru a nu risca pierderea serviciului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
toate celelalte caracteristici ale viziunii sale politice ă elită, cultură, creație”, adică se afla în directă antiteză cu tot ceea ce filosofia și știința politică anterioară atribuiseră femeilor (Nicolescu-Quintus, Pircă, 2002, p. 176). În general, politicienii naționaliști români „manifestau exact atitudinea patriarhală și instrumentalistă la care ne așteptam, având în vedere atitudinea generală în epocă” (Nicolescu-Quintus, Pircă, 2002, p. 188). Femeile rămân cu rolul primordial de mamă și soție și le este refuzat categoric statutul de actor în sfera publică (Nicolescu-Quintus, Pircă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
viabile), care va considera că totul trebuie să i se dea de-a gata, el fiind un simplu executant al unor decizii. Modelul paternalist este inoculat, așadar, individului încă de la primele sale contacte cu societatea. Modelul educațional creează o cultură patriarhală, în care educația pentru viață este diferită în funcție de sexe. Modelele sociale reprezentate în școală asociază imaginea bărbatului cu cea a eroului creator de istorie, a decidentului politic și a marelui strateg. Femeia este cea care trebuie să se ocupe de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
diferitelor grupuri. Externalitățile acțiunilor sociale nu au fost internalizate și s-au răsfrânt asupra grupurilor slab organizate. Sistemul educațional contribuie la perpetuarea și transmiterea vechilor modele prin aceea că formează indivizi docili, susținători puternici ai statului asistențial și ai tipurilor patriarhale de comportament social. Educația tradițională valorizează trecutul și oprește evoluția culturală la un moment de la care individul pierde contactul cu schimbarea și se ancorează într-o cultură insuficientă și neexplicată. Această politică de mitologizare a trecutului nu va duce în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
relațiilor de gen din România, dar aceste zbuciumuri nu ajung la nivelul cetățeanului sau al cetățenei muncitoare în fabrică. În acest peisaj cenușiu al postcomunismului, politicul are șansa să fie un deschizător de drumuri și un model în eliminarea reziduurilor patriarhale. Ca principal for de dezbatere al problemelor țării, Parlamentul, reprezentanții cetățenilor și ai cetățenelor sunt datori să acționeze ca o avangardă a societății românești, să promoveze un nou tip de gândire și un nou tip de comportament. Așadar, din perspectiva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
mai degrabă reprezentante ale unui partid alese într-o circumscripție sau femei și reprezentante ale femeilor? Pornind de la această întrebare, vom urmări să verificăm ipoteza potrivit căreia femeile parlamentari reprezintă interesele de gen specifice femeilor, contribuind astfel la erodarea societății patriarhale. Mai exact, că ele contribuie la introducerea pe agenda parlamentară și pe cea publică a unor teme care le interesează direct pe cetățene, precum și la promovarea unor politici care să vizeze în principal femeile. Menționăm că studiul de față nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
însă să vedem exact care sunt meritele parlamentarelor, ce au făcut ele pentru reprezentarea intereselor de gen, care este rolul lor în adoptarea acestor politici, pentru a putea ulterior elabora concluzii și recomandări pentru combaterea prin politică a caracteristicilor societății patriarhale. În paginile următoare, vom detalia activitatea desfășurată de parlamentarele din România, în vederea unei evaluări adecvate a rolului lor în promovarea intereselor de gen, dar, totodată, vom lua în considerare și factorul ideologic. Așadar, am introdus o nouă ipoteză, aceea că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
aceste concluzii trebuie completate printr-o analiză și a acestor dimensiuni, astfel încât să obținem un tablou complet. De asemenea, faptul că în Parlament este adoptată o lege care proclamă principiul egalității de șanse nu ne oferă nici o certitudine că societatea patriarhală va fi eliminată, ci doar că a fost făcut un pas în această direcție. Însă prin conjugarea eforturilor la nivel legislativ cu cele din interiorul partidelor și cu mediul academic și societatea civilă poate fi creată o masă critică împotriva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
de televiziune în a invita politiciene. Acest fenomen nu reprezintă totuși singura explicație pentru participarea scăzută a femeilor în viața politică; avem de-a face, la urma urmei, cu o serie de factori ce-și au originea atât în mentalitatea patriarhală a societății românești, cât și în stereotipurile de gen promovate de mass-media. Studiul de față propune un demers nou pentru cercetarea feministă a reprezentării femeilor în mass-media, aducând în discuție imaginea politicienelor așa cum este ea proiectată de talk-show-urile politice. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
