3,039 matches
-
alternativ specific. Acestea sunt descrieri foarte metaforice și jucăușe ale ale ethosului specific, ce sunt comune regiunilor culturale semnificative dintr-un anumit spațiu geografic. De asemenea, Blaga susține că cineva poate trăi într-un plan, dar reflectă un ethos al „plaiului mioritic”, iar cel al unui ethos specific devine dominant chiar dacă rămâne „minor” (termen ce nu caracterizează valoarea filosofiei lui Blaga), iar acest „stil” le poate absorbi pe altele, fiind de asemenea influențat de ele. Pe de altă parte, Băncilă a
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
lui Blaga), iar acest „stil” le poate absorbi pe altele, fiind de asemenea influențat de ele. Pe de altă parte, Băncilă a încercat să arate că cultura românească ca întreg nu reflectă doar o singură categorie „abisală” de spațiu, structura „plai” fiind semnalată de Blaga, iar Băncilă a încercat ulterior să arate existența „spațiului Bărăgan” (Bărăgan este una celei mai înalte câmpii din România), un spațiu nedeterminat de vreu relief alternant de dealuri și munți, ci de câmpia netedă. Ionel Gherea
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
arhiereu Dionisie și mâna care au scris în groapă s-o putrezi, iar scriptul în veci va trăi, Ilie Popovici...”. Popa Ilie de la biserica Cojocani își întărește, în altă notiță, proprietatea asupra cărții. Nu este lipsit de importanță a completa plaiul de unde a sosit, aici în Munții Apuseni, tipăritura buzoiană. În leatul 7230 (1722), în vremea lui Nicolaie Voievod și a Mitrop. Damaschin, pe filele cărții ce consemna: “să se știe că această carte ce iaste numită Apostol iaste a popii
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
avându-l ca principal constructor pe meșterul Dima, zugrăvit la intrarea în pridvorul bisericii. Biserica aparțíne locuitorilor din satele Titerlești și Bratilovu, cu ajutorul cărora a și fost construită, prin înaintașii lor. Bratilovu este una dintre cele mai vechi așezări din Plaiul Cloșani. Este atestat documentar printrun hrisov de danie al lui Mircea cel Bătrân către Mănăstirea Tismana. Satul Titerlești este consemnat într-un zapis din anul 1804 și într-o carte de hotărnicie din 1806. Este biserica ungurenilor, ctitorită pe vremea
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
fost găsit. În pronaos se află portretele ctitorilor, care ocupă toți pereții. Pictura este vizibil degradată, puternic afumată, se șterge ușor cu degetul de pe pereți. Este nevoie de refacerea și conservarea urgentă a picturii, care reprezintă un unicat în zona Plaiului Cloșani. Pe partea dreaptă, la intrarea în naos se află o vitrină cu cărțile vechi și documentele bisericii, iar lângă vitrină se află jițul arhieresc, simplu, fără sculpturi, având deasupra două cruci care se unesc. Pictura în naos este simplă
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
Ion, verifică și complectează datele din pisanie și de pe crucea bisericii. Data exactă a târnosirii este desigur cea din pisania existentă. Aflăm de asemenea că Ion Mestecăneanu, cel întâi semnat pe crucea de piatră, avea rolul de vătaf, probabil al plaiului Dâmbovița, și era ctitorul bisericii. Biserica păstra la 1840 încă o pisanie, probabil pictată, în care se putea citi atât numele ctitorului principal cât și acela a lui Cernat. Funcția de biserică parohială a acestei bisericuțe a fost preluată de
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
Vălenii de Munte - un secol de la înființare", Ploiești, Editura “Libertas”, 2008 (coautor, 230 pagini). 26. "Politologie în compania Muzei Clio", manual, Ploiești, Editura “Sprinten Infomar”, 2011 (coautor principal, 397 pagini cu pilde din istoria românilor). 27. "Istorici și istoriografie pe plaiurile Prahovei: secolele XVII-XXI", culegere de medalioane, Ploiești, 2012 (500 pagini), cu un "Cuvânt înainte" de conf. univ. dr. Gheorghe Calcan, de la U.P.G. 28. "Biografii alese sub harul Muzei Clio", 2016, tipografia "Karta-Graphic" din Ploiești. A ținut expuneri/conferințe de-
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
de la aproape drept (unghi de 1-2 grade) până la stâlpul 5 unde se modifică la 35-40 de grade. Priveliștea este minunată de la acest stâlp, putându-se admira Crucea Eroilor Neamului, Brâna Caraimanului, Valea Jepilor cât și în depărtare Munții Baiului cu plaiurile înzăpezite chiar și până în luna mai. Climă la această altitudine (depășind 2000 m) este rece, predominând vânturile montane care uneori pot lua aspect temporar de vijelie. Floră în această zonă este preponderent alpina, întâlnindu-se frecvent jnepeni. Deoarece vânturile sunt
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
