18,757 matches
-
familiei ocupaționale „Justiție“, deoarece pentru salariații din sistemul judiciar nu au fost adoptate măsuri legislative de natură să conducă la variații ale salariului de bază în cursul anului 2018. ... 28. Prin întâmpinarea depusă, pârâta C a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și introducerea în cauză a Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât, în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr. 368/2022, aceasta are legitimitate procesuală pasivă în astfel de litigii, iar pe fondul cauzei, a solicitat
DECIZIA nr. 100 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293724]
-
28. Prin întâmpinarea depusă, pârâta C a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și introducerea în cauză a Înaltei Curți de Casație și Justiție, întrucât, în conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2023 nr. 368/2022, aceasta are legitimitate procesuală pasivă în astfel de litigii, iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 a avut în vedere sistemul medical, iar necesitatea respectării plafonului de 30% este reținută și prin
DECIZIA nr. 100 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293724]
-
Legea-cadru nr. 153/2017 a avut în vedere sistemul medical, iar necesitatea respectării plafonului de 30% este reținută și prin acest act normativ. ... 29. Înalta Curte de Casație și Justiție a depus note scrise prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția lipsei calității procesuale active, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, având în vedere că textul alin. (6^1) al art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018, este destinat numai
DECIZIA nr. 100 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293724]
-
în vedere sistemul medical, iar necesitatea respectării plafonului de 30% este reținută și prin acest act normativ. ... 29. Înalta Curte de Casație și Justiție a depus note scrise prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepția lipsei calității procesuale active, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, având în vedere că textul alin. (6^1) al art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018, este destinat numai personalului din sistemul medical, scopul
DECIZIA nr. 100 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293724]
-
de folosirea conform legii a sumelor primite de la buget neputând aproba astfel de cereri. ... 18. Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus note scrise, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, arătând că, la nivelul instituției, condițiile de muncă grele, periculoase sau vătămătoare au fost stabilite prin expertizări, ca urmare a evaluării unor agenți biologici, conform Hotărârii Guvernului nr.
DECIZIA nr. 106 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293788]
-
unor penalități până la executarea silită a obligației prevăzute în titlul executoriu, motiv pentru care doar debitorul din titlul executoriu ar putea fi obligat la plata acestor penalități [cu excepția cazului în care a avut loc o transmitere a calității procesuale conform art. 645 alin. (2) din Codul de procedură civilă]. ... 49. Cu titlu de practică judiciară au fost identificate și transmise 3 sentințe definitive, precum și puncte de vedere teoretice exprimate de judecători. ... 50. A fost exprimată și o opinie
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
fi identificată practică judiciară, a fost în sensul că încheierea pronunțată în condițiile art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă va putea fi atacată cu apel. ... 57. În susținerea acestei ipoteze s-a argumentat că regula în dreptul procesual civil este existența căii de atac, ceea ce presupune că excepțiile vor fi de strictă interpretare și aplicare. Prin Decizia nr. 73 din 16 octombrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
doar în măsura în care soluția adoptată ori prefigurat a fi adoptată în cauza ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție ar fi determinată în mod direct și necesar de aplicarea unor norme și instituții de drept procesual. ... 76. Deși problema supusă analizei instanței supreme în cadrul prezentei proceduri este exclusiv una de drept procesual civil, iar nu de drept material, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în cadrul competenței
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție ar fi determinată în mod direct și necesar de aplicarea unor norme și instituții de drept procesual. ... 76. Deși problema supusă analizei instanței supreme în cadrul prezentei proceduri este exclusiv una de drept procesual civil, iar nu de drept material, jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în cadrul competenței sale de soluționare a sesizărilor în vederea pronunțării unor hotărâri prealabile este deja consacrată în sensul menționat
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
că nu ar mai fi în vigoare. ... 83. Astfel, cu referire la a doua întrebare din sesizare, care ridică o problemă de interpretare a dispozițiilor art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă, prealabilă modalității de stabilire a cadrului procesual și de rezolvare a raportului juridic litigios, aspecte incluse în prima întrebare, prin încheierea de sesizare nu se motivează în ce constă dificultatea de interpretare a normelor legale enunțate, care ar justifica necesitatea dezlegării de principiu în scopul împiedicării apariției
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
silite, nu este suficientă pentru a concluziona asupra existenței unei reale probleme de drept, generată de neclaritatea sau insuficiența reglementărilor legale, de natură a justifica declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare. ... 98. Cât privește prima întrebare care vizează cadrul procesual într-un litigiu de natura celui în discuție, dar și modalitatea de rezolvare a raportului juridic, se constată caracterul subsecvent față de chestiunea admisibilității căii de atac a apelului, în privința căreia au fost constatate ca nefiind îndeplinite condițiile de
DECIZIA nr. 93 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293762]
-
apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 5. Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, președintele Curții pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor anterior strigate. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.316D/2022 și nr. 2.384D/2022 la Dosarul nr. 2.170D/2022, care este primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de
DECIZIA nr. 387 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293916]
-
anulare sau acțiunile în răspundere formulate de către practicianul în insolvență și expertizele judiciare încuviințate de judecătorul-sindic în acțiunile în anulare sau acțiunile în răspundere, până la 1.800 lei, în funcție de durata acțiunilor pentru curatori, pentru fiecare ciclu procesual. ... (3) Cheltuielile de procedură trebuie însoțite de documente justificative care atestă efectuarea/prestarea serviciilor de către terți conform reglementărilor prezentului statut și procedurii de decontare UNPIR. (4) Nu sunt decontate din fondul de lichidare următoarele: a) cheltuielile de transport/cazare [altele decât
