7,955 matches
-
cu cele descrise de manualele de navigație ca fiind caracteristice vreunei nave comerciale. Semănau mai degrabă cu dotările navelor de război. Corabia era suplă, făcută pentru viteză și manevre rapide. Nu părea sigură pentru un transport de marfă, dar părea pregătită să facă față unor situații limită. Cât despre căpitanul Morovan, acesta i se păru lui Alexandru, din prima clipă, un fel de condottier. Un cavaler cu maniere alese, cunoscător al limbii turce și italiene, cu o cultură impresionantă În materie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Nu era doar un atac asupra lor, ci era o catastrofă. Două mii de războinici ai Imperiului otoman și ai Hanatului Crimeii ajunși poate cu mai multe zile Înainte pe malul moldovean al Dunării, străjile de hotar ucise, capcana pentru căpitan pregătită, toate acestea erau evenimente extrem de grave. Întreaga rețea de informații a Apărătorilor era În pericol. Și mult mai mult decât atât. Dacă, printr-o minune, căpitanul se mai afla În viață, atunci nu-l aștepta decât o lungă și insuportabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Tudora. În schimb, Îngerul Îl cunoștea foarte bine. - Alexandru... Nu intra În panică. Vom scăpa de aici! Îi spuse repede, parând lovitura unui iatagan. La semnalul meu treci lângă zid, urci pe balcon și ieși pe acoperiș! Ai o scară pregătită! Apărătorul atacă scurt ienicerul din stânga lui, pe care Îl ucise din două rotiri iuți de sabie, dezechilibră un altul cu o lovitură puternică la garda iataganului și un picior repezit În stomac. - Acum! strigă Îngerul. Alexandru se prinse cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
galere turcești, care veneau dinspre tribord, precum și pregătirile galioanelor. Diferența de forțe era uriașă, iar lipsa tunurilor devenea o problemă gravă pentru echipajul moldovean. Mesajul plecase, lupta putea Începe. - Coborâți pavilionul genovez! porunci Morovan. Ridicați flamura Moldovei! - Arcașii la prova, pregătiți săgeți aprinse! ordonă Gabriel. La semnalul meu, ochiți catargul principal, iar la a doua lansare mijlocul punții. Încercați să nimeriți depozitul de pulbere! Îngerii, la tribord! imediat ce ne apropiem, săriți pe galere și angajați lupta la sabie! Nu ei ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Într-o plimbare alături de bunicul Matteo și de Gianluca. Cel care Îi zâmbise ca și cum ar fi știut totul despre el. Nu era singur, dar era În mod limpede conducătorul grupului. O escortă de douăzeci de Apărători Îi aștepta, cu cai pregătiți, ca să-i conducă spre ieșirea din Cetatea Lagunei. - Bine ai venit, Alessandro! spuse bărbatul Întinzându-i mâna. Numele meu este Angelo. - Cred că știam... spuse tânărul Încet. Dar nu sunt sigur. Bătrânul privi dincolo de Alexandru, spre corabie. - Văd că navele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
viață. Se dădeau ordine În limba italiană, se mișcau trupe de cavalerie, se ascuțeau săbii tocite de exerciții. Undeva se auzea sunetul melodios al unei mandoline. „Italienii... ” gândi, ușurat, Alexandru. Italienii și muzica lor pe care o duc pretutindeni. - Aveți pregătite corturi Încălzite, le spuse Angelo Apărătorilor moldoveni. Veți primi de mâncare și uniforme noi. Aveți cai. Mâine și poimâine sunteți liberi să vă odihniți și să transmiteți mesajele detaliate către voievodul Ștefan. Apoi, până la alte ordine, intrați În programul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cavalerii care Îl Însoțeau. Cavalerul Întoarse calul și porni spre armata care aștepta pe creste. - Astfel de prieteni nu sunt pe placul meu, mârâi Vlad. De aceea am să te scutesc de prezența lor. Am câteva sute de țepe gata pregătite. Războinicii Bordjighin simțiră că se vorbea despre ei și Își priviră stăpânul. Amir făcu ridică brațul drept, ceea ce Însemna așteptare. Mongolii lăsară mâinile de pe mânerele iataganelor. Gestul fu Înțeles de Vlad ca o supunere. Doar Angelo, Oană și Alexandru știau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Retragerea! porunci voievodul. Pedestrimea, Înapoi cu două mii de pași, În semicerc, pe două flancuri, adânc În pădure! Cinci sute de călăreți În avangardă, atac fals asupra spahiilor, cu retragere rapidă. Cinci sute de arcași la liziera pădurii, cu săgeți aprinse pregătite. Ordinele Îi reaprinseră speranța. Era singur, dar vreme de aproape două decenii Învățase tot ce se putea Învăța despre luptele de pedestrime și cavalerie. Era adevărat, Oană nu fusese la o singură bătălie, iar aceea se transformase În masacru. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lăsat abia din mistrie, avea o înfățișare de fragment rătăcit dintr-un templu egiptean, și tot așa cenușiul mai adânc spre mijloc, apoi umbra 30 nesigură a fundului, care-1 prelungea exagerat spre aule inexistente. Pe jos același mozaic nisipos, abia pregătit, neșlefuit, netezit numai, semăna a un pustiu lespezit și în care îți puteai închipui că pasul s-ar muia fără zgomot. Apoi albul văros al pereților până la jumătate și în sus picturile bufone; chenarele pompeiane și panourile cu nimfe și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cunoașterea, experiența, potențialitățile noastre spre a ne cunoaște mai bine pe noi înșine. La pedagogie, ceva nu-mi ieșea în relația dintre factorii educației. Îl aud încă: „Dacă ți-ai pus întrebarea, e bine, e foarte bine!” Pe ogorul deja pregătit semăna semințe vii, care angajau, personalizau. Pentru domnu’ Fetescu întrebările noastre nu erau strict evaluate, dihotomic, ca bune ori rele. Important era să întrebăm, să ne întrebăm. De fiece dată ochii lui, mari, arătau uimire, lărgime de cer, primitoare. În
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
zile de viață, în camere aflate în curtea răcoroasă a zenanalei. Servitoarele se țin după stăpânele lor, iar hijra după toată lumea. Pot fi servitoare, bodyguarzi, spioni, lingușitoare, pot aplica pedepsele și arbitra disputele, trăiesc într-un spațiu restrâns din afara zenanalei, pregătite să răspundă la chemarea stăpânelor. Vocile lor aspre taie aerul cum scârțaie lama foarfecelor pe un material. Trece timpul. Noaptea, Pran zace cu ochii deschiși în micul său alcov fără ușă, aproape de dormitorul lui Khwaja-sara. Vrea să-și facă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
în pregătirea petrecerii oficiale de mâine, din grădină. Două sute de persoane trebuie hrănite și servite cu băuturi, pe peluza din fața casei. Este o sarcină grea, fără îndoială. Dar ea are experiență în astfel de petreceri și este mai mult decât pregătită. Charlie ar fi mers cu pregătirile în linie dreaptă, dacă n-ar fi fost întreruptă de acel nesuferit Firoz, care a apărut din senin, cu o escortă lui de mafioți, mai degrabă împachetați decât îmbrăcați, și cu ceva ce aducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cu chipuri nefericite. Pe o oarecare distanță, în toate direcțiile, malul râului a fost lipsit de vegetație. Au adunat tot ce se putea arde. Etnografii pornesc în căutarea conducătorilor, intrând cu grijă în toată acea confuzie, cu pistoalele și puștile pregătite să tragă. Imediat se adună oamenii în jurul lor și deși nu le sunt ostili pe moment, clipa are o anume încordare, o persistență mută care pe Jonathan îl sperie. Ceilalți simt la fel, strâng armele și privesc repede în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
află Registrul Căsătoriilor Imperiale. Două orchestre sunt așezate în afara sălii - una la est și cealaltă la vest. Steaguri de ceremonie flutură de jur-împrejur. De la Poarta Armoniei Eterne până la Poarta Zenitului, pe o distanță de trei mile, așteaptă douăzeci și opt de palanchine, pregătite să aducă miresele de la casele lor. Palanchinul care trebuie să mă transporte pe mine este cel mai mare pe care l-am văzut vreodată. Are geamuri pe trei laturi, acoperite cu țesătură roșie brodată cu un shee. Acoperișul de deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
imens din cărămidă roșie, care era încălzit dedesubt cu un foc. Mi-am imaginat totul corect. Decorul și ritualul au corespuns descrierii lui Nuharoo. Dar cât am trăit asta, nu am făcut decât să încerc să supraviețuiesc momentului. Nu eram pregătită să fiu dezamăgită. Îmi spun că n-am nici un motiv să plâng. Îmi spun că e o lăcomie din partea mea să simt că aș avea nevoie de mai mult decât mi se oferă. Și totuși, tristețea refuză să mă părăsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
care să dorm dacă Majestatea Sa se hotărăște să rămână peste noapte. Regula spune că, pentru a avea un somn corespunzător, el nu trebuie să împartă patul cu nici una dintre soțiile sale în timpul nopții. Patul din camera estică e întotdeauna pregătit, răcorit sau încălzit, în funcție de anotimp. După aceste încăperi urmează sufrageria, baia, camera de zi și cămările. În a doua parte a palatului se întinde grădina, care va deveni locul meu preferat. Cuprinde pajiști și pârâiașe naturale, precum și un iaz micuț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ar părea că sunt, zice patroana. În timp ce se uită la o pictură erotică în care un bărbat privește intens sânii unei femei, patroana continuă: — Fii oarbă la înfățișarea și la obiceiurile sale. Încearcă, de asemenea, să-i ignori manierele. Fii pregătită. Se poate ca el să aibă trăsăturile unui panda, mirosul unui grajd, instrumentul său solar poate să fie mic precum o nucă ori prea mare, în loc să fie ca un morcov. S-ar putea să pretindă ore de muncă înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