până în Pleistocenul inferior, rezultând o suprafață ondulată cu altitudinea medie de 900 m, cu munți mici și mijlocii, cu aspect de dealuri, cu altitudini cuprinse între 700-800 m până la 1.100-1.200 m. Munții se prezintă sub forma unor platouri (plaiuri) modelate pe șisturi cristaline (Ursici, Târsa) sau platouri calcaroase (Cioclovina, Vârtoapele), cu numeroși martori de eroziune, separați de văile adânci ale Luncanilor și Grădiștei și de ale afluenților acestora. Se disting: a) Platoul Ursici, caracterizat printr-o suprafață aproape netedă
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
Slatina - Beznarka și dealul Baciului aflat pe teritoriul loc. Crasna sat. Beznarka din Bucovina (actualmente în Ucraina) și după ce trece frontieră cu România se varsă în râul Suceava în satul Lăură din localitatea Vicovu de Sus în apropriere de satul Plai. Satul Lăură este străbătut de la Nord la Sud de cele două râuri paralele Râul Lăură și . se varsă în Vicovu de Sus
Râul Sicova () [Corola-website/Science/316837_a_318166]
-
la fel de încântătoare că cele pe care le relata pasionat, la colțul unei străzi, la un pahar de vin, într-o călătorie... Corneliu Babă Spiritul de aleasă vocație culturală a Moldovei i-a marcat pe toți marii artiști născuți pe acele plaiuri. Că sensibilitate, Nicolae Popa face parte din familia spirituală ilustrata de Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Nuți Acontz sau Aurel Băeșu. Prin cultură și rafinament, operă să aduce o notă aparte față de marii săi congeneri. Un plus de catifelare a atmosferei
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
Locul fisilifer Plaiul Hoților (monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în județul Prahova, pe teritoriul administrativ al orașului Sinaia. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Bucegi
Locul fosilifer Plaiul Hoților () [Corola-website/Science/325938_a_327267]
-
orașului Sinaia. Rezervația naturală inclusă în Parcul Natural Bucegi și declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului național de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), se află în culmea "Plaiul Hoților" (o prelungire a masivului Păduchiosul), în partea sud-vestică a orașului Sinaia, lângă drumul național DN71 ce leagă județul Dâmbovița de Prahova. Aria protejată întinsă pe o suprafață de 6 hectare, reprezintă o zonă de abrupturi calcaroase, cu formațiuni de
Locul fosilifer Plaiul Hoților () [Corola-website/Science/325938_a_327267]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 1,10 hectare. Aceasta se suprapune sitului de importanță comunitară: Ferice - Plai. Rezervația naturală reprezintă o zonă acoperită cu fânețe piemontane nealterate unde vegetează rarități floristice protejate prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre
Ferice Plai și Hoancă () [Corola-website/Science/324918_a_326247]
-
celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția locală, provine de la un ucrainean, Skobie, Skoba sau Skoban, care a fost adus de boierii moldoveni pentru unele munci care cereau o calificare superioară sau era unul dintre ostenii creștini rămași pe frumoasele plaiuri moldave, după luptele purtate împotriva păgânilor. Satul a existat și pe vremea lui Ștefan cel Mare, deoarece Drumul domnesc, dintre Cotnari și Hîrlău, trecea și prin Scobinți. Dovadă este dată de existența unor beciuri, crame, locuințe din piatră și cărămidă
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
de catolicizare a românilor , mare parte din locuitorii din Țară Bârsei, Brețcu, Siliștea Sibiului, Sadova Câmpulungului, Vrancea precum și de pe Valea Bârgăului, au lăsat totul (case, averi) și au plecat cu familiile și turmele lor spre Moldova, atrași fiind de întinsele plaiuri, de apele bune și de vetrele de sat străjuite de codri de nepătruns. Mergând pe Valea Bistriței, au trecut prin Pasul Petru Vodă și s-au oprit la Pipirig. Această emigrare masivă este amintită de Ion Creangă, atunci când afirmă că
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
de la sud de Depresiunea Bahna Rusului, printr-un versant puternic înclinat ce urcă repede și uniform pe Culmea Bahnei (1122m) sau în vârful Bolovanul (1032m), până la același nivel cu suprafața de eroziune de la est, din care mai fac parte și Plaiul Strâmbei, Poiana Rotunda și Muchia Pleșilor (1143m). Acestea sunt Plaiurile Plăticăi, paralele între ele și despărțite de văi strâmte și adânci de peste 300m. Nivelul de eroziune corespunde Platformei Gornovița, ridicată treptat spre est și reactivată din cauza mișcărilor orogenetice cuaternare. Toată
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