STATUT din 29 septembrie 2007 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/290383]
-
asupra constituționalității prevederilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin prevederile art. II pct. 94 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016, forma în vigoare la data sesizării Curții Constituționale. Normele procesual penale criticate au următorul conținut: (8) Încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) este definitivă. (9) În cazul prevăzut la
DECIZIA nr. 312 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291927]
-
13. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, Curtea reține că normele menționate dispun cu privire la contestația pe care o pot formula procurorul, petentul și intimații, în ipoteza reglementată de normele procesual penale ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c), cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale. În cauza penală în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, în
DECIZIA nr. 312 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291927]
-
la apărare consacrat de prevederile art. 24 din Legea fundamentală și nici accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, prevăzute de dispozițiile art. 21 din Constituție, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale și a actelor normative internaționale invocate de autorii excepției nu reglementează dreptul la exercitarea
DECIZIA nr. 312 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291927]
-
a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la dezlegarea următoarei probleme de drept: „Interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 75 din Legea nr. 85/2014 privind măsurile procesuale pe care le poate dispune instanța de judecată în situația existenței a două căi de atac, atât a creditorului, cât și a debitorului, și a aceleiași acțiuni civile, în condițiile în care față de debitor s-a deschis, în cursul
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
este suspendarea acțiunii civile judiciare/extrajudiciare care are ca obiect realizarea unei creanțe împotriva debitorului născute înaintea declanșării procedurii, ca acțiune civilă individuală sau proces civil concret, în sensul dat de art. 29 din Codul de procedură civilă, indiferent de stadiul procesual în care se află (fond, apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire ori, după caz, fond înaintea tribunalului arbitral, acțiune în anularea hotărârii arbitrale sau recurs la soluția primită din partea curții de apel), cu excepția cazului în care acțiunea/procesul
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
cadrul secțiilor specializate în litigii cu profesioniști, desemnați în calitate de puncte de contact în cadrul Rețelei naționale pentru unificarea jurisprudenței, transmiterea jurisprudenței relevante cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 75 din Legea nr. 85/2014 și la măsurile procesuale pe care le poate dispune instanța de judecată în situația promovării căii de atac de către ambele părți, în condițiile în care față de debitoare s-a deschis în cursul soluționării căilor de atac procedura insolvenței, iar criticile acestora privesc
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
este suspendarea acțiunii civile judiciare/extrajudiciare care are ca obiect realizarea unei creanțe împotriva debitorului născute înaintea declanșării procedurii, ca acțiune civilă individuală sau proces civil concret, în sensul dat de art. 29 din Codul de procedură civilă, indiferent de stadiul procesual în care se află (fond, apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire ori, după caz, fond înaintea tribunalului arbitral, acțiune în anularea hotărârii arbitrale sau recurs la soluția primită din partea curții de apel), cu excepția cazului în care acțiunea/procesul
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
de debitor s-a deschis, în cursul soluționării căilor de atac, procedura insolvenței, iar criticile acestora privesc aceeași creanță dedusă judecății. În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că, în condițiile în care acțiunea civilă privește, deopotrivă, mijloacele procesuale puse la dispoziție atât părții care pretinde (subiectul activ), cât și părții care se apără (subiectul pasiv), nu se poate recurge la o scindare a celor două planuri, astfel încât interpretarea normelor în discuție ar trebui să aibă în vedere
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
debitoare. Esențial este ca prevederile legale ambigue să fie interpretate și aplicate în așa fel încât să fie respectate atât specificitatea procedurii de insolvență a societăților de asigurări, cât și dreptul creditorului la un proces echitabil, prin asigurarea unui tratament procesual egal, în care ambele părți să își poată susține și valorifica drepturile, respectiv apărările formulate. ... 70. Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Studii Economice București a împărtășit opinia continuării judecății ambelor căi de atac de reformare formulate de cele
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
reformare coroborată cu afectarea cursului judecății celeilalte căi de atac de reformare ar distruge orice urmă de coerență în exercitarea firească a judecății căilor de atac și orice urmă de consecvență juridică și ar crea un inevitabil și insurmontabil dezechilibru procesual. Mai mult, o astfel de soluție ar conduce la situații aberante în practică pentru că aflarea adevărului nu ar fi cu putință, ceea ce ar contraveni principiului procesului civil ce se degajă din art. 22 din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
arătat că noțiunea de „acțiuni judiciare“ la care se referă termenul de „încetare“ are în vedere sensul prevăzut de art. 29 din Codul de procedură civilă, care, de altfel, reprezintă definiția doctrinară asumată de legiuitor: „Acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces.“ Din această interpretare se desprind două concluzii: – ceea ce ar urma să facă
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]
-
este suspendarea acțiunii civile judiciare/extrajudiciare care are ca obiect realizarea unei creanțe împotriva debitorului născute înaintea declanșării procedurii, ca acțiune civilă individuală sau proces civil concret, în sensul dat de art. 29 din Codul de procedură civilă, indiferent de stadiul procesual în care se află (fond, apel, recurs, contestație în anulare sau revizuire ori, după caz, fond înaintea tribunalului arbitral, acțiune în anularea hotărârii arbitrale sau recurs la soluția primită din partea curții de apel), cu excepția cazului în care acțiunea/procesul
DECIZIA nr. 22 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293883]