3,260 matches
-
a simbolismului programatic înspre iconoclastia avangardei. Majoritatea versurilor anonime adăpostite de revistă atestă însă confuzia „talentelor” care își exhibă precaritatea artistică. Ecouri argheziene, minulesciene, bacoviene etc. se întâlnesc în mod obișnuit; poezia cu care se deschide primul număr se intitulează Psalmii unui analist, alta e o „rugă”, iar sub titlul Pagini nouă și cu un semnificativ moto din poemul Stihuri este înseilată o seamă de „note” ce constituie una dintre primele prezentări integral elogioase referitoare la universul poetic arghezian, așa cum se
FRONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287096_a_288425]
-
monumentul dedicat lui Eminescu la Paris, operă a sculptorului Ion Vlad. Lucrările conferințelor, colocviilor și comemorărilor au fost publicate în volumele Întâlnirea de la Paris, Masa rotundă de la München, Un centenaire: Mihai Eminescu. F.C.R. a subvenționat apariția mai multor lucrări: Cântarea Psalmilor, traducere de Eugenia Adams-Mureșanu (1986), C. Gane, Trecute vieți de doamne și domnite (1987), Pavel Chihaia, Immortalité et décomposition dans l’art du Moyen Âge (1988), Matei Cazacu, Istoria românilor (1990), Mihai Eminescu, Poesie, traducere în italiană de Roșa del
FUNDAŢIA CULTURALA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287110_a_288439]
-
spirituală al poetului convertește glasul Apocalipsei în cântec. D. captează liric mesajul transcendenței, devenind un adevărat exponent al poeților religioși, de esență tradiționalist-mistică. Câteva din volumele sale fac parte dintr-un amplu proiect de transpunere în versuri a textelor sacre: Psalmii în versuri (1993; Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor), Ecclesiastul în versuri (1997) și Pildele în versuri (1998) dau măsura anvergurii vocației de poet religios al lui D. Astfel, în Psalmii în versuri, aspirația pe care poetul o plasa într-
DORCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
amplu proiect de transpunere în versuri a textelor sacre: Psalmii în versuri (1993; Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor), Ecclesiastul în versuri (1997) și Pildele în versuri (1998) dau măsura anvergurii vocației de poet religios al lui D. Astfel, în Psalmii în versuri, aspirația pe care poetul o plasa într-un timp medieval, al visului, își găsește locul în pura transcendență: „cetatea păduroasă”, cetatea de vis și Civitas Dei se suprapun. Studiile și eseurile din Metafora poetică (1975) și Embleme ale
DORCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
în galben, Timișoara, 1978; Embleme ale realității, București, 1978; Arhitectura visului, Timișoara, 1982; Culegătorul de alge, Timișoara, 1985; Dodoacă și Biciușcă, Timișoara, 1986; Castelul de calcar, București, 1988; Căsuța fermecată, Iași, 1989; Epistole, Cluj-Napoca, 1990; Cărarea din insulă, Timișoara, 1991; Psalmii în versuri, Timișoara, 1993; Cronică, Timișoara, 1993; Piticul arămiu, Timișoara, 1995; Abaddon, Timișoara, 1995; Ecclesiastul în versuri, Timișoara, 1997; Pildele în versuri, Timișoara, 1998; Poezii despre și pentru Raluca, Timișoara, 1998; Scrisori la un prieten, Timișoara, 2000; Exodul, Timișoara, 2001
DORCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
ARG, 1985, 9; Lucian Alexiu, „Culegătorul de alge”, O, 1985, 25; Costin Tuchilă, „Culegătorul de alge”, LCF, 1985, 26; Firan, Profiluri, 36; Paul Miclău, „Culegătorul de alge”, O, 1988, 2; Laurențiu Ulici, O evoluție ascunsă, RL, 1989, 40; Adriana Babeți, „Psalmii în versuri”, O, 1993, 10; Smaranda Vultur, Cronica unei apocalipse amânate, O, 1996, 5; Dicț. scriit. rom., II, 125-126; Adriana Iliescu, „Psalmii” și „Ecclesiastul în versuri”, PSS, 1998, 103-104. S.I.-J.
DORCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
Paul Miclău, „Culegătorul de alge”, O, 1988, 2; Laurențiu Ulici, O evoluție ascunsă, RL, 1989, 40; Adriana Babeți, „Psalmii în versuri”, O, 1993, 10; Smaranda Vultur, Cronica unei apocalipse amânate, O, 1996, 5; Dicț. scriit. rom., II, 125-126; Adriana Iliescu, „Psalmii” și „Ecclesiastul în versuri”, PSS, 1998, 103-104. S.I.-J.
DORCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
București, 1975; Rosturile străjii, București, 1976; Mugurii vederii, București, 1977; Rânduirea porților, București, 1978; Osiile cuprinderii, București, 1980; Bobuleț mereu drumeț, București, 1981; Țărmul fugar, București, 1982; Tentația cheilor, București, 1985; Drumul spre zori, București, 1988; Beatificarea viesparelor, București, 1995; Psalmii învierii noastre, București, 1999. Repere bibliografice: Teodor Vârgolici, „De-o vârstă cu țara”, VR, 1961, 3; Eugen Agrigoroaiei, „Inima și timpul”, IL, 1963, 3; Laurențiu Bourceanu, Un volum de versuri, GL, 1963, 25; Haralambie Țugui, „Inima și timpul”, O, 1963
GORUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287320_a_288649]
-
ființă”, materializat metaforic în toposul ninsorilor domoale și al ninsorilor cu privighetori (Chip și suflet, 1979, Ninsori și privighetori, 1988). Versurile din volumul Schimbarea la față (1990) propun o viziune spiritualizată, care se traduce - arghezian - în rugă, epifanie, imn și psalm. SCRIERI: Chip și suflet, Chișinău, 1979; Căsuța de miere, Chișinău, 1982; Ninsori și privighetori, Chișinău, 1988; Schimbarea la față, Chișinău, 1990; Kapkanî pameati [Capcanele memoriei], Moscova, 1991; Miere eretică, Chișinău, 2002. Repere bibliografice: Adriana Iliescu, O retorică a sufletului, „Columna
GROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287372_a_288701]
-
C. se mută acum definitiv în registrul tematic național. Poetul - profet și tribun - aduce cauza românească în fața instanțelor pământene și divine, ceartă, în poemul Între Volga și Mississippi, hedonismul, inerția și nepăsarea Occidentului față de tragedia Estului, imploră grația dumnezeiască în Psalmii revelator intitulați „psalmi românești”, evocă teroarea roșie și întreține din depărtare focul vindicativ și justițiar, lansând chemări la răscoală și așteptând ceasul mântuirii. Întru realizarea acesteia, poetul convoacă figuri emblematice ale eroismului și jertfei naționale: Mihai Viteazul, Horia și Cloșca
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
acum definitiv în registrul tematic național. Poetul - profet și tribun - aduce cauza românească în fața instanțelor pământene și divine, ceartă, în poemul Între Volga și Mississippi, hedonismul, inerția și nepăsarea Occidentului față de tragedia Estului, imploră grația dumnezeiască în Psalmii revelator intitulați „psalmi românești”, evocă teroarea roșie și întreține din depărtare focul vindicativ și justițiar, lansând chemări la răscoală și așteptând ceasul mântuirii. Întru realizarea acesteia, poetul convoacă figuri emblematice ale eroismului și jertfei naționale: Mihai Viteazul, Horia și Cloșca, Avram Iancu, Andrei
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
codru-adânc/ inima să-mi mânc// [...] Dârz, cu pieptul gol,/ pe unde trec să scol,/ să scol, să răscol,/ volburi de pârjol”, spune o Haiducească. Inedită e, în opera acestui cântăreț cu verbul incendiator și inconcesiv, și lirica religioasă din ciclul Psalmilor românești. Rugăciunile nu sunt ale unui eu, ci ale lui noi, ele capătă premise și finalități precis circumstanțiate. Dumnezeu este rugat să „nu-și uite” românimea risipită pe întreg pământul, din Carpați la Pind, Timoc, Craina, Tesalia, Siberia, din Basarabia