înclinat ce urcă repede și uniform pe Culmea Bahnei (1122m) sau în vârful Bolovanul (1032m), până la același nivel cu suprafața de eroziune de la est, din care mai fac parte și Plaiul Strâmbei, Poiana Rotunda și Muchia Pleșilor (1143m). Acestea sunt Plaiurile Plăticăi, paralele între ele și despărțite de văi strâmte și adânci de peste 300m. Nivelul de eroziune corespunde Platformei Gornovița, ridicată treptat spre est și reactivată din cauza mișcărilor orogenetice cuaternare. Toată suprafața înclină spre sud până sub 800m, în Plaiul Slănicului
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
sunt Plaiurile Plăticăi, paralele între ele și despărțite de văi strâmte și adânci de peste 300m. Nivelul de eroziune corespunde Platformei Gornovița, ridicată treptat spre est și reactivată din cauza mișcărilor orogenetice cuaternare. Toată suprafața înclină spre sud până sub 800m, în Plaiul Slănicului și Plaiul Schitului și apoi coboară în trepte spre vest în Depresiunea Corbi-Brădet iar spre est și sud, înclinarea foarte mare a versanților fiind dată de sculptarea acestora în capete de strate, în roci moi: argile sau marne ce
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
paralele între ele și despărțite de văi strâmte și adânci de peste 300m. Nivelul de eroziune corespunde Platformei Gornovița, ridicată treptat spre est și reactivată din cauza mișcărilor orogenetice cuaternare. Toată suprafața înclină spre sud până sub 800m, în Plaiul Slănicului și Plaiul Schitului și apoi coboară în trepte spre vest în Depresiunea Corbi-Brădet iar spre est și sud, înclinarea foarte mare a versanților fiind dată de sculptarea acestora în capete de strate, în roci moi: argile sau marne ce alternează cu nisipuri
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
sau valuri de peste 1,5m. Interfluviul Bratia - Râu-Doamnei sau Muchia Bratiei cum este denumit în zona sudică coboară până la 600m și se oprește sub fruntea de cuestă a Dealului Păcurarului, de unde începe domeniul piemontan al Platformei Getice. Diferența morfografică a Plaiurilor Plăticăi față de interfluviile Argeș-Vâlsan și Vâlsan-Râu Doamnei nu este dată numai de rețeaua dendritică a culmilor ci și de adâncirea puternică, de peste 250m, a văilor ce încadrează aceste culmi, în rocile friabile. Interfluviul Bratia - Bughea. Asemănările între interfluviile Subcarpaților Argeșului
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
În acest areal este inclus masivul Mățău pe care s-au păstrat la nivelul culmii de 1017m conglomeratele burdigaliene, denumite „conglomerate de Mățău”, ridicate pe bolta anticlinală a culmii menționate mai sus. Aceasta apare ca o platformă de eroziune, un plai neted și ondulat, cu suprafață redusă ce se înclină ușor prin Plaiul Piciora și mărginită la sud-vest de o frunte de cuestă de 60m și de versanți foarte puternic înclinați spre văile Argeșelului și Râu Târgului. Astfel relieful Mățăului apare
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
la nivelul culmii de 1017m conglomeratele burdigaliene, denumite „conglomerate de Mățău”, ridicate pe bolta anticlinală a culmii menționate mai sus. Aceasta apare ca o platformă de eroziune, un plai neted și ondulat, cu suprafață redusă ce se înclină ușor prin Plaiul Piciora și mărginită la sud-vest de o frunte de cuestă de 60m și de versanți foarte puternic înclinați spre văile Argeșelului și Râu Târgului. Astfel relieful Mățăului apare masiv datorită diferențelor de duritate dintre conglomeratele din partea superioară și rocile miocene
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
confluența cu pârâul Măcinic, unde, în cuta anticlinală conglomeratică s-a adâncit Râu Doamnei, după ce a distrus prin eroziune liniară cuvertura de marne oligocene. Depresiunea Corbi-Brădet axată pe râurile Vâlsan și Râu Doamnei ce străpung la sud-est și sud-vest culmea Plaiului Toaca, este sculptată în cea mai mare parte în marne și argile iar în partea centrală apare un banc gros de gresie gălbuie - „Gresia de Corbi”. Acest banc de gresie este intercalat sub formă lenticulară în orizonturile marnelor aquitaniene, fapt
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
dublură la chei, dar acțiunea sa este dejucată de către Anghel. Haiducul îi spune că o ține ca ostatică pe Caliopi și-i cere să-l ia în caleașca domnească pe post de prieten. Anghel se prezintă a fi căpitanul de plai Mihnea, aflat în slujba boierului Glogoveanu de la Târgu Jiu. Căpitanul Zbrențea bănuiește că e ceva necurat în legătură cu Anghel și încearcă să-l ucidă, dar domnița Ralu îl salvează. Poposiți într-un han, Anghel face dragoste cu domnița Ralu și deschide
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]