3,441 matches
-
aer”26. După cum am menționat, mulți evrei au denumit evenimentele petrecute În acele ore „comerțul cu aerul și apa”. Într-un astfel de vagon Închis ermetic, câțiva evrei au reușit „să facă o crăpătură În scândura vagonului cu dinții”27. Privarea de aer și de apă a zeci de evrei În viață din fiecare vagon (În afară de trei, care au fost deschise), care ședeau pe numeroase straturi de cadavre intrate rapid În putrefacție, a provocat situații de nedescris. În multe vagoane rămăseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
ispășit. Fizica epicuriană condamnă orice metafizică: ceea ce se întâmplă se desfășoară în limitele unei logici atomice. Cum ar putea moartea să constituie o problemă? Ce-i de temut în ea? De vreme ce binele și răul rezidă în senzații, iar moartea presupune privarea de acestea, ea nu înseamnă nimic pentru noi, nici un bine, nici un rău... Când moartea e aici, deja noi nu mai suntem. Când eu sunt aici, ea e absentă. Ea nu-i privește nici pe cei vii, pentru care moartea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
clasate în una dintre cele trei rubrici. Niciuna nu scapă - cel puțin după Epicur... Primele sunt legate de sete și de foame, prezente în mod natural la oameni - și la animale -, și trebuie satisfăcute, în caz contrar existând pericolul morții. Privarea de băutură și de mâncare duce la moarte prin slăbirea trupului și dureri. Potolirea setei și a foamei restaurează armonia pierdută. La fel este și cu protecția contra frigului, cu ajutorul focului și al îmbrăcămintei, sau contra pericolelor din natură, prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
suma neplăcerilor nu o depășește pe cea a plăcerilor. Ceea ce bucură pe moment va fi recuzat dacă presupune un preț ce va trebui plătit ulterior. Orice plăcere care pune în pericol ataraxia este declarată indezirabilă și ca trebuind îndepărtată. Renunțarea, privarea se numără printre căile de acces la plăcere când aceste alegeri permit păstrarea păcii sufletului, a liniștii trupului, a armoniei și echilibrului obținute prin efortul îndreptat asupra propriei persoane. în aceeași ordine de idei, o durere, o suferință în imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de duplicare a fiecăruia din cele două corpuri, fiecare duplicat fiind la fel de egoist și puternic ca și celălalt. Crang înclină ușor capul ― Thorson consideră că noi ar trebui să te ținem prizonier, dar eu afirm că atât moartea, cât și privarea de libertate nu sunt decât două aspecte având aceeași finalitate. Și unul, și celălalt, ar fi semnalul de apariție a lui Gosseyn nr. 3. Ceea ce noi n-o dorim. Și dacă noi nu te omorâm singurul care ar mai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
supermarket: Lee, Wrangler, Levi’s. Probabil că cel mai mare șoc l- ați avut În fața unei vitrine pline de echipamente stereo și de ceea ce, În anul 1989, se cheamă viitorul-bate-la-ușă: CD-uri cu muzicile care vă animă sufletele strivite de privările comunismului ceaușist - Nico cască ciocul hipnotizată la unul cu Sam Brown, iar tu la unul cu Depeche Mode. Probabil că cel mai mare șoc l-ați avut În fața unei papetării de cartier ale cărui rafturi sînt pline de chestii mici
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
soți "...prin acte de violență, pune în pericol sănătatea sau chiar viața celuilalt soț, el nu-și îndeplinește obligațiile, astfel că poate fi evacuat din locuința comună"41. Conduita violentă a unui soț față de membrii de familie, prin fapte ca: privarea de locuință a unui soț, izgonirea celuilalt soț din domiciliul conjugal, refuzul de a-l reintegra în locuință pe acesta, ș.a., pot fi sancționate, după caz, penal, contravențional sau civil. Dispozițiile art.2, lit.s, din Legea nr.61 din
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
minorități sexuale. Ca și în cazul altor anchete, investigația de fapt divers trebuie să scoată la lumină un aspect nebănuit al întâmplării de la care pleacă. Dacă niște țigani prinși la furat lemne dau în judecată pe pădurari pentru agresiune și privare de libertate, miza anchetei se va muta pe o problemă juridică mai puțin cunoscută: legitima apărare și felul în care legea apără proprietatea de stat. Dinamică și atentă la cele mai mici detalii, ancheta de acest tip are virtuțile ei
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
că, în ceea ce privește contextul comunicării, cu siguranță anumite culori folosite pot să aibă un impact, dar acesta nu trebuie generalizat, ci privit în ansamblul influențelor pe care contextul le poate avea asupra modului în care comunicăm (în cazul descris mai sus, privarea de libertate care făcea imposibilă alegerea referitoare la a sta sau nu în „celula roz” a influențat comportamentul deținuților). Relația ce se stabilește între mesaj și contextul în care are loc comunicarea este una foarte directă, cu profunde contribuții la
