150,059 matches
-
Arghezi consemnarea atitudinilor sale de contestare, fronda, întărîtare, mergînd pînă la tonalitățile cele mai înalte, de natură pamfletului. Poetul-gazetar preferă a se rosti a contrario. Face parte din specia nemulțumiților, a cîrtitorilor cronici, ca o veritabilă incarnare a atitudinii anti. Propunînd, pînă la un punct, o paralelă a autorului Cuvintelor potrivite cu Louis Ferdinand Caline, Nicolae Balotă scrie: "Anticlericalism, antimilitarism, antiburghezie, anticonformism, pe lîngă multe alte antipatii ale lor, fac din ei modele exemplare ale opoziționistului. Și, totuși, nu erau oameni
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
survenite în diverse momente în devenirea să istorică. Cartea în sine este mai mult și în același timp mai puțin decît o împlinire a acestei făgăduieli. Dolezel izbutește o istorie a pasului mic magistrală, în care ruta pe care o propune nu e deloc una previzibilă sau clasică, nici măcar atunci cînd respectă reperele convenționale (Aristotel, secolul al XVII-lea, romantismul, poetica formalista). Pe masura ce se apropie însă de Saussure, si apoi de formalismul rus și de Școală de la Praga, studiul său devine
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
mult mai radicale decât erau dispuși și capabili să interpreteze. Din acest punct de vedere, între decembrie 1989 și noiembrie 1996 există o similitudine izbitoare: în ambele ocazii, aspirațiile reformiste imprimate de mase au fost mult mai radicale decât cele propuse de către actorii plasați în rolurile-cheie. Fără îndoială, în 1989, Ion Iliescu s-ar fi mulțumit cu o banală perestroika, pe care, de altfel, s-a grăbit s-o anunțe încă din 22 decembrie, învinuindu-l pe Ceaușescu de "întinarea nobilelor
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
Mariana Vartic, care, fatal, e mai cuprinzătoare din punctul de vedere al opiniilor despre românul românesc interbelic și chiar de mai tîrziu. Revenind la dezbaterile despre românul interbelic, așa cum s-au petrecut în epoca, d-na Carmen Matei Mușat ne propune patru opinii. Au fost, incontestabil, bine alese. Mă voi opri la trei dintre ele. Mai întîi aceea a lui Mihai Ralea din 1927. E intitulată De ce nu avem român, dezvăluind că sociologului și criticului literar M. Ralea i se părea
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
și al anticalofiliei. Independent de el, dar alături de el, se aflau și romancierii noii generații, la care se adaugă Anton Holban, Octav Sulutiu și C. Fîntîneru. Romancierii noii generații (Eliade, Sebastian) și ceilalți, pornind de la experiența lui Gîde și Papini, propuneau formulă românului subiectiv (narațiune tip jurnal), iar Petru Comarnescu numise această formulă nu autenticistă ci "experientalistă". Camil Petrescu, deși, în cele două române remarcabile, practica formulă autenticității, era teoretic, în eseul sau din 1935, Noua structură și opera lui Marcel
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
mârșave aranjamente, de sordide pertractări și deșuchiate ridicări ale poalelor peste cap? Așa, să ne vadă Europa cum suntem în realitate, că tot am reușit s-o ducem de nas! Acum tot nu mai contează că frumosul palat al națiunii propus pentru export e un jalnic, detestabil coteț! Pe ultima sută de metri, ca și cum mizeria guvernanților n-ar fi plutit ca osânza pe burta mitocanilor, două noi sfidări ale bunului simț se adaugă infinitului lanț al rușinii publice care a dominat
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
ce ne șochează Dan Lungu Dan Lungu, un tânăr nu foarte tânăr (s-a născut la l5 septembrie 1969), asistent la Catedră de Sociologie din cadrul Universității "Al.I. Cuza" din Iași și redactor la ziarul Monitorul din același oraș, ne propune sau, mai exact, ne aruncă an față o carte de proza scurtă cu un titlu dizgrațios, Cheta la flegma. Este ca și cum ne-ar spune "N-am nevoie să mă citiți, lua-v-ar dracu'!", cu speranța, bineănteles, că tocmai de
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
critic și personal an granițele domeniului respectiv, să restructurezi materia parcursă și să realizezi conexiuni utile. "Exerciții" care depășesc stadiul unei rudimentare manipulări mnemotehnice a informației și care al stimulează pe "practicantul" lor să gândească pe cont propriu. Este ceea ce propune și Jacqueline Russ, cu referire explicită la cursanții din instituțiile de ănvătămănt superior, dar cu subăntelesuri totodată pentru oricine e interesat de rigoarea ideilor an general. Metodele an filosofie este o carte numai bună de așezat sub piciorul șchiop al
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