am adresat Fiului Cerului ca de la un suflet la altul? Zâmbesc numai când mă gândesc la ce față va face. Va răspândi povestea „legendarei Orhideea“ până când va face bășici la buze. Îi spun aproape cu elan Majestății Sale că sunt pregătită să fiu luată de eunuci. Hsien Feng nu face nici o mișcare. Pare să fie surprins de situație. Însă ceea ce simte el nu mai contează pentru mine. S-a sfârșit cu toată așteptarea mea după norocul ce va să vină. Sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Cânt. Nu vreau să mă gândesc la întorsătura ciudată pe care au luat-o lucrurile. După ce termin Adio, Fluviu Negru și Concubina beată, Majestatea Sa mai vrea să audă și altele. Îmi cer iertare și îi explic că nu sunt pregătită. — Un singur cântec. Mă ține strâns: Orice îți vine în minte. Degetele mi se plimbă la întâmplare pe corzi. O clipă mai târziu, îmi vine în minte o melodie. — Se numește Nemuritor la podul Magpie, compus de Ch’in Kuan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
năpustească din nou asupra mea. Încerc să-mi amintesc pașii pe care i-am învățat la Casa Lotusului, însă mintea mea e o oală care fierbe și în care gândurile se transformă în păstăi moi. Ia-o, șoptește el. Ești pregătită? — Pregătită... pentru ce, Majestatea Voastră? — Nu mă dezgusta. Ridică-ți fundul. Nu asta urmărești, sămânța mea? Ce se așteaptă Majestatea Sa să spun? — Spune-ți replicile. — Replici? Ce replici? Am... am uitat replicile. Nu vreti să fiți plictisit cu ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
un palanchin la Sala Dezvoltării Spirituale. Începeam imediat să sortez documentele oficiale în mai multe cutii. De obicei, împăratul Hsien Feng încă dormea în camera alăturată. Aranjam cutiile în ordinea importanței. Când răsărea soarele și împăratul venea la mine, eram pregătită să îl informez. El se consulta cu sine însuși și își cântărea deciziile. Uneori purta o discuție cu mine, după care eu trebuia să redactez edictele necesare. Făceam sugestii care speram să completeze gândurile Majestății Sale. Într-o zi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
să mi se coafeze părul. Aș vrea să petrec mai mult timp cu Tung Chih, însă trebuie să-l las în întregime în grija lui Nuharoo. Continui să lucrez la documentele Curții, uneori până în zori. An-te-hai așteaptă lângă mine, ținând pregătită o pătură în caz că i-o cer. Adoarme stând pe scaun. Din când în când, îl aud murmurând în somn: „Gata cu felicitările, Confucius!“. — Ce altceva mai pot face? Spre exasperarea lui Su Shun, îi răspund Majestății Sale: — Eu nu aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
meargă prin pădure, îi zic după o pauză, și apoi adaug: Aleargă un iepure. Asta e foarte bine, îmi răspunde, pentru ca apoi să rămână și el fără cuvinte. Arunc o privire spre oamenii săi: — Ce... fac trupele tale? — Sunt aproape pregătite. Pare ușurat să găsească un subiect de conversație. — Ce încerci să obții mai exact? — Lucrez la formarea rezistenței oamenilor mei. În prezent, ei sunt capabili să stea în formație cam jumătate de zi, însă marșul cu sicriul va dura cincisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Treaba voastră e să vă purtați cât mai normal posibil. Nu vă faceți griji. Prințul Ch’un va fi în preajmă. Prințul Kung ne avertizează să ne așteptăm la o criză de furie din partea lui Su Shun. Vrea să fim pregătite pentru primirea unui document trimis de un inspector de justiție provincial pe nume Tung Yen-ts’un. El va face publice defectele lui Su Shun și ne va numi pe mine și pe Nuharoo „alegerea poporului“. Prințul Kung vrea să avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lui Tung Chih. Noaptea trecută am purtat o discuție amândouă. Eu am sugerat ca de data asta să conducă Nuharoo. Ea a fost de acord, dar nu s-a putut hotărî ce să spună. Am repetat până când s-a simțit pregătită. — În legătură cu transportarea trupului împăratului la locul său de naștere, începe Nuharoo, în ce stadiu suntem cu pregătirile? Dar cu ceremonia de despărțire de spiritul Majestății Sale? Su Shun iese în față: — Totul este pregătit, Majestatea Voastră. Așteptăm ca Tânăra Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]