16,685 matches
-
iar la topire, volumul scade). Calorimetrul adiabatic este un vas Dewar, izolat de mediul exterior, în care se produce reacția. Căldura degajată în reacție provoacă modificarea temperaturii amestecului din vas. Din variația de temperatură se poate determina cantitatea de căldură produsă. Căldurile de combustie dau informații asupra tăriei legăturilor chimice din compusul supus arderii. Căldura de combustie este efectul termic ce însoțește arderea completă a unui mol de compus, la presiune atmosferică și la o anumită temperatură dată. 2.2.1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Viteza de reacție este proporțională cu numărul de ciocniri în unitatea de timp. Viteza de reacție este proporțională cu produsul concentrațiilor sau presiunilor parțiale ale reactanților. Dacă în reacția chimică participă un singur reactant, reacția este de ordinul I: A → produși Viteza de reacție este proporțională cu concentrația reactantului, CA. Ecuația cinetică a reacției va fi: = k1 · CA Nu se cunosc multe reacții de ordinul I. O clasă importantă de reacții de acest tip este clasa reacțiilor de descompunere și în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
radical liber) 2 NO3 → 2 NO2 + O2 2 N2O5 → 4 NO2 + O2 41 O reacție ce are loc între două molecule este o reacție de ordinul II. Descreșterea concentrației reactantului A este egală cu descreșterea concentrației reactantului B. A + B → produși Ecuația cinetică va fi: = k2 · CA În cazul în care CA = CB, ecuația cinetică poate fi scrisă = k2 · CA2 În mod similar putem scrie ecuațiile cinetice ale reacțiilor de ordin superior: aA + bB + cC + ....... → produși kn · CAa · CBb · CCc unde
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
concentrației reactantului B. A + B → produși Ecuația cinetică va fi: = k2 · CA În cazul în care CA = CB, ecuația cinetică poate fi scrisă = k2 · CA2 În mod similar putem scrie ecuațiile cinetice ale reacțiilor de ordin superior: aA + bB + cC + ....... → produși kn · CAa · CBb · CCc unde a, b, c reprezintă numărul de moli din substanțele A, B și C care reacționează. 3.2. Constanta de viteză Constanta de proporționalitate k din ecuațiile anterioare se numește constantă de viteză. Ea reprezintă viteza
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
gazoasă, caz în care variația presiunilor parțiale este egală cu variația concentrației: 43 p = R · T · C sau p este presiunea totală a gazului; C reprezintă concentrația reactanților. Pentru cazul unei reacții de ordin II avem următoarele relații: A + B → produși ; pA și pB sunt presiunile parțiale ale celor două gaze. v = k · CA · CB sau Efectele presiunii nu sunt mari, iar în cazul reacțiilor neionice se manifestă numai la presiuni foarte ridicate, de mii de atmosfere. În cazul reacțiilor ionice
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
În general, catalizatorul reacționează cu unul dintre reactanți sau cu ambii, formând un intermediar. Din acesta, printr-o altă transformare, rezultă produsul (sau produșii) de reacție și catalizatorul în starea inițială. Un tip special de catalizatori sunt enzimele, compuși organici produși și folosiți de celulele vii în procesele metabolice. Cele mai multe enzime au activitate specifică, adică fiecare enzimă reacționează doar cu un anumit substrat și chiar numai cu o anumită formă moleculară a acestuia (izomer). S-a dovedit că enzimele participă chimic
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prin evaporări și condensări repetate, se poate explica prin intermediul diagramei de fază temperatură compoziție (fig. 4.1.). Avem un amestec format din compușii A (volatil) și B (nevolatil), de compoziție x1 . Dacă se încălzește acest amestec la temperatura T1 , vaporii produși au compoziția reprezentată de intersecția curbei de compoziție a vaporilor și izotermă, adică x2 . Când acești vapori sunt răciți, se obține un amestec lichid cu aceeași compoziție x2 reprezentat de intersecția dintre verticală și curba de compoziție a lichidului. Astfel
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
1. Tipuri de membrane O membrană semipermeabilă este acea membrană care permite trecerea selectivă a particulelor. Membranele sunt sisteme geliforme a 66 căror grosime depășește dimensiunile moleculare și care posedă o anumită rezistență la rupere. Membranele pot fi confecționate din produse animale (intestine de porc, bășici de pește etc.) dar ele dau rezultate nereproductibile, de aceea sunt preferate membranele semipermeabile artificiale. După materialul din care acestea din urmă sunt confecționate, pot fi anorganice și organice. O membrană semipermeabilă artificială este cea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
aceea pentru deshidratarea acelor ioni care ajung în compartimentele electrozilor. În practică se folosesc baterii de electrodializă cu 40-500 compartimente. Modul de funcționare al unei instalații de epurare prin electrodializă reiese din figura anterioară. Electrodializa se folosește la purificarea unor produși biologici necesari în medicină, la izolarea alcaloizilor din extractele vegetale etc. 2.3.2. Electrodecantarea Constă în modificarea electrodializei prin aplicarea simultană a electroforezei. Sub influența curentului electric, particulele coloidale încărcate electric formează la suprafața unei membrane un microstrat de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