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dintre care 53 de la IABv), care primesc aceleași încadrări ca și minerii din 1977: ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice; ei primesc condamnări ceva mai mici decât greviștii din Valea Jiului, între 6 luni și 3 ani închisoare, fără privare de libertate, cu executarea pedepsei în diferite întreprinderi risipite pe tot teritoriul țării (într-o formă intenționată de deportare). Procesul se dorește a fi unul public, având loc chiar în IABv, la 3 decembrie 1987. Sentințele fuseseră stabilite aprioric și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Codul muncii), respectiv la 1 an și 4 luni după ce a avut loc acțiunea MT; • Institutul de Psihologie a fost desființat nu prin Hotărâre de Guvern, ci prin ordinul MI nr. 2738 semnat de Aneta Spornic; • nu s-a operat privarea noastră de libertate, deoarece nu a existat o bază juridică legală, ci a fost numai o pedeapsă politică; dosarul de la Tribunal nu conținea decât o așa-zisă „adeziune” (în fapt, anamneza completată de noi) și caracterizarea profesională pe 1981/1982
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o perioadă medie de 20 de luni (SD±5,7). Conform descrierilor, domiciliul forțat includea următoarele prescripții: (i) interdicția de a părăsi localitatea în care era fixat domiciliul fără aprobarea unei cereri adresate sediului local de miliție sau Securitate: (ii) privarea de acte de identitate și de dreptul la muncă; (iii) prezentarea periodică la postul de miliție pentru a semna într-un registru de evidență. În conținutul cererii de a pleca din localitate trebuiau menționate scopul și durata deplasării. Victimele domiciului
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
publice, precum restaurante, baruri, instituții, iar persoanele surprinse fără legitimație și fără carte de muncă constituiau cazuripenale. La sfârșitul perioadei de domiciliu forțat, persoanei i se elibera buletin de identitate. Degradarea civică era o condamnare mai puțin severă, ce presupunea privarea de orice drept cetățenesc, în afară de dreptul la muncă. Ca și în cazul domiciliului forțat, persoana avea obligația de a se prezenta regulat la sediul Securității, unde trebuia să semneze într-un registru, neavând voie să părăsească orașul decât în urma unei
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
contribuit acut la sentimentul fragmentării identității persoanei, care trăia astfel sentimentul imobilizării în situația de a-și purta permanent stigmatul de fost deținut politic. Totuși, intensitatea marginalizării sociale s-a mai atenuat pe parcursul primilor ani de după eliberare. Ca urmare a privării de contactul cu realitatea externă din anii de detenție și a modificărilor rapide ale raporturilor sociale din acea perioadă, în majoritatea cazurilor, pierderile suferite inițial - avere, poziție socială, mod de viață, tinerețe, idealuri - s-au agravat la ieșirea din detenție
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de legitimitate acestui mecanism. Astfel, orice speranță a deținuților că la proces li s-ar putea face dreptate devenea iluzorie. Închisorile politice Regimul închisorilor politice era diferit de cel al penitenciarului de drept comun. Universul concentraționar nu se limita la privarea de libertate. Unii dintre foștii deținuți vorbesc de existența a trei închisori: cea mare, cea mică și cea interioară. Închisoarea „mare” era reprezentată de perimetrul închisorii. Orice încercare de evadare sau doar simpla apropiere de gardul unității se pedepsea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
structurare a temporalității prin orarele pe care le impune; • permite o varietate a contactelor sociale în afara cadrului familial; • îl angajează pe individ în acțiuni ale căror consecințe sunt vizibile; • îi dă individului un statut și contribuie la definirea identității sale... Privarea de locul de muncă ar constitui așadar o situație care antrenează pierderi grele pentru individ, lipsindu-l de o activitate care asigură funcții importante. În punctul de pornire al acestei perspective se plasează celebra cercetare realizată de Jahoda și Lazarsfeld
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
1977) le vor reproșa lucrărilor mai sus menționate că se situează într-o orientare mecanicistă. Munca este considerată singurul registru în care subiecții își poziționează viața. În aceste condiții, șomajul nu poate avea decât efecte devastatoare. Această analiză este contestată. Privarea de un loc de muncă provoacă, desigur, dificultăți pe care nimeni nu le poate nega. Dar faptul că socializarea se înscrie în mai multe registre de viață îi oferă subiectului activ posibilități de a face față. 3. Sistemul de activități
