5,549 matches
-
pe muncitorii din alte uzine, partidul, Uniunea Sovietică, de realizările minunate ale muncitorilor reșițeni. (Ă). Singurele versuri care surprind ceva din caracteristicul omului nou: patosul muncii constructive, sunt următoarele: «Urcă norme peste norme Cărămidă pusă-n forme Să nu știe pruncul mâine Viața de ieri, cea de câine; Și mai pune-o cărămidă Lacrima de ieri s-o-nchidă; Și mai pune-n presă una Pentru pâinea noastră, bunaă» Mergând Însă pe linia minimei rezistențe, astfel de scriitori nu pot crea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noi nu cerșim pacea. Noi o vom impune, iar la nevoie vom ști s-o apărăm. Poeții noștri sunt conștienți de aceasta: «Dar dacă dușmanul/ Va scoate arcanul/ Rotund să măsoare/ Gâtlej de popoare/ Atunci da, atunci/ pentru noi, pentru prunci/ Pacea Înseamnă:/ Mâna pe armă». (Nina Cassian). Este firesc ca regimul nostru să acorde o atenție deosebită armatei noastre (Ă). Poetul N. Tăutu ca să ne ofere o imagine a armatei noastre spune În unul din poemele sale că: «Artileristul Igor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale ostașului sovietic liberator. (Ă). Versurile de mai jos ilustrează comportamentul său adânc uman, rod al educației comuniste: «Și-n piață, chiar În piața pe unde calci acuma, Zbură din tanc o fată cu pletele de foc. Cu grijă strânse pruncul la piept cum face muma Și-l ridică spre soare ținându-l de mijloc». (Ă). Unii dintre poeții noștri au Încercat să surprindă pe altă cale ceva din măreția lui 23 August, acest moment de deschidere a unei perioade istorice
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În necontenit urcuș. Ea suie mereu, pentru că, pe drumul ei „dogorește aprins” lumina celui mai Înalt ideal de perfecționare a existenței umane - idealul comunismului. La flacăra acestui ideal, În noaptea marii răfuieli cu exploatatorii moșieri și chiaburi visează, mângâindu-și pruncul, Mitrea Cocor. Visează și vede clar În viitor ogoarele, fărâmițate de până atunci, unite - prin Înțelegerea țăranilor - În mari tarlale, Întocmai celor din colhozurile sovietice. Cu același ideal În fața, Lazăr de la Rusca strigă ucigașilor săi credința sa nestrămutată În victorie
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-și miște umerii uitându-se la el. În interacțiune, ea se sincronizează astfel cu el cel puțin o dată pe minut. Aceste momente sunt esențiale în trezirea afectivității. De altfel, specialiștii semnalează că sincronizarea este complet diferită de imitare. Imitându-și pruncul, mama îi arată că a înțeles ce a făcut, dar nu că înțelege ce simte el. Pe cea de-a doua situație este centrată armonizarea. În situația ilustrată mai jos, Syna aprobă și prelungește cele spuse, dând din cap și
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
astă dată pe limba franceză. M. evocă un basm polonez în care o zână bună înștiințează perechea regală, dezolată că nu are copii, că pe râu va sosi o barcă ce duce un fruct fermecat în care se află un prunc. M. poate descrie acest fruct și-i poate spune numele în franceză (pêche - „piersică”) fără prea mare greutate. Îi este însă cu neputință să-și amintească denumirea în poloneză, cu toate că se străduiește din răsputeri. Astfel că va trebui să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în colaborare și cu celelalte municipii din țară, căci sunt părți unde se simte lipsa de brațe și deci, dintr-o metodică organizare a muncii, s-ar putea întrebuința toate energiile. 3) Înmulțirea micilor maternități pentru salvarea mamei și a pruncului nou-născut. 4) Înființarea de case de ocrotire pentru muncitori și muncitoare, cu cantine, biblioteci, asistență juridică și medicală. Vom avea în vedere înmulțirea grădinilor de copii și a leagănelor de micuți, în care mama muncitoare să depună dimineața pruncul și
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a pruncului nou-născut. 4) Înființarea de case de ocrotire pentru muncitori și muncitoare, cu cantine, biblioteci, asistență juridică și medicală. Vom avea în vedere înmulțirea grădinilor de copii și a leagănelor de micuți, în care mama muncitoare să depună dimineața pruncul și seara să vie să-l ia, după ce toată ziua a fost îngrijit și alăptat. 5) Răspândirea instrucției primare și profesionale: coloniile de vară și cantinele școlare vor fi intensificate. 6) Înființarea de locuri de joc pe sectoare pentru copii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sed lex”. Codul Regele Carol II-lea permite avortul când viața femeii este în pericol, sau când sarcina agravează o boală primejduindu-i viața. De asemenea, când unul din părinți este atins de alienație mintală și este temere serioasă că pruncul va purta grave tare corporale sau mintale. Raportorul legii în fața Camerii, D. H. Asnavorian, a avut susținând proiectul, accente de impresionantă înțelegere a acestei delicate probleme a ocrotirii vieții femeii. Domnia sa spune: „S-a admis avortul pentru cazurile în care
