3,904 matches
-
poate trece. Ne gândim la credință și cugetăm la știință spunea Nae Ionescu Într-un discurs abordând problema științei și credinței În viața omului modern (Predania - 1937). În același context mai afirma că Între știință și credință ar fi o prăpastie artificial creată de om În fundul căreia s-ar afla bietul adevăr, iar această prăpastie ar fi suspendată pe o lamă de brici. Cât este deoparte a lamei de brici și cât este de cealaltă parte este o Întrebare la care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
un discurs abordând problema științei și credinței În viața omului modern (Predania - 1937). În același context mai afirma că Între știință și credință ar fi o prăpastie artificial creată de om În fundul căreia s-ar afla bietul adevăr, iar această prăpastie ar fi suspendată pe o lamă de brici. Cât este deoparte a lamei de brici și cât este de cealaltă parte este o Întrebare la care nu se poate răspunde. Aș concluziona că omul zilelor noastre are nevoie de știință
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
într-o gamă a solfegiului de monede” - notează decepționat poetul, opunând acestei interdicții „scrisul dumnezeiesc de liber”. Încât e de înțeles de ce patosul negației unei astfel de constrângeri duce și el la o retorică neoromantică ce dramatizează condiția creatorului, augmentând prăpastia dintre „geniul” solitar și „mulțime”, făcând totuși loc acelui public restrâns, de elită, al „inițiaților”: „Există o artă expresie pură, care nu ajunge până la creierul diluat al mulțimii. Apă regală, plăsmuirea abstractă nu sapă decât în aur - sensibilitatea câtorva inițiați
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și sângele nostru: poemul”. Dacă adăugăm elogiul visului ca factor destructurant al legilor și formulelor („Dar în curând, peste toate rădăcinile smulse, apele visului vor veni în puhoaie albe, și înfățișările cu legi și cu formule vor fi duse în prăpastie”...), vom putea observa în ce măsură neoromanticul Voronca se apropie acum de programul avangardei suprarealiste, privit altădată, din perspectiva „constructivismului”, cu suspiciune. Chiar dacă nu numește direct „automatismul psihic pur” și „dicteul automat”, poetul le aproximează totuși în expresii similare, înscrise pe orizontul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
trena oceanelor ca pajii”, „pasărea ca o fundă e-n simetria clară”, “în unde se-aprind peștii, lucesc ca policandre, / și-n sala de bal a verii alunecă rochiile sonore”, „cimitirul șeț ca o carte uitată în câmp”, „oglinzile ascund prăpăstii infinite în perete”, „Și-n palmă să pun fulgerul ca un melc încă umed / S-apropii de ureche oceanul ca un ceasornic”, “în trup casele suie ca plutele pe Bistrița”, „bivolii se-nalță ca orge-n încântare / cu boturile ude în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cel luciferic, împărtășit de moderni și adâncit de amintitul "nou antropocentrism" postmodern. Omul izolat de Creator este egoist, opunându-se lumii ca lumen și neantizând-o, convins că i se cuvine orice. Antropocentrismul Părintelui Stăniloae este personalist, nu individualist. Este prăpastia eonică dintre creștinism și orice formă de ateism. Cel din urmă nu încetează să aducă laude la adresa omului, contrapunându-l unei divinități fioroase, tiranice și obscure, ca simplă născocire a minții neputincioase a omului, totuși 53. Personalismul se vede cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fi Sándor, Francisc Păcurariu transpune o baladă de François Villon și o poezie de Andreas Gryphius, Pimen Constantinescu o fabulă de I. A. Krâlov ș.a. Lui Giovanni Papini i se publică în traducere un studiu despre arta dezumanizantă, privitor la prăpastia dintre ultimele mode ale artei și sentimentele profunde ale omului. Articole de orientare religioasă vin din partea câtorva înalți prelați: Nicolae Bălan, Policarp Morușca, Nicolae Colan, Teodor Scoradeț, precum și de la mirenii Romul Grecu, Ștefan Cioroianu, A. Nanu, Victor Lazăr, Horia Teculescu
VIAŢA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
interesant de știut că acest concept biofilosofic a fost aplicat cu succes În multe alte domenii de activitate, printre care politica și fengshui, geomanția chineză. Astfel, atunci când un regim sau o dinastie sunt total corupte și se află pe buza prăpastiei, se spune că și-au epuizat qi-ul primordial. Când un teren de construcție este pitoresc, deschis, cu o amplasare impunătoare și protejat din trei părți (În afară de intrare), maeștrii fengshui spun că are un qi puternic și le va aduce noroc
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
tatăl ei s-o lase măcar un ceas În lume. Împăratul, În cele din urmă, a fost de-acord: cum i-o fi ursita! Un vârtej a luat fata și a dus-o la casa zmeului, Întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și Încerce și ei norocul, pentru că Împăratul făgăduise jumătate din Împărăție și pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