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
modul în care acesta percepe și utilizează spațiul public în variate situații, conștient că paradigmă culturală îi dictează acest mod (de percepție și utilizare)"97. În culturile având o densitate a populației ridicată, spațiul și teritoriul personal sunt amplu valorificate. Privarea de spațiu în locațiile dens populate este adesea mai degrabă de ordin psihologic, decât una de natură fiziologica. Pe străzile din Calcutta, India, mersul pe jos nu înseamnă altceva decât izbirea de ceilalți trecători, iar acest fapt este unul cât
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
colaterale ale sistemului și asupra mea. Desigur, aveam acces la cărți și alte forme de contra-cultură (cum ar fi muzica rock), care deconstruiau ideologia regimului, dar existau și alte fenomene pe care regimul, vrând-nevrând, mi le-a indus măcar prin privare. Spre exemplu, nu mi-am putut forma deprinderea de a lucra cu aparat și bibliografie de tip occidental decât după căderea comunismului, pentru că, este de natura evidenței, Înainte nu puteam circula În Occident, la universități, congrese, biblioteci etc. După 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ispășit. Fizica epicuriană condamnă orice metafizică: ceea ce se întâmplă se desfășoară în limitele unei logici atomice. Cum ar putea moartea să constituie o problemă? Ce-i de temut în ea? De vreme ce binele și răul rezidă în senzații, iar moartea presupune privarea de acestea, ea nu înseamnă nimic pentru noi, nici un bine, nici un rău... Când moartea e aici, deja noi nu mai suntem. Când eu sunt aici, ea e absentă. Ea nu-i privește nici pe cei vii, pentru care moartea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
clasate în una dintre cele trei rubrici. Niciuna nu scapă - cel puțin după Epicur... Primele sunt legate de sete și de foame, prezente în mod natural la oameni - și la animale -, și trebuie satisfăcute, în caz contrar existând pericolul morții. Privarea de băutură și de mâncare duce la moarte prin slăbirea trupului și dureri. Potolirea setei și a foamei restaurează armonia pierdută. La fel este și cu protecția contra frigului, cu ajutorul focului și al îmbrăcămintei, sau contra pericolelor din natură, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
suma neplăcerilor nu o depășește pe cea a plăcerilor. Ceea ce bucură pe moment va fi recuzat dacă presupune un preț ce va trebui plătit ulterior. Orice plăcere care pune în pericol ataraxia este declarată indezirabilă și ca trebuind îndepărtată. Renunțarea, privarea se numără printre căile de acces la plăcere când aceste alegeri permit păstrarea păcii sufletului, a liniștii trupului, a armoniei și echilibrului obținute prin efortul îndreptat asupra propriei persoane. în aceeași ordine de idei, o durere, o suferință în imediat
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de a dialoga. Răzeșul este un apărător al femeii, economul un spirit refractar, antifeminist, încheie surprinzând sfaturile mamei referitoare la importanța tăcerii. Penultima povestire din cadrul capodoperei chauceriene aduce în discuție importanța tăcerii, anticipă oarecum sfârșitul istorisirilor. Uneori, claustrarea forțată și privarea de libertate, duce la personajele feminine din operele celor doi scriitori analizați la manifestări deschise de violență împotriva unor parteneri mult prea obtuzi sau geloși. Femeile pot fi agresive, bătăioase, impulsive, dure, belicoase: „Există o importantă diferență între modul în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
baroncilor, locuitori ai unui cartier din Florența. Se arată, în următoarea povestire rostită, compătimitoare a acelor femei urgisite de gelozia excesivă și, de multe ori, neîntemeiată a unor soți cu un comportament despotic, dezaprobă claustrarea forțată în casă a femeii, privarea ei de libertate și de bucurii, supunerea la munci mai mult sau mai puțin covârșitoare. Verdictul Fiamettei este dur: „bărbații de acest soi merită a fi încornorați, și mai cu seamă atunci când gelozia lor e fără de temei”185, și nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
suplinită prin istețime, cuvintele spirituale, vorbele de duh, glumele ocupă un loc central în fresca socială pe care o propune atât Decameronul, cât și Povestirile din Canterbury. Cu toate privațiunile la care era supus (lipsa unei instrucții reale, instituționalizate, claustrarea, privarea de drepturi, ironizarea), personajul feminin din operele celor doi scriitori domină din umbră o lume pe care bărbații o vor doar a lor. Femeii i se cereau doar virtuțile de soție și de mamă, ce presupun răbdare, fidelitate, supunere, spirit
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]