4,442 matches
-
Am vizitat multe orașe noi și încântătoare, exceptând Kaliningradul și Minskul, în Belarus. Consider Kaliningradul (fostul Königsberg german) cel mai urât loc din câte am văzut în viața mea. Înfățișarea lui exprimă exact felul în care arată cei care îl populează. Nu am văzut niciodată atâta întuneric așternut pe fețele și, am impresia, pe mintea unor oameni. Era de parcă timpul ar fi înțepenit pentru alte decenii, ca înainte de 1989, când locuitorilor orașului li se interzicea să vorbească cu străinii, și acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
postul de redactor-șef al prestigioasei reviste Viața Românească, moare însă înainte de vreme, în ’98. Grigore Hagiu. Dacă Cezar și Nichita, cel puțin la început, la primele volume, păreau a aborda teme asemănătoare, mai viguroase, cu tentă abstractă la Cezar, populate de metafore surprinzătoare și un timbru liric de o acută originalitate la Nichita, Grigore, în ochii noștri, cel puțin, părea „poetul bărbat”, lăsând rareori să răzbată în strofele sale tonuri triste, elegiace, sau melancolia ca o poză cu care se
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și țăranul, Vichentie, care cumpărase casa mătușii noastre! -, unde au trebuit să-și încropească colibe și să-și câștige traiul făcând agricultură cu mijloace extrem de primitive. Interesant - da, extrem de „interesant”, însă intrând în logica staliniștilor, este faptul că pe locurile populate de țăranii din vestul țării, care au putut să se întoarcă, cei care mai trăiau, acasă, după vreo cinci-șase ani, pe aceleași așezări rudimentare, au fost trimiși, depuși, „încartiruiți” deținuții politici la începutul anilor ’60, ale căror detenții erau comutate
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
prefacerile politice pe care le anunța noua guvernare a tânărului șef de stat ce întreprindea deja o serie de contacte „ne-ortodoxe”, cu R.F. Germania, cu Israelul - condamnat de tot blocul sovietic ca o țară imperialist-fascistă, intensificând relațiile cu China populară într-un moment în care aveau loc acute incidente de frontieră între cei doi coloși comuniști, URSS și China etc. De curând, spre uimirea tuturor, avusese loc o plenară c.c. unde fusese atacat Drăghici, fostul ministru de Interne al
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ar fi trebuit să înăbușe orice afirmare valorică personală”! L-am auzit eu însumi, la radio sau citindu-i articolele, în presa franceză, vorbind de „Siberia spiritului” care s-ar întinde „imediat dincolo de bariera ce despărțea Berlinul, în spațiile uriașe populate de milioane, aflat sub puterea sovietică”. Ca și Petru Dumitriu, Eugen Ionescu face amalgamul între cel puțin două perioade distincte în ceea ce privește presiunea sovietică - stalinismul și post-stalinismul! A unifica, în rău, aceste două, cel puțin, momente, în fapt esențial diferite, deși
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Îngerul de gips. Am lucrat repede și bine, iar în septembrie a aceluiași an și a aceleiași veri, l-am terminat. Cele patru luni petrecute în acel loc nu au fost neplăcute; stațiunea, ca de obicei, în acei ani, se populase de artiști și scriitori bucureșteni, iar eu, pentru că lucram nopțile, ziua duceam aceeași viață ca și colegii mei care se prăjeau la soare și seara ocupam nu puține mese la restaurantul unic Dobrogeanu. Îi frecventam mai ales pe Ciulei, Nina
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mult mai trivială - mai omenească?! - de pierdere a pâinii, a slujbei. Dacă - și din acest punct de vedere! - România, sub stalinism, semăna cu o uriașă pușcărie, sub cel de-al doilea dictator comunist, ea prindea aerul și „reflexele” celor care populează un uriaș lagăr: cu paznici reali și „invizibili”, „locuit” de inși cu creiere „bine spălate”, reduși la necesități elementare, cu cota speranței aproape zero, adâncindu-se într-o apatie generalizată („boală psihologică” constatată, în mult mai mari proporții, în U
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Galileei este primul oraș creștin și cea mai veche cetate arabă din Israel. Arabii creștini aproape o treime din populație locuiesc alături de musulmani la poalele amfiteatrului unde se înghesuie casele, mici cuburi ocru deschis cu acoperiș roșu aprins. Colinele sunt populate de imigranți evrei, veniți din Rusia, în cea mai mare parte a lor, și vizibil mai înstăriți. Acolo este Nazaret Illit, industrial și modern, care nu numără decât o mică minoritate de creștini. Fiecare ca la el acasă. Toate sediile
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
timpului pierdut prin stângăcii pioase. Venită la Ierusalim în 1960 pentru a asista la procesul Eichmann, afișând o atitudine gen Katharine Hepburn în African Queen, prietena lui Heidegger nu-și poate reprima un disgusting în fața acestui oraș "zgomotos și urât, populat de o mulțime orientală cum nu poți întâlni decât în Orientul Mijlociu, de unde elementele europene sunt efectiv izgonite" (scrisoare adresată lui Heinrich Blücher). Pe avocatul evreu al lui Eichmann, Servatius, ea îl descrie ca fiind "unsuros, abil și cu siguranță corupt
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
e chiar el. Suspină, lansează invective, bate din picior. Stăpânește un pic limba lui Sofocle, ca toți galileenii cultivați. Galileea e o regiune de frontieră, mult mai elenizată decât Iudeea, în contact fiind cu lumea feniciană și cu Decapolis, regiune populată cu păgâni. Matei menționează acest ansamblu incluzând zece cetăți aflate în autoadministrare, fondate de Alexandru în partea nordică a platoului iordanian. Fiecare își avea templele, sanctuarele sale, precum și câte un teatru. Evangheliștii au ocultat cât au putut de bine spațiul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
N. Beldiceanu 14 11 Octomvrie 1909 [ÎN LUMEA BORDEIENILOR] (Săveni-Ichimeni) De la Botoșani spre Ichimeni, prin Ungureni și Săveni. Ungurenii e o stație pe calea ferată ce s-a deschis pe valea Jijiei. De când cu calea ferată valea aceasta s-a populat și s-a îmbogățit. De-aici la Săveni mai stăruește încă oleacă de drum ca oamenii, dar de la Săveni, într-o regiune bogată de pământ negru, și printr-un fel de pustietate, printr-o lipsă de mare de sate, apucăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
40.000 litere. În plus 3000 ruble pentru tirajul popular. La o ediție nouă 60% din acestea. De exemplu, pentru o carte de 400 pag. a 1500 litere pe pagină autorul primește la prima ediție 45.000 + 3000 p. ed. populară aproape 50.000 ruble = 1.750.000 lei. Am văzut un film tot la Voks., foarte frumos. Am cunoscut acolo pe d-na Pantofel, cântăreața și dansatoarea care a vorbit la Arlus, frumoasă și bună vorbitoare. 22 Iunie Vizităm cătră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu numai mai impunători, ci și mai frumoși decât femeile. Se poate. Însă am băgat de samă și câteva femei mai svelte și mai frumoase decât toți bărbații la un loc. Nasurile acestea dominante nu par georgiene, căci Tbilisi e populat de nații diverse; gruzinii sunt tipul perfect al rasei albe, pe care l-au păstrat. Îmbrăcămintea bărbaților e neagră (portul național ostășesc); tot în negru se afla învesmântată o gruzină tânără, elegantă, subțire, care înainta și se retrăgea cu grație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
gesturile arhetipale și re-întemeiază lumea. Scoaterea neofitului din cotidian are un traseu similar în toate speciile folclorice în care apare. Mișcarea, ca dominantă a semnului dinamic masculin, este de ieșire din cercul magic al casei către frontiera lumii, spre spațiul populat de ființele malefice. De acolo haosul se poate revărsa în momentele de cumpănă dintre timpi, așa cum sunt sărbătorile de iarnă, ca intermezzo al ritmului cosmic, sau trecerea de la copilărie la adolescență în planul uman. Din punct de vedere compozițional, drumul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în Pădurea Neagră; ș-acolo s-o taie; să-i aducă la-mpărăție inima și ficatu fetii” (Scheiu de Sus - Dâmbovița). Și pentru eroul de baladă traseul va ieși mereu din cercul magic al casei către frontiera lumii, spre spațiul populat de ființele fantastice. Contactul cu necunoscutul însă este contactul cu sine, voinicul merge prin lume pentru a se cunoaște și pentru a dovedi că este ales, adică poate repeta gesturile strămoșilor civilizatori. Ieșirea din social este obligatorie pentru dispariția constrângerilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
doar fiul de împărat este demn a-i fi soț. Capacitățile dobândite în această etapă vor induce o maternitate fabuloasă, dar nu în spirit consacrant, ci drept o nouă fază inițiatică. Tărâmul infernal în care fecioara își face ucenicia este populat de zmei sau, într-o ipostază mai apropiată de mundan, de tâlhari. Pasivitatea cu care ea se supune recluziunii are aceeași justificare ca anticiparea morții în basmele culese de Ovidiu Bârlea. Fata conștientizează traseul inițiatic și îl îndeplinește după datele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe Carretera sunt generate de furtunile de nisip, când autoritățile locale nu reușesc să curețe rapid și să mențină șoseaua în exploatare normală. Seamănă cumva cu problemele noastre din fiecare iarnă, când zăpada acoperă cu impertinență drumurile, oricum desfundate și populate de gropi, care de care mai adâncă, mai distrugătoare de autoturisme. Delegația română a sosit la Lima în ultimele zile ale primei decade a lunii decembrie. În acea perioadă, directorul fabricii din Muscel era un fost coleg, absolvent al Liceului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