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Australia, dar mai ales i se cere ca „în țara preschimbată-n oarbă închisoare,/ neamul să crească mai dârz și mai tare!...// Și ziduri să dureze, de neclintit,/ între noi și răsărit!” Într-un Cântec de slavă, inserat firesc printre psalmi, poetul se recunoaște urmaș al tuturor conaționalilor săi, în sângele lui sălășluiesc „tăietorul de păduri din Maramureș”, moțul „cu gând de jăratic”, bănățeanul „iute și gureș”, moldoveanul „cu mers domol”, olteanul „cu văz de pârjol”, ciobanii „solari” din Tesalia și
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
sine, ritmându-și extazul cu luciditate („trec orele prin vise și visele prin ore și toate împreună se rotesc, cu lumini schimbătoare, în apa ușoară și neagră, în apa sfințită a nopții”), alternează cu moralistul detașat și sceptic, pornit de la Psalmi și Cântarea Cântărilor, trecut prin dezabuzările culturii moderne și reîntors la învățătura iubirii („Puțini au harul de a trăi cum se cuvine clipa. Nu de-a se bucura mărunt, grăbit și speriat de ea, în umbra derizorie a morții, ci
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
București, 1969; Grădina în formă de vis București, 1970; Cântând dintr-un arbore, Iași, 1971; Oracol deschis, București, 1971; Banchetul, Cluj, 1973; Cântarea cântărilor, București, 1973; Horă de vulturi, București, 1974; Heraldica iubirii (1963-1973), București, 1975; Nobila stirpe, București, 1976; Psalmii lui Zamolxe, București, 1976; Temerile lui Orfeu, București, 1978; Hora anotimpurilor, București, 1979; Un spațiu de dor, pref. Petru Poantă, București, 1980; Ca muntele-n amiază, București, 1981; Timpul judecător, București, 1982; Sonete, București, 1983; Pasărea de cenușă, București, 1986
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
neoromantici, Craiova, 1985; Proza românească și vocația originalității, Craiova,1988; Hermeneutica literară românească, Craiova, 1994; Moștenirea prozei eminesciene, Craiova, 1996; Studii de literatură română modernă și contemporană, Craiova, 2002. Ediții: Fănuș Neagu, Fântâna, pref. edit., Craiova, 1974; Al. Macedonski, Rondeluri. Psalmi. Nopțile, postfața edit., Craiova, 1975; Florin Dumitrana, Întâile viori, pref. edit., Craiova, 1979; Titu Maiorescu, Critice, introd. edit., Craiova, 1995. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Comentarii despre Camil Petrescu, RL, 1975, 22; Alexandru George, Exclamativ și sumar, VR, 1975, 9; Mihai
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
Era, desigur, un demers absolut necesar, dat fiind că studiile docte înregistrau cu satisfacție fiecare "biruință a scrisului" autohton, dar ignorau elementele care puteau justifica o recuperare din unghi estetic a unor texte vechi. Prin urmare, Călinescu citește cronicile, didahiile, psalmii ritmați și rimați, cărțile de morală creștină, textele parenetice din perspectiva literaturității lor, fixând începuturile literaturii române în secolele XVI-XVII și oferind, inventând, aș risca să spun, o tradiție organică a literaturii autohtone (efort care se poate vedea și din
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
menționat în Biblie"64. Din acest punct de vedere, modul în care Edward Topsell rezolvă enigma existenței sau nonexistenței unicornului este ilustrativ pentru această strategie "ideologică": "Principala întrebare care trebuie rezolvată este dacă există unicornul... Putem crede că David (în Psalmul 92) ar mai fi comparat regatul său și salvarea lumii cu un lucru care nu există sau e nesigur și fantastic?"65 După cum comentează autoarea, "a te îndoi de existența animalului ar fi implicat și o lipsă de încredere în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