numeroase biografii de interpreți și știu că, prin deifnitie, sunt destul de monotone: odată decriptat specificul artistic al subiectului nu mai rămâne prea mult de spus, ăn afară anecdoticului. Corina Jiva a reușit să ne comunice fascinația lui Herbert von Karajan, propunând "psihograme" credibile ale personalității sale. Scrutăndu-i chipul real ascuns sub măști diverse ea o face cu subtilitate, cu farmec scriitoricesc ăntr-o carte ce se citește cu interes crescând din pagina an pagina. L-a ănteles pe enigmaticul Karajan? Cred că
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
articolul despre daco-tracă (Daco-Thracian) - care preferă această ordine a elementelor denumirii compuse -, ca și în cel despre limba români (autor: W. Greller). Folosind un limbaj accesibil și nespecialistilor și oferind o bibliografie fundamentală minimala, articolele enciclopediei par să-și fi propus să se adreseze unui public destul de larg; nu furnizează, deci, o descriere specializată a structurii limbilor (cu particularitățile lor propriu-zis lingvistice - tipologice, gramaticale), chiar nivelul lexical fiind evocat doar pentru a ilustra fenomenele de contact cu alte limbi. De mai
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
zile de la acea audiție am găsit în biblioteca mea o cărțulie îmbrăcată într-o piele fină; miros vag de mucegăi, galbenul foilor pătate de o umezeală veche. La lectură copertei interioare citesc: "Chopin... Jean Kleczynski, Paris... 1880". Autorul polonez își propunea - inca de pe atunci! - să corecteze "legendă" Chopin. Demonstrația lui este a noastră, impecabil cea de astăzi, întemeiata pe mărturii ale unor persoane încă în viață la 30 de ani de la dispariția compozitorului. Părăsesc motivațiile explicit "anti-sentimentale" ale capitolului "De l
Festivalul International "Chopin" by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/17454_a_18779]
-
Cronicar Orgoliu/ vanitate EUPHORION nr. 100 (10) nu face caz de jubileu ci propune o temă implicată subtil în chiar împlinirea numărului rotund: raportul dintre orgoliu și vanitate. Colaboratorii - poeți, prozatori, critici - și-au făcut tema după chipul și asemănarea fiecăruia, de la "de exemplu, Eu", pînă la eseul filosofic, si de la aplicații subiective la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
ovațiile publicului și ale criticii de pretutindeni. Cartea lui Ed Mentă se citește cu o mare curiozitate indiferent de tipul de receptor. Ea n-are cum să epuizeze o asemenea personalitate vulcanică și spectaculoasă în sine, și nici nu-și propune asta. Dezvăluind cîte ceva din laboratorul lui Andrei Șerban, incită la analiza și meditație. Teatrul românesc de dupa '89 este marcat profund de prezența sa în țară, de revoluția pe care a declansat-o în conștiințele unor artiști, a publicului. În
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
sărbători compromise de la Arad, minți luminate au venit pe diferite posturi de televiziune pentru a ne spune ca restaurarea monumentului cu pricina, ținut până acum ascuns an depozitele armatei, ar leza demnitatea națională a românilor. Plusând, domnul profesor Dinu Giurescu propunea pe post, că varianta alternativă, ridicarea unui complex monumental al reconcilierii, format din statuia cu pricina și dintr-o altă statuie, noua de data aceasta, a moților lui Avram Iancu, la fel de mare ca și prima. Propunerea de a demonstra egalitatea
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
Gheorghe Grigurcu Critic substanțial, de-o seriozitate a informației și a afirmației ce se cumpănesc, aproape totdeauna demn de interes și demn de încredere, Cristian Livescu ne propune, în cartea d-sale, Întîiul Eminescu, o suită de însemnări pe tema geniului. Tema atractioasă, tulburătoare, inepuizabila. Ne propunem a o relua, succint, în textul de față, regrupînd o parte din datele și meditațiile confratelui nostru și introducînd cîteva elemente
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
seriozitate a informației și a afirmației ce se cumpănesc, aproape totdeauna demn de interes și demn de încredere, Cristian Livescu ne propune, în cartea d-sale, Întîiul Eminescu, o suită de însemnări pe tema geniului. Tema atractioasă, tulburătoare, inepuizabila. Ne propunem a o relua, succint, în textul de față, regrupînd o parte din datele și meditațiile confratelui nostru și introducînd cîteva elemente noi. Nu e un secret faptul că în epoca noastră (nu doar "în deceniile postmoderniste") termenul geniu a fost
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
ținând seama că, pe un drum ce aveau să-l traseze, acesta era singurul material cert și imediat sesizabil. Evitarea simplei pastișe și oferta celei mai credibile versiuni au fost cu precădere avute an vedere. Prozator ănzestrat, Eugen Bălan a propus, ăn textul lui, soluționarea dispariției fără urmă a lui Gogu Nicolau, imaginând o ingenioasă intrigă ce pornește chiar de la femeia bănuita de conu Rache a ști ceva, văduva care primise cu o ciudată placiditate vestea dispariției soțului, adaptându-se spontan
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
proiect ambițios potențialul de expresivitate, dar și de disciplină scenica al ăntregii trupe. Până una alta, superstiția nu s-a adeverit: an seară premierei, la Târgu-Mureș, succesul a fost evident, turneul bucureștean a verificat puterea de penetrație a imaginii scenice propuse de creatori. Desigur, nu lipsesc cârcotașii, purtătorii mutrelor acre: departe de a fi perfect, spectacolul nu place apărătorilor tradiției pentru că nesocotește clișeele, ai face pe inovatori să strâmbe din nas pentru că noutatea propunerii regizorale nu sare an ochi. Primul merit
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
exegeza lovinesciană, unor lucrări mai vechi, unele de referință, semnate de Ion Negoitescu, Eugen Simion, Florin Mihăilescu, Alexandru George, Mircea Martin sau Alexandru Sasu. Destinată an primul rând tinerilor studioși - elevi și studenți - aceasta noua lectură a operei lovinesciene ași propune, si, ăntr-o oarecare măsură reușește, să depășească imperativul didactic, situându-se, prin finețea nuanțărilor și subtilitatea speculației, sub semnul unei reevaluări lucide, din perspectiva unui alt orizont de așteptare, a operei criticului interbelic. De altfel, ăn "Cuvântul ănainte", autoarea ași
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
afirmăm că acesta reprezintă - ținând cont de locul privilegiat care i se acordă "Istoriei civilizației(...)", socotita piatră de temelie a ăntregului edificiu lovinescian - un demers compensatoriu față de majoritatea lucrărilor de până acum, sărace, ăn genere, la acest capitol. Nouă lectură propusă de Valentina Curticeanu nu numai că umple un gol, dar ne readuce an atenție, prin mijlocirea textelor lovinesciene, eternele aporii ale culturii și istoriei noastre literare. Nu putem să nu reflectam - recitind paginile despre sincronism, interdependenta și imitație - la inerția
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
probând cu documente filiația? În anul 2009, la editura „Semne” din București, i-a apărut volumul de eseuri „Secretul crizelor economice”. Citez din prezentarea făcută de prof. univ. dr. Ion Ionescu: „Acest cavaler, cu nume exotic, venind din istorie, își propune să scoată la lumină, în mod logic, cauzele crizei financiare și... să-și inițieze conaționalii, pe români, să treacă la acțiune în cadrul unei democrații active... Studiul evoluției proprietății statului și a proprietății indivizilor, îi permite să se apropie de esența
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
ănsel (uitată, ansa, mă tem), ori poate pentru că numele lui Kuhn e deja și la noi inflamat de conotații steril negative, cat si păgubos pozitive. Dacă nu ar sta pe rafturile librăriilor laolaltă cu infamele manuale, poate că i-aș propune o altă lectură acum, una mai "științifică", mergand pe firul receptării ei, al carierei pe care au făcut-o unele dintre conceptele propuse de Kuhn an acest volum, ori al influenței avute de teoria să asupra dezvoltării unor discipline din
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
păgubos pozitive. Dacă nu ar sta pe rafturile librăriilor laolaltă cu infamele manuale, poate că i-aș propune o altă lectură acum, una mai "științifică", mergand pe firul receptării ei, al carierei pe care au făcut-o unele dintre conceptele propuse de Kuhn an acest volum, ori al influenței avute de teoria să asupra dezvoltării unor discipline din panoplia științifică dar și din cea umanista. Dar așa, cu riscul de a simplifica prea mult, ambițiile mele șanț mult mai modeste: să
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
mulți teoreticieni, atat istorici, cat și oameni de știință ori filozofi, e parțial descoperit), al cărei răspuns, mi se pare mie, e chiar și mai ăncurajator, atacabil cum o fi, pentru momentul la care ne aflăm. ămi dau seama că propun o lectură foarte contingenta a unui "clasic", dar o fac pentru că ăntămplător de data aceasta ăntălnirea dintre contingent și "clasic" mi se pare a fi una necesară, pentru ambele părți. Poate n-ar trebui să pornesc de la premisa că Structura
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
cu carul an drum, cu ediții neăncheiate și an unele cazuri (de pildă, Arghezi) nici macar ăncepute. Paralel cu ediția C. Negruzzi și monografia despre același scriitor, dl. L. Leonte a scris, cu mari intermitențe, despre autori, fenomene literare sau publicații, propunând puncte de vedere demne de reținut. Și, probabil, faptul că au rămas an revistele vremii nu le-a oferit posibilitatea că ideile de aici să circule. La această aș adaugă imediat că practicarea istoriei literare prin mari intermitențe a contribuit
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]