profesorul universitar doctor Dumitru Buiuc, a unei microcolecții, cuprinzând medaliile și plachetele dedicate personalităților care au lucrat aici: Ion Cantacuzino, Alexandru Slătineanu, Mihai Ciucă. GRIGORE T. POPA „Cântau ierburile sure cu liane, a netrăire În amurgul mort de flăcări și prăpăstii de lumini, În pădurile din creste șuierau cânt de pieire Spre stihiile vrăjmașe, șerpilor ascunși în spini”. Având ca preambul aceste versuri, s-ar părea că prezentăm nu un medic și profesor de excepție, ci un poet și publicist „cel
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ce mai dese pe sălile Universității și după lungi plimbări pe jos, prin toate cartierele pavate cu asfalt ale capitalei, care erau și cele mai singuratice, pe atunci [...] În jurul nostru, dincolo de cei cinci pași până unde vedem, cine știe ce prăpăstii de moarte, ce scene de bestialitate, ascunde noaptea asta, atât de neagră că nu se poate deosebi nicio siluetă măcar [...] Mă gândesc la măcelul care va fi peste 30-40 de minute. Cranii sfărâmate de paturi de armă, trupuri străpunse și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
crizelor. Dezvoltând aceeași idee, U. Beck (1992) observa că trăim Într-o societate a riscului În care preocuparea pentru siguranța personală, securitate și bine colectiv au ajuns În topul agendei politice și sociale. Societatea de risc este caracterizată printr-o prăpastie Între expectanțele cetățenilor și eforturile liderilor, managerilor de prevenire și management al crizelor. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 337) precizează că gestiunea crizelor are ca axe principale: prevenirea declanșării crizei, sporirea eficacității intervențiilor și permanentizarea procesului de analiză și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sala de cinema, potrivit unei anecdote care circula printre fizicieni, nu se putea împăca : Ca un om să fie împușcat în piept și glonțul să se oprească într- o Biblie, este posibil. Ca același să se prăbușească apoi într-o prăpastie, agățându-se în ultima clipă de un jnepeniș, iarăși e posibil, deși cu probabilitate redusă. Faptul că bidiviul rămas sus îi aruncă lasoul cu dinții chiar când se rupe jnepenișul depinde de prea multe probabilități condiționate, apropiate de zero, dar
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
moștenitorul în efigie al lui Ceaușescu, era exclus să fie harnic sau cinstit. Dar momentul de maximă virulență propagandistică a filmului este lichidarea dușmanului Crețu. După o luptă scurtă, teroristul care voia să arunce în aer tunelul este azvârlit în prăpastie de vânjosul țăran Ion. La început, Crețu fusese montat de bancherii exploatatori s-o facă, acum acționa pe cont propriu, din ură pură. Muncitorii se adună cu torțe la locul faptei și Ion raportează : „Așa a fost”. Nimeni nu- i
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
fundul craterelor polare, unde temperatura este permanent de -200șC; condiții extreme la care acest amestec formează un materialul de duritatea pietrei; • Suprafața Lunii este extrem de accidentată? Avem cratere cu diametre de sute de kilometri, munți înalți de 9 Km și prăpăstii adânci de 6 Km? • Omului i-ar trebui mai mult de nouă ani pentru a ajunge pe jos până pe Lună? • Dacă forma Lunii este de seceră (în forma literei C) Luna este în descreștere, iar când este în forma convexă
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
proces pot să apară greșeli, unele generate nu de relele tratamente aplicate copiilor, ci chiar din prea multă dragoste și toleranță din partea părinților. Dragostea exagerată a unor părinți prea iubitori față de copil le întunecă rațiunea, astfel încât ei nu mai văd prăpastia spre care li se îndreaptă odrasla și nu își dau seama că ei sunt principalii vinovați în cazul unui eșec. Asemenea părinți nu aplică un principiu fundamental al educației pe care personal l-am numit principiul respectării măsurii în toate
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
un alt context al receptorului la o altă situație existențială decât cea prezentă. Enunțul lui P, despre care aflăm că este profesoară, este deschis de o negație explozivă, Însoțită de elemente paraverbale care exprimă uluirea: Nuu! Este uluirea care reflectă prăpastia dintre așteptările sale (construite pe o anumită perspectivă asupra contextului general și asupra contextului receptorului și emițătorului) și semnificația enunțului pe care tocmai Îl receptase. Printr-o succesiune de expresii lingvistice eliptice și incorecte gramatical, ea pune la dispoziția președintelui