iar faza solidă este mediu de dispersie, fiind majoritară. 169 Gelurile se prepară din coloizi, prin mecanisme asemănătoare coagulării, spontan sau prin acțiunea unor factori externi. Procesul se numește gelifiere, gelificare sau gelatinizare. Gelifierea este diferită de coagulare prin structura produsului rezultat: coagulul are o structură compactă, iar gelul are o structură tridimensională din particule înlănțuite. După structura lor, există trei tipuri de geluri: a) corpusculare - de obicei, este structura gelurilor tixotrope; b) lamelare - au particule bidimensionale legate prin legături intermoleculare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de elipse lexicalizate. O elipsă este considerată lexicalizată atunci când conversiunea gramaticală este permanentă, consemnată de dicționare, iar decodarea semnificației termenului existent în enunț se face automat, fără alte informații suplimentare preluate din contextul lingvistic sau situațional. De exemplu, sintagme precum produse lactate sau concediu prenatal se reduc, aproape automat, la forma lactate, respectiv prenatal: Consumul de lactate este foarte important pentru copii Sora mea a intrat în prenatal acum două zile. Sunt predispuse să persiste în limbă, fără a reclama obligatoriu
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
i și, printr’o cale directă sau indirectă, se ajunge la starea de oxidare finală f (evident, sensul ascendent al exemplului este propriu așa-numitului catabolism, prin care organismele heterotrofe obțin energie, respectiv acelea autotrofe folosesc în scopul asigurării energetice produșii reducători sintetizați de ele însele; pentru cazul anabolismului, propriu exclusiv organismelor autotrofe, proces prin care energia primară este fixată sub formă chimică, este caracteristic un sens descendent). Calea urmată depinde de rH-ul mediului de reacție - la nivel celular pentru
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în sensul general -, în respectul direcției evolutive a Universului [88]), permite utilizarea pentru un timp indefinit (cel puțin în „intenție“) a substratului. Procesele autotrofe singure s’ar opri rapid prin epuizarea substratului (CO2) și prin feed back-ul indus de acumularea produșilor reducători; același lucru, dar motivat invers, s’ar întâmpla în cazul proceselor heterotrofe. Existând împreună, fiecare din partea autotrofă, respectiv heterotrofă, a biocenozei creează substrat pentru cealaltă parte; în ultimă instanță, se observă doar un transfer de energie care, inițial primară
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
1), orice dezvoltare biologică și coroziune consecutivă va fi blocată. În circuitul primar, dezvoltarea peste limitele acceptate uman/unanim a unei biocenoze va fi contracarată prin mijloace mecanice: odată cu fiecare oprire, și chiar în plin mers, se poate extrage biomassa produsă, „cu lopata“ sau prin filtrare/decantare/centrifugare (fig. 103) și, evident, valorificată energetic sau chiar furajer. Dar, acest spațiu poate fi protejat: cu vopsele biocide, ori acoperiri epoxidice (oxidante - sic!) care să limiteze spațiul rezervat dezvoltării biocenozei doar la bazinul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aceleiași specii, dar de vârstă diferită, în scopul eliminării ca și concurent la sursa de energie (radiativă - plante - sau chimică - chemoautotrofe și heterotrofe) algicid - biocid cu specificitate pentru alge anaerobioză - viață exclusiv în absența oxigenului molecular antropogen - factor de mediu produs (substanță, obiect) sau vehiculat (formă de energie) de om; generat de om areal - spațiu cu caracteristici specifice, singurul în care o specie găsește condiții optime (teritoriul propriu tuturor populațiilor unei specii); a nu se confunda cu biotopul, tot un spațiu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
conduce observațiile elevului. Lucrările frontale prezintă și unele dezavantaje : astfel, tinzând ca toți elevii să termine lucrarea în același timp, unii elevi lucrează mai încet, ajung să execute numai experiența și nu mai au timpul necesar să observe bine fenomenul produs și să-l înțeleagă temeinic. Lucrările de laborator efectuate și pe grupe de teme, în care elevii execută lucrări prin rotație, se desfășoară pe baza instrucțiunilor scrise, dau elevilor o mai mare libertate de exprimare intelectuală. Acest tip de lucrări
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
practică. 4) Când elevului i se cere să aplice în condiții noi cunoștințele asimilate anterior. 5) Când elevul trebuie să sesizeze dinamica mișcării într-o schemă aparent statică. Situația apare atunci când sunt predate noțiuni legate de obținerea industrială a unor produși chimici importanți. Așadar situația problemă este o sarcină completă pe care elevii o explorează, căpătând noi deprinderi și cunoștințe. În cursul acestui proces de rezolvare se creează diferite stări de tensiune interioară ca: mobilizare intelectuală pentru găsirea unor ipoteze sau