încearcă să-i pună în dificultate pe invitați, să le dezvăluie părțile slabe și să-i provoace să greșească 1. Studiind comportamentul politicienelor în cadrul talk-show-ului, tragem concluzia că ele sunt mai degrabă tentate să folosească în discursul lor valorile societății patriarhale. Argumentele formulate, soluțiile politice propuse, exemplele date conțin un amestec interesant de conservatorism și de emancipare de gen. Stereotipurile și clișeele nu lipsesc nici din opiniile exprimate atât de moderatori, cât și de femeile și bărbații invitați în emisiune. Îngrijorătoare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
este menționat nimic despre arderea cadavrelor, articolul fiind centrat pe beneficiile pe care omul le-a dobândit utilizând focul, dincolo de cele utilitare: focul, după Șerboianu, a avut un rol direct, în formarea familiei (constituită "în jurul vetrei") și în conturarea familie patriarhale 73. De asemenea, arhimandritul sublinia că din vechime oamenii au alocat atribute sacre focului. În intervențiile sale din Cultura Poporului, Calinic Popp Șerboianu s-a referit și aspectele naționale ale ortodoxiei. Fără ca o asemenea tematică să se dezvolte individual într-
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
aproape fiecăruia din noi, - într-un chip mai mult sau mai puțin meritat, - după adormirea noastră! Odihnă în pace!”, iar „Cuvântul preoțesc”, în numărul dedicat de această dată morții blândului mitropolit edita: „Eram deprinși să vedem Mitropoliții noștri ajungând vârste patriarhale...și pare că nu putem concepe ca de altfel vigurosul Mitropolit Nectarie să ne părăsească la vârsta de abia 60 de ani, când după o păstorire și experiare de 10 ani, aveam dreptul de a-l vedea valorificând învățămintele din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
semnat fiind, printre alții, și de Mitropolitul Nectarie. Un alt eveniment semnificant la care mitropolitul Nectarie Cotlarciuc a participat, a fost slujba de investire a lui Miron Cristea ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, căci la 1 noiembrie 1925, Catedrala patriarhală din București a răsunat în cântarea celor prezenți: Vrednic este! La Catedrala Patriarhală de acum, arhiereii au săvârșit slujba Te-Deumului, iar mitropolitul Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei împreună cu mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei l-au înveșmântat pe patriarhul Miron cu epitrahil
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
care mitropolitul Nectarie Cotlarciuc a participat, a fost slujba de investire a lui Miron Cristea ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, căci la 1 noiembrie 1925, Catedrala patriarhală din București a răsunat în cântarea celor prezenți: Vrednic este! La Catedrala Patriarhală de acum, arhiereii au săvârșit slujba Te-Deumului, iar mitropolitul Nectarie Cotlarciuc al Bucovinei împreună cu mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei l-au înveșmântat pe patriarhul Miron cu epitrahil, omofor, mitră, cruce și engolpion. Au fost invitați să vorbească ierarhii delegați de
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
lăsând lucrări de o certă valoare mai ales în domeniul dreptului bisericesc...”, trecând apoi la cercetări apologetico - filosofice, ca să rămână definitiv la studiile de teologie practică. În domeniul Dreptului Bisericesc a publicat la începutul activității sale diferite scrieri despre scaunul patriarhal de la Constantinopol - Die Besetzungsweise des Patriarchalstuhles von Konstantinopel (Modul de ocupare al scaunului patriarhal din Constantinopol, în Archiv für Kirkenrecht, nr. 1 și 2, Mainz 1903), unde arată istoricul dezvoltării acestei patriarhii; despre chestiuni de drept matrimonial - Beiträge zum lebenden
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
la cercetări apologetico - filosofice, ca să rămână definitiv la studiile de teologie practică. În domeniul Dreptului Bisericesc a publicat la începutul activității sale diferite scrieri despre scaunul patriarhal de la Constantinopol - Die Besetzungsweise des Patriarchalstuhles von Konstantinopel (Modul de ocupare al scaunului patriarhal din Constantinopol, în Archiv für Kirkenrecht, nr. 1 și 2, Mainz 1903), unde arată istoricul dezvoltării acestei patriarhii; despre chestiuni de drept matrimonial - Beiträge zum lebenden Ehe- und Familienrecht der Rumänen inbensondere jener im Süden der Bukowina (Influența românilor asupra
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
strămutați erau nemulțumiți și pentru a doua oară își dau cu dezamăgire consimțământul. Dar nu se poate hotărî felul în care se perpetuă asemănările. Totul e că Doru Hallipa era încă un purtător de sevă sănătoasă, un agent al tradiției patriarhale, prefăcut acum de oraș si de actualitate, clar în care sălășluia o rezistență a formulelor care dispăreau. Era un component chiar în descompunere. Mini își închipui locul viran înainte ca oamenii să fi clădit orașul; își închipui apoi orașul golit
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
consistentă dintr-o viață de om, trăită - așa cum insistă, și are dreptul s-o facă, autorul - cu responsabilitatea celui care știe ce are de făcut. Copilăria are accente humuleștene și este dominată de dorința de carte și de atmosfera duioasă, patriarhală a vieții de la sat: cu grija de a nu putea plăti taxele; cu oameni ai școlii providențiali pentru formarea școlarilor; cu atmosfera de seriozitate și disciplină a Școlii Normale (li se cerea normaliștilor și o adeverință de bună purtare pe
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]