obișnuia, în nopțile lungi de toamnă-iarnă, să le citească ore întregi câtorva vecini pagini din Alexandre Dumas, Mihail Sadoveanu, Lev Tolstoi. Pe atunci, lectura se făcea la lumina lămpii, iar umbrele din paginile cărții coborau în semiîntunericul camerei și-l populau până după miezul nopții. Mai târziu în copilărie, am citit tot ce citea tata, apoi am descoperit biblioteca sătească, apoi pe cea școlară, dar și pe cele ale unor persoane private. Nu vreau să dau o listă cu modele literare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
necesar stabiliment nu era doar un cadou pentru suferinda capitală a Moldovei, ci făcea parte dintr-un proiect coerent de dezvoltare omogenă a economiei românești în teritoriu. În plus, Iașii aveau și resursa umană de înaltă calificare necesară pentru a popula o asemenea uzină, ce număra, în 1912, aproape 350 de angajați. Cochetul centru cultural și intelectual devenea treptat și miezul unor agitații muncitorești. Dacă în prima parte a cărții autoarea insistă asupra constituirii și extinderii fabricii în planul structurii ei
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
ocupau cu comerțul, cu camăta, cu fabricarea rachiului sau erau meseriași (croitori, ciubotari, alămieri, sacagii etc.). În numai două-trei decenii, aceștia au prosperat și s-au mutat din cartierele sărace spre centrele urbane. Încetul cu încetul, zonele centrale s-au populat, îndeosebi cu evrei, care au format o nouă aristocrație financiară. În secolul al XIX-lea, numărul evreilor era în continuă creștere, noi valuri de imigranți adăugându-se după 1812 și 1829. Catagrafia din 1820, în târgul Huși, menționa 40 evrei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
plante", concluzionând că "tutunul este planta cea mai prețioasă pe care vreodată a produs-o pământul pentru folosul omului". "Colegul" spaniol, Lope de Vega, lăuda tu-tunul, lordul Byron îi dedică un poem, George Sand afirma că "țigara adoarme durerea și populează singurătatea cu mii de imagini grațioase", Victor Hugo că tutunul "este planta care transformă gândirea în visare", iar un personaj din "Muntele vrăjit" al lui Thomas Mann declara "nu înțeleg că se poate trăi fără a fuma"! În pictură, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Sihleanu, când se ducea la Ocina, mânca la masă cu ofițerii germani, circula cu ei în trăsură și, când a aflat că cumpără oi cu 5 lei bucata, a pornit cu ei și a profitat de ocazie spre a și popula staulele. Dar uitasem de aceste lucruri în fericirea ce ne pricinuia fuga lor. Seara au declarat din nou starea de asediu ca să fie mai libere străzile, și în tăcerea absolută a orașului nu se auzea decât bubuitul camioanelor și automobilelor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să înțeleg cum, la atât de puțină vreme, în toamna lui 1981, s-a decis s-o părăsească: plină de cărți, de manuscrise, de prețioasele tablouri pe care atât de mult le iubea și de toate celelalte lucruri care-i populau intimitatea. Nu pot să cred altceva decât că motive obscure extrem de puternice i-au impus să comită gestul rămânerii în exil, având legătură, sunt convins, cu atacurile și înscenările mârșave din Săptămâna, comandate de Securitate. Acestea au țintit la sigur
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
generației ’60, rapid orientată în sensul noului curs, precum și reafirmarea multor scriitori din seriile anterioare, până atunci marginalizați sau anulați de-a dreptul (unora dintre ei li se luase de altfel nu doar libertatea scrisului, ci libertatea propriu zisă, căci populaseră pușcăriile, ca deținuți politici, până în 1964). Climatul era deci stimulator și părea benefic, îngăduind chiar speranțe în unele schimbări de fond. Cine a trăit epoca își amintește. Geo Dumitrescu își reia activitatea literară în acest context. În perioada ostracizării, nu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
atunci, și astfel se explică adeziunea pe care ne-o câștigaseră până și unele produse modeste estetic, dar cu atmosferă și subiecte insolite, exotice, de felul acelora pe care le ofereau melodramele mexicane sau indiene, care și ele începuseră să populeze ecranele. Vagabondul lui Raj Kapoor a făcut epocă. Mai mult decât acestea, și în cu totul alt sens, ne vor impresiona însă, în acei ani, producțiile noului val din cinematografia sovietică, generate de liberalizarea hrușcioviană, cu atât de omeneasca reprezentare
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]