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
știut, sistemul de comunicare umană, afectând nu doar limbajul receptiv și de expresie, ci și posibila evoluție afectivă și socială. Depistarea târzie a acestei afecțiuni conducând la apariția unor semen evidente În comportarea și dezvoltarea copilului, moment În care pierderile produse devin deja ireversibile, comparativ cu evoluția firească a unui copil normal. Tot domnul profesor evidenția faptul că acei copii care se nasc surzi , prezintă mult mai multe dificultăți În privința achiziționării limbajului și vorbirii decât copiii care au dobândit surditatea În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
contextuali contribuie direct la stabilirea formei publice pe care o va lua intenția comunicativă a acestuia. De ce este necesar contextul În cazul interpretului? Iată câteva dintre motivele posibile: pentru a identifica referenții la care locutorul face trimitere prin secvența lingvistică produsă (În limbaj comun, pentru a Înțelege situația din lumea reală la care enunțul trimite); pentru a dezambiguiza semnificația frazei rostite; pentru a Încerca să găsească, dincolo de semnificația frazei, intenția pe care a avut-o locutorul atunci când a produs-o; În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cognitivă. Un enunț va fi interpretat conform așteptărilor emițătorului doar dacă interpretul are capacitatea de a percepe stimulii produși de către emițător, dacă are cunoștințele estimate de către acesta și dacă are capacitatea de a prelucra toate aceste informații pertinente În raport cu textul produs. În exemplul de mai sus (cu gradientul), comunicarea pe direcția propusă de P eșuează pentru că, deși H are capacități perceptive și raționale normale, din bagajul lui de cunoștințe enciclopedice lipsesc conceptele, reprezentările, ipotezele pe care acesta să le folosească În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
poate fi atins din, cel puțin, două motive obiective: 1) limitele memoriei umane; 2) relativitatea sintagmei raporturi semantice). În cazul primului exemplu, enunțul poate fi corect interpretat doar de către un interpret care a avut acces la o serie de texte produse, sporadic, În presă și la televiziune În ultimii 10-15 ani, texte În care referenții celor doi termeni (vulpe și doi și un sfert) erau prezentați explicit: primul se referea la un ofițer din serviciile de informații, iar cel de al
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
contextul. Semnul făcut de un autostopist, cu degetul mare orientat spre o anumită direcție, și adresat conducătorului unui autoturism aflat În mișcare, este de natură non verbală. Pentru a-l interpreta corect, conducătorul autoturismului trebuie să facă legătura Între semnul produs și un context intern propriu În care acesta funcționează, adică alte semne non verbale cu care acesta se află În conexiune semantică (produse intenționat sau un). Dacă semnul făcut cu mâna este orientat către direcția sa de deplasare, privirea “locutorului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În conexiune semantică (produse intenționat sau un). Dacă semnul făcut cu mâna este orientat către direcția sa de deplasare, privirea “locutorului” este orientată spre “interlocutor”, poziția corpului este verticală etc., adică elementele co-textuale sunt Într-o anumită consonanță cu semnul produs, atunci conducătorul autoturismului va interpreta, cel mai probabil, semnul ca pe o rugăminte de a opri și a transporta persoana În cauză până la o anumită destinație, pe direcția sa de deplasare. Dacă, Însă, concomitent cu perceperea semnului făcut cu o
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
acestuia. Dacă În situația contextului intern de natură lingvistică identificarea elementelor care compun acest context nu constituie o problemă - deoarece ele nu pot fi altceva decât semne lingvistice, cu totul altfel stau lucrurile În cazul contextului extern. Practic, orice semn produs/existent În afara enunțului propriu-zis poate fi utilizat de către interpret ca element al contextului extern În procesul de interpretare. Dificultatea identificării tuturor acestor elemente nu Înlătură Însă posibilitatea de a Încerca gruparea, sistematizarea lor pe categorii de semne exterioare sistemului lingvistic
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
lui Moromete faptul că ceea ce a făcut agentul avea consecințe deosebit de grave asupra lui. Că acum, din moment ce chitanța a fost tăiată, nu mai avea scăpare, trebuia să plătească. Dar Moromete nu este parte a acestui joc! Pentru el, enunțul tocmai produs are o semnificație mult mai simplă și neutră, de genul Cineva a tăiat ceva, centrată pe agentul făptuitor, nu pe el, pe Moromete. De unde și răspunsul Văz și eu că a tăiat-o. Odată ce a Înțeles că, jucând jocuri diferite
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]