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
statul are ultimul cuvânt, ci familia”. Într-o țară unde nu problema natalității se pune pe primul plan, ca în alte țări europene, ci problema mortalității infantile, nevoile demografice nu pot cere sacrificarea femeii pentru salvarea cu orice preț a pruncului. 3) Delictul de abandon familial constituie o inovație fericită și neașteptată, dar în concordanță cu principiile dominante și cu spiritul general al noului cod, care în esența lui este un cod social, de apărare a intereselor permanente și vitale ale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
chimic - o grozăvie care întrece și cea mai fantastică imaginație și pe care numai cioclii omenirii îl pot dori - își va abate din văzduh gazele asfixiante și îndărătul câmpurilor de luptă, unde ni se vor sufoca sau mutila până și pruncii în leagăne și se vor face praf comorile acumulate de civilizațiile milenare, acumulate și prin efortul și martiriul femeii. Vom lăsa oare să ne azvârle și pe noi în această cascadă de sânge? Noi femeile, creatoarele vieții, ne vom face
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
se aplică interzicerea muncii de noapte, tot astfel și această obligativitate a concediului plătit... Muncitoarea lehuză muncește, câtă vreme o țin puterile, fiindcă dacă nu muncește, nu mai vede nici cei 20-30 lei pe zi și moare de foame, cu pruncul din ea cu tot. Să ne mirăm atunci că mor atâtea femei lehuze? E cazul mai degrabă să ne mirăm că în țara noastră unde se face atâta caz de naționalism, autoritățile nu au mai multă grijă de aplicarea legilor
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a curma un măcel fără seamăn, care prin urele ce stârnește, ne aruncă în iad. S-ar putea să se încheie această perioadă istorică fără ca cuvântul autorizat al femeilor, făuritoare de viață, să nu fie rostit pentru apărarea vieții, a pruncilor, pentru salvarea tuturor bunurilor artistice, a patrimoniului spiritual, ce este zestrea omenirii întregi și al cărui străjer a fost de-a lungul veacurilor, Femeia. Cum noi care am cerut drepturi, care am luptat programatic pentru atâtea înfăptuiri, care am ținut
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
trebuie salvată. Un congres în aceste clipe când femei, mame, se întrunesc copleșite de răspunderile lor ca străjere de căminuri, de familie, ca îngeri păzitori de suflete ce trebuie să pună pe primul plan de preocupare datoriile de mame către prunci, dacă nu ar rezolva ocrotirea copilului ar trăda însuși rostul moral și spiritual al femeii. Doamna Roosvelt și colegele mele sunt prea pătrunse de datoriile ce ne incumbă nouă femeilor, ca să nu pună la ordinea de zi, proiectul zonelor de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
semeață. Mai spontan, enunțul liric din ciclul complementar Cântece de leagăn, „vers de laude plecate”, este dedicat copilului, văzut, cu o ironie jucată, ca o făptură uneori grotescă ori aproape prozaică, dar și ca o făptură dumnezeiască, în stare, asemenea Pruncului Sfânt, să polarizeze miracolul lumii. Înainte de T. Arghezi, B., „întâiul intimist în sensul propriu al cuvântului” (G. Călinescu), a știut să perceapă și să transcrie în lirică, tandru și viguros, bucuriile domesticității. Prozatorul, dar și eseistul urmează, fără abateri semnificative
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
amintește merii în floare și cireșii. El umblă zi și noapte necunoscând răgazul Siberia străbătând-o, taigaua. Caucazul... Aurel Rău este și creatorul ciclului Drumul minerilor (...), Poetul își urmărește eroii după douăzeci de ani, în zilele luminoase ale construcției socialismului. Pruncul de odinioară e astăzi miner și, printr-o acțiune eroică, își salvează abatajul. E-n luptă Matei. Ochii-i văd în trecut; Un om a căzut, chinuit de dureri, Pe iarba de sânge pătată. Visa o priveliște fără boieri! Azi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ne introducă în problemele care îl frământă. Și facem cunoștință cu ei. Gavrilă e voinic, foarte masiv și se pare că suferă din această pricină, deoarece mormăie ori de câte ori tovarășii glumesc pe seama staturii sale. Gavrilă e «un uriaș cu suflet de prunc», Călin e cumpătat, Iordache și Bucur «se-mpung în cuvinte», cei doi munteni care mai sunt în brigadă «tac îndelung», «Cercel e vârstnic» și l-a cunoscut pe Roaită, iar Costea «e vesel și înflăcărat». (...) Asta e tot ce ne
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-o colibă frumoasă Frumoasă ca un palat... După ploi, se uita prin tavan dacă-i curcubeu peste casă Dacă vin rândunelele albastre pe ceru-nourat. Rândunica albastră nu mai venea... l-au trimis pe țigani către Bug... În gară urlet de prunci, bocet de mame. l-au trimis pe țigani către Bug... Doamne, să se sperie toate rândunelele albastre din lume! În vagon era fierbinte. Nădușeala se scurgea pe scânduri și pe nituri Duduiturile duceau înainte, Înainte. Fără începuturi și fără sfârșituri
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Sf. Sava” din București, unde, la secția „umanioare”, erau profesori și Petrache Poenaru, Florian Aaron, C. Aristia. Scurt timp lucrează ca ajutor de inginer, dar se înapoiază la Câmpulung și organizează o trupă de actori diletanți. Colaborator, în 1848, la „Pruncul român”, participant la manifestările revoluționare din Câmpulung, arestat și surghiunit în 1853 la Snagov, A. va fi și un vajnic susținător al Unirii, ales deputat în Divanul ad-hoc al Țării Românești în 1857, dar și mai târziu. A fost administrator
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
închis, pentru cinci luni, la Văcărești -, pe care o va povesti, cu aere de martir, în versuri și proză. Format în epoca pregătirii mișcării de la 1848, A. este unul dintre cei mai aprinși publiciști ai vremii, colaborator la „Curierul românesc”, „Pruncul român”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „România”, „Steaua Dunării”, „Secolul”, „Dâmbovița”, „Naționalul”, „Reforma”, „Concordia”, „Trompeta Carpaților”, „Opiniunea constituțională”, „Poporul”, „Columna lui Traian”, „Națiunea”, „România liberă” și, evident, la ziarele al căror administrator era. Publicistul își afirmă încrederea în progres
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
a doua zi drumul spre Berlin și din care jumătate nu vor apuca sfârșitul războiului. Prizonierii aceștia, care vor fi în curând înregimentați printre milioanele de victime anonime. Dar în clipa aceea, nu există decât tăcerea din jurul mamei și a pruncului ei, înfășurat într-o tunică mare, curată, pe care ofițerul a scos-o din raniță. Mai există, la răspântie, prizonierul întins pe marginea drumului, mort, ținând pe antebraț o cutie în care se agită țânțarii ce sug sângele din trupul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Între care și pe unul din principii ținutului. Soția acestuia nu putea zămisli copii. În urma rugăciunii Magdalenei, ea rămâne Însărcinată. Drept mulțumire, principele decide să facă un pelerinaj la Roma, pentru a-l Întâlni pe apostolul Petru. Soția lui, cu pruncul În pântece, dorește să-l Însoțească. Pe drum, corabia este prinsă de o furtună cumplită În timpul căreia femeia naște, apoi moare. Corăbierii vor să arunce cadavrul În valuri, dar principele Îi roagă să se Îndure de copil. Tocmai atunci, ca
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Își abandonase familia. Coborând, Îl Întâlnește pe copil jucându-se cu scoicile de pe țărm, iar când se apropie de cadavrul soției, aceasta se trezește ca din mrejele unui somn adânc. Rugăciunile Mariei Magdalena o susținuseră doi ani de zile, iar pruncul crescuse și se Înzdrăvenise sugând lapte proaspăt de la sânul unei moarte. Mai mult decât atât, femeia Îi mărturisește soțului că parcursese, Împreună cu el și cu apostolul Petru, toate etapele pelerinajului palestinian. După acest miracol, Maria Magdalena se retrage Într-un
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
dus Înainte ca să-l deschidă și văzând acolo un copil plăcut la Înfățișare (puerum elegantis formae), suspinând, zice: „Oh, dacă aș avea mângâierea unui asemenea vlăstar, ca să nu-mi las regatul fără urmaș!” Atunci a dat poruncă să fie crescut pruncul pe ascuns și s-a prefăcut Însărcinată. La sfârșit, a mințit că a născut un fiu, iar vestea extraordinară se răspândește În tot regatul. Prințul exultă cu frenezie pentru vlăstarul născut, iar mulțimea se veselește cu mare bucurie. [Pruncul] a
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
crescut pruncul pe ascuns și s-a prefăcut Însărcinată. La sfârșit, a mințit că a născut un fiu, iar vestea extraordinară se răspândește În tot regatul. Prințul exultă cu frenezie pentru vlăstarul născut, iar mulțimea se veselește cu mare bucurie. [Pruncul] a fost educat cu măreție regească (secundum magnificentiam regiam). Nu după multă vreme Însă, regina a rămas grea de la rege și, la vremea cuvenită, a născut un fiu. Când pruncii crescură un pic, se jucau foarte adesea Împreună. Și Iuda
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]