textul biblic".4 Așa își face intrarea unicornul în cultura europeană grație unei tălmăciri eronate. Este suficientă prezența sa în Numere, 23, 22, în Deuteronom, 33, 17, în Isaia, 34, 7, în Iov, 39, 9-12 și mai ales în câțiva Psalmi (21, 21; 29, 5-6; 78, 69 și 92, 11) pentru ca acest animal să devină, treptat, unul dintre cele mai puternice simboluri creștine. Interesant este că unele dintre aceste ocurențe au o tentă negativă: unicornul este o fiară sălbatică, amenințătoare, greu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și-i vei lăsa lui treburile tale?/ Te vei încrede că-ți va aduce înapoi recolta/ și că o va căra la aria ta?"5 E limpede, inorogul nu are cum să fie decât o fiară imposibil de îmblânzit. În Psalmul 21, 21-22, unicornul se numără printre forțele malefice, amenințătoare, împotriva cărora omul expus cere ajutorul divinității: "Scapă de sabie viața mea,/ din laba câinelui, singura mea avuție!/ Izbăvește-mă din gura leului/ și de coarnele inorogilor pe mine, sărmanul!"6
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
acestor nuanțe, unicornul se impune ca o figură a lui Hristos. Urmând Septuaginta, Vulgata traduce de trei ori prin rhinocer și de patru ori prin unicornium. Dar, lucru esențial, acest din urmă termen apare în Isaiia și, mai ales, în Psalmi. Jean-Pierre Jossua explică foarte bine importanța acestui fapt: "Interpretarea hristică a unicornului va depinde în mod esențial de obiceiul de a-i aplica lui Hristos figurile Vechiului Testament și mai ales pe cele din Psalmi, utilizați fără încetare în liturghie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Isaiia și, mai ales, în Psalmi. Jean-Pierre Jossua explică foarte bine importanța acestui fapt: "Interpretarea hristică a unicornului va depinde în mod esențial de obiceiul de a-i aplica lui Hristos figurile Vechiului Testament și mai ales pe cele din Psalmi, utilizați fără încetare în liturghie"9. Privilegiată de metoda alegorică de interpretare a textelor sacre și mai ales ale Vechiului Testament, în care se citesc la fiecare rând anticipări ale venirii lui Iisus și ale scenariului mântuirii, figura unicornului devine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Histoire of the Four-Footed Beasts, în care demontează, în spirit științific, toate "miturile" bestiarului, mai puțin unul: cel al inorogului. De ce? Din exact același motiv. Iată: "Principala problemă care trebuie rezolvată este dacă există unicornul. Putem crede că David (în Psalmul 92) ar fi comparat virtutea împărăției sale și puternica salvare a lumii cu un lucru care nu este sigur sau este fantastic?"12 Prin urmare, secole la rând știința s-a închinat în fața autorității Bibliei, ceea ce a și contribuit la
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Christos, unicornul spiritual (spiritalis unicornis n.m.), pogorând în pântecele Fecioarei și luând trup din ea, prins fiind de iudei, a fost condamnat la moarte pe cruce; fapt despre care David spune: "Și iubit ca fiul unicornilor"; și iarăși, în alt psalm, el însuși spune despre sine: "Și se va înălța cornul meu ca al unicornului". Și, în Deuteronom, Moise, binecuvântând tribul lui Iosif: "Frumusețea lui ca a taurului întâi născut, coarnele lui asemenea coarnelor unicornului". Faptul că are un singur corn
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
răspândire, cum a fost creștinismul la începuturile sale, pentru a atribui oricărui gest, real ori fictiv (nu are importanță) o valoare etică. Încă din prima variantă a Fiziologului grecesc, această deturnare a simbolului este vizