3,420 matches
-
mici și vechi, a căror înfățișare pe atunci nu cred să fi diferit prea mult de cea din vremea lui Ștefan cel Mare... Nu-mi închipui să fi vă-zut mare lucru pe la gările aceste. Dar pentru imaginația mea excitată, luminile presărate în jurul stațiunilor, flueratul mașinilor, larma, strigătele, zgomotele de tot felul; umbrele care se desfăceau din întuneric sau care se înfundau în el, mă puneau în fața unei lumi nouă, a unei lumi plină de atracție, nu atât prin ceea ce cădea sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
fi decât un efect de perspectivă, dovadă că n-o prețuim decât după ce ne-am îndepărtat de ea, și cu cît ne-am îndepărtat de ea mai mult, între copilărie, zic, și între tinerețe, tinerețea tumultuoasă, agitată, adeseori tulbure și presărată de tot felul de primejdii, adolescența ne apare, în cele mai multe cazuri, ca epoca cea mai senină a existenței. E fără trecut, căci copilăria e prea aproape de ea pentru a exercita vreo influență asupra-i, fără trecut, deci fără regrete. Durata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
acele diverse lucruri din care trebuia să nască mai târziu conștiința unităței morale și a comunităței de interese, de dorințe, de ambiții, de aspirații, spiritul colectiv deci, sufletul Iașului. Cu toate că istoria sa nu îmbrățișează decât o perioadă așa de scurtă, presărată de toate urgiile posibile, invaziuni și ocupațiuni străine, incendii, molime, Iașul atinge, pe la mijlocul secolului trecut, o strălucire care în circumstanță poate fi privită ca o adevărată minune. Încă pe la 1785, abatele conte d'Hauterive, fost secretar al prințului Alexandru Mavrocordat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cu suta de mii de la tânărul din tren, m-am dus pe peronul unde urma să tragă trenul meu spre Oradea, și am început să mă delectez cu pizza mea, sorbind din ochi feliile mari de ciuperci cu care era presărată. Încă de când am cumpărat-o, era tăiată în 4 bucăți și am început să mănânc cu poftă. La un moment dat s-a apropiat de mine un cerșetor, șchiop, cu cârje, la vreo 45 de ani. Avea piciorul stâng
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Jud. Caraș- Severin Telefon 0355 / 808615 Mobil 0729052232 Aprecieri critice „elementele amintite..... bufnița (simbolul inteligenței) și copacul (simbolul veșniciei naturii și spiritului uman) par a fi înscrise, cioplite în lemn. Satul care se întinde de-a lungul curbelor, cu case presărate spre cer sau pământ, reprezintă un drum în spațiu dar și în același timp și aspirații ale comunității." Gheorghe Jurma scriitor și ziarist „Emulația tinerilor plasticieni reșițeni este ce-a de-a treia în cei patru ani de existență a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
că bovarismul lor i a plasat pe poziții total opuse. Mihaela Rădulescu, în emisiunile ei, este campioana lingușelii sans frontières. Invitatul ei este de fiecare dată cel mai și cel mai, Personalitatea prin excelență, în fața căreia ea simte nevoia să presare, cu multiple aplecări de spate, petale de roze. Nu contează că ziua următoare va veni un alt invitat, care uneori chiar i se opune primului. Același lucru îi va zice și lui: „Sunteți cel mai bun, nimeni nu se compară
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
superb și ridicol, dar nu-mi imaginez un tribunal care să-l condamne. Antigona Antigona, se știe, nu s-a mulțumit să-și ducă de mînă tatăl spre Colonos. Ea a avut propriul ei adevăr pe care l-a exprimat presărînd țărînă peste cadavrul fratelui ei, deși aceasta Îi atrăgea condamnarea la moarte deoarece Creon, tiranul Thebei, poruncise ca Polinice să rămînă neîngropat. Poseidon ia treptat locul Afroditei În atmosfera de pe țărm. Dar această schimbare de zei se petrece subtil și
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Dar nu pot. Tocmai pentru că iubesc soarele care se joacă În coroanele măslinilor și praful cald care mi-a mîngîiat tălpile cîtă vreme am rătăcit cu tatăl meu, nu pot să Înfrunt umilința de a le pierde altfel decît murind. Presărînd țărînă pe trupul mort al bietului meu frate, n-am făcut-o numai pentru el. Poate că am făcut-o În primul rînd pentru mine. Am vrut să mă apăr de rușinea de a ocoli adevărul. Trupul lui Polinice Îmi
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
aproape de Vaslui. Era al patrulea copil după Constantin, Maria și Elena. Fusese un copil cuminte, nu făcuse probleme și mușcase cu sete din copilărie printre toți cei cu minți necoapte, făcuse armonie dar și război. Copilăria fiecăruia dintre noi este presărată cu cele mai calde, mai dulci și sensibile perioade din viața noastră. Ea se desprinde de noi ușor, cu pași ca de copil, tiptil, lăsând un gust dulce-amar, mergând alături de noi ca un felinar aprins. Amintirile copilăriei sunt ca o
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
funebru și crepuscular : e inconsistent. Povestea lui Grigore Ursache (Marius Florea Vizante), un tânăr cu ceva bani și cu multe vise care se lansează în aventura primului film românesc, nimerind pe mâinile hrăpărețe ale bogătașului Leon Negrescu (Ovidiu Niculescu) este presărată cu obișnuitele poante marca Nae C., dar cea mai mare e că nu prea-i pasă de nici un personaj... Actorii joacă gros, dar ni se spune că așa jucau ei atunci (dar mă cam îndoiesc că așa erau ei și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
la timp materia primă. Iau dosarul cu formularele, spun "mulțumesc", apoi "sărut mîinile" și ies. Abia pe culoar îmi dau seama cît de umil am putut fi! Dacă hîrtiile astea ar privi interesele mele personale, le-aș rupe și-aș presăra bucățelele la ușa Brîndușei. Cobor la parter, vreau să iau liftul și să urc la etajul cinci, la Aprovizionare, dar simt cum mă înec și nu mă mai pot stăpîni, așa că intru la grupul sanitar și mă încui într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
face loc. Muzica și spotul de lumină ne urmează pașii și, deodată, din tavan încep să cadă încet petale de trandafiri. Adevărul e că nu-mi displace deloc ce se întâmplă. Toată lumea ne zâmbește cu bunăvoință și drumul ne e presărat cu „aaa“-uri de încântare. Scăldată în lumina rozalie, mă simt ca într-un curcubeu, iar petalele de trandafir care ne cad pe cap și pe brațe și pe jos împrăștie un parfum minunat. Luke și cu mine ne zâmbim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
nici nu audă, „se adaugă fărămituri rupte din clopot”. În România, ca și În alte țări balcanice, pentru a face să revină vederea celor suferinzi de ochi se lua de pe fresce „nițel praf din ochii sfinților, din lumina ochilor și presărau În ochii lor” <endnote id="(32, p. 494 ; vezi și 257, p. XVI)"/ Este atestat faptul că În Europa medievală se scrijeleau ochii evreilor de pe diferite imagini. Martin Luther Însuși a oferit, indirect, această inedită informație. Într-o lucrare publicată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
șaman nu îl împiedică să-i fie frică de dentiști. Plecăm cu toții spre oraș, hurducându-ne în camioneta lui Pere, un amic de familie peruan. Intrăm în orașul prăfuit, ne îndreptăm către centrul pestriț și oprim într-o străduță îngustă presărată cu tarabe multicolore. Ne îndreptăm spre un hol lung, întunecat și îngust, deasupra căruia este un semn de cabinet dentar, trecem printr-un grilaj din fier și intrăm într-un cabinet larg, aerisit. Miguel, dentistul, ne întâmpină zâmbitor, ridicându-se
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
restul casei. Nu sunt vegetariană dar mâncarea este fantastică și, oricum, o opțiune, pentru mine cel puțin, mult superioară mâncării tradiționale ecuadoriene: cuy (cobai) prăjit! Quito, deși are nebunia tuturor orașelor sudamericane, are o scenă culturală impresionantă și centrul este presărat cu cafenele pitorești. Pe de altă parte, altitudinea orașului este de 2850 m, a doua capitală din America de Sud ca înălțime după La Paz, în Bolivia, așadar în primele două zile sunt complet toropită și cu capul apăsat parcă de o
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și pare să dețină recordul la analfabetism și sărăcie. Nu este greu de înțeles de ce: pădurea tropicală și terenul mlăștinos permit prea puțin culturile agricole. De fapt, zona supraviețuiește din turism și petrol, ambele destul de neprietenoase pentru mediu. Jungla este presărată cu câteva hoteluri (lodges) luxoase, care oferă un pachet turistic complet, inclusiv tur cu barcă cu motor pe apele amazoniene. Către granița cu Columbia este Reserva Naturala Cuyabeno, faimoasă pentru frumusețea virgină a locurilor și numărul impresionant de specii care
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
numărul de păsări și animale a scăzut dramatic. O altă consecință a fost distrugerea triburilor indigene din zona respectivă unul dintre cele mai amenințate de dispariție este Secoya, din care au mai rămas doar 500 de indigeni. Indigenii Secoya sunt presărați în Ecuador, Peru și Columbia și mulți trăiesc chiar în Reservația Cuyabeno. Companiile petroliere, în principal Texaco, au exploatat rezervele petroliere și, în același timp, au participat la defrișarea a aproximativ 1 milion de hectare și au aruncat în ape
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Agrio” și mulți își fac drum să coboare. Mă trezesc de-a binelea și încep să studiez locul rău famat, odată cu plecarea din autogară. Arată ca un orășel normal, complet adormit la ora asta, cu căsuțe prăfuite și destul de scorojite, presărat cu câte un magazin universal din loc în loc. Fără doar și poate, partea asta din Ecuador este mai săracă decât părțile vestice, iar peisajul s-a schimbat radical. Trecem prin câmpuri prăfuite înconjurate de lacuri mlăștinoase, cu câte o colibă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
mut un milimetru mai departe în îngrămădeala din barcă. De-a lungul călătoriei, canoea oprește din când în când la câte o casă pe malul râului lăsând pe câte cineva să coboare. Acum înțeleg. Remolino Grande este compus din case presărate de-a lungul râului, complet izolate și fără nicio altă posibilitate de a face o vizită la vecin decât cu barca pe râu. Ajungem într-un punct unde se văd vreo zece case la un loc și mi se spune
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
majoritate a indigenilor sunt foarte scunzi), cu trăsături hotărâte, ea are părul lung, negru și lucios, prins într-o coadă la spate, dezvăluind o față atractivă. El, mic și îndesat, pare ceva mai în vârstă și are părul negru, lins, presărat cu fire albe. Ne prezentăm cu un zâmbet larg și aflu și cum i-a informat Maximilian de venirea mea: a lăsat un mesaj pe telefonul mobil pe care Guillermo l-a ascultat abia astăzi dimineață, la ieșirea din junglă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
chinui să deschid ochii și să privesc în direcția lui Don Julio ca să-mi confirm, văd doar umbra lui neconturată, nemișcată în lumina palidă a focului aproape stins. Imaginile revin, aceleași forme șerpuitoare, în culori verzi, galbene și roșii, strălucitoare, presărate cu puncte închise la culoare, într-o permanentă mișcare. Trec prin același proces de câteva ori, cu cineva din direcția lui Don Julio calmându mă în momentele cele mai intense când simt că toată fierberea din jur mă copleșește. După
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de la orașul cu același nume din Spania deoarece a fost una dintre primele capitale de pe teritoriul Argentinei de astăzi colonizate de către spanioli. Orașul, în sine, din ce înțeleg, este suficient de relaxat dar mai important, dealurile care îl înconjoară sunt presărate cu tot felul de sate și ferme, multe vestite prin frumusețea peisajului și a tradițiilor. În plus, pare a fi și o zonă în care se petrec lucruri ieșite din comun; mulți localnici s-ar jura că văd regulat OZN
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
o casă mare cam cât o vilă dar fără etaj, de asemenea din lemn, cu ferestre largi și o măsuță rotundă în fața intrării. Nu văd nicio mișcare, bat în ușa care se întredeschide și intru într-o sală largă, prăfuită, presărată cu mese de lemn. Îmi descarc bagajele pe una din mese și ies să-mi continui explorarea. După încă aproape douăzeci de metri de mers spre interiorul fermei dau de un gărduleț pe partea stângă, conducând către o casă din
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
că nu o să mai bată de multe ori calea asta, că drumul este din ce în ce mai rău și mai mult își distruge mașina decât câștigă un ban. Mă concentrez pe peisajul schimbător și pitoresc: dealuri aride, acoperite de tufișuri țepoase, câmpii verzi presărate cu vaci grăsuțe și parcă zâmbărețe și, din loc în loc, coaste ale dealurilor care strălucesc feeric în lumina puternică a soarelui. Quartz, îmi explică taximetristul. Primele zile în Estancia trec rapid. Casa este tot timpul plină de argentinieni veniți să
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Alma pentru a explora locul în care și eu și Chris plănuim să ne cazăm pentru restul conferinței (Grazyna are cameră într-un hotel și vine cu noi din curiozitate). Luăm un mototaxi până la debarcader (o coastă mâloasă a râului, presărată cu sticle și cutii goale de Coca-Cola și Inka-Cola ; odată ajunși, mergem către o canoe care parcă ne așteaptă, discutăm cu barcagiul unde vrem să mergem, negociem la preț și pornim (ulterior aveam să aflăm că organizatorii conferinței aranjaseră deja
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]