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mult, nu există nici o garanție a perpetuării regimului democratic: posibilitatea reversibilității democrației pune în discuție înseși bazele teoretice ale păcii democratice, întrucât este mult mai dificil pentru democrații să-și arate respectul reciproc dacă longevitatea democrațiilor nu este garantată. Dincolo de prăpastia ce separă pacifismul democratic de paradigma realistă există un punct comun, subliniat de criticii ambelor teorii: concentrarea exclusivă asupra unităților politice suverane definite prin teritorialitate state. Exact limitarea la aceste unități politice particulare favorizate și de realism face obiectul uneia
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
instrument predilect al politicii externe într-o soluție irațională (disfuncțională). Dar Angell este departe de a se opri la denunțarea iraționalității războiului din perspectivă utilitariană și, cu atât mai mult, departe de a anunța imposibilitatea sa, avertizează asupra pericolului lărgirii prăpastiei ce separă realitatea disfuncționalității războiului ca instrument al politicii externe și persistența actanților politici în a continua practicarea relațiilor internaționale prin intermediul războiului (Osiander, 1998, pp. 416-418). b. Rolul naturii umane în propunerile internaționalismului liberal interbelic Descrierea locului ocupat de natura
IDEALISMUL UTOPIC. In: RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
iluzii asupra vieții. Ceea ce oamenii de rând prețuiesc ca bunuri (glorie, bani, iubire, familie, etc.) sunt simple închipuiri; bunul suprem este libertatea lăuntrică, obținută prin lipsa de nevoi, prin abstinența absolută, prin renunțarea la raționamentul plăcerilor trupești. Diogene vede o prăpastie între robia culturii, cu multele și complicatele sale trebuințe și libertatea naturii cu nevoi reduse și simple; de aceea, Platon, care era mereu ironizat de Diogene, îl numește Socrate înnebunit. Diogene este cel dintâi gânditor care concepe un stat al
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
informațiile senzoriale și chiar validitatea raționamentelor matematice; mai mult încă, îndoiala metodică, în fond, nici nu este îndoială. Astfel, deși Geniul Rău și Dumnezeu înșelător nu au corespondență în concret, indicînd prin aceasta nivelul transcendent, ele se opresc pe marginea prăpăstiei dincolo de care rațiunea devine inutilă și este anihilată, iar în om se activează latura profundă a afectivității de multe ori incontrolabilă și destructurantă. Ori esența omului este pentru Descartes gîndirea, afectivitatea fiind doar un mod al acesteia. Ținta metafizicii cartesiene
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
nelămurite, indefinibile. De unde trebuie conchisă imposibilitatea de a cunoaște vreodată în mod veritabil, în timp ce Descartes se pretindea satisfăcut de aceste principii indefinibile.) Adăugăm că însuși discursul de care se servește Descartes este un obstacol, pentru că există în mod necesar o prăpastie între limbaj și ființă. Căci, vroind să apropiem ființa prin intermediul limbajului, comitem absurditatea de a enunța propoziții pur tautologice, „angajînd cuvîntul definit în definiția sa.”) Elaborarea dovezilor ne este însă prezentată sub forma unui discurs rațional: discursul subiectului gînditor. VI
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
care studiază criteriile de judecată și reperele ce permit stabilirea unei poziții asupra acestei noțiuni. Istoria filosofiei are totuși această utilitate primordială, care presupune să fim gata a admite faptul că criza poate avea un caracter fondator, la fel cum prăpastia ce s-ar deschide sub picioarele noastre ar oferi o priveliște. Dacă este adevărat că putem câteodată să înțelegem ceva în efortul de a-l contempla înainte ca el să dispară este adevărat și că o noțiune este întotdeauna susceptibilă
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
ne luminează, ne eliberează, nu ne spulberă, iar valoa‑ rea artei izvorăște numai din unirea frumosului cu adevărul, frumosul fiind deci transfigurarea veritativă a materiei prin care spiritul ajunge să vor bească. Minciuna și vacuitatea sensului însă ne aruncă în prăpastia tăcerii și în abisul mortuar al nimicului, deoarece adevărul este tot ceea ce avem ca să putem rezista negativului. Așadar: „adevărul este pus în operă”. În operă se înfăptuiește „deschiderea ființării întru ființa ei: survenirea adevărului”11. Nu toate operele de artă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
al brațului creato rului. În ambele exemple, creatorul din dreapta înfruntă creatura din partea stângă animând o, iar o atingere a degetelor realizează miracolul creației. Asemănarea se oprește însă aici. Michelangelo concepe cele două personaje înclinate unul către celălalt, dornice să învingă prăpastia dintre spirit și materie. Gauguin folosește portretul prietenului său pentru a descrie creativitatea ca pe o luptă problematică. Paleta de pe verticala centrală îl unește pe creator cu propria operă ca o bază greoaie, cele două mase principale îndepărtându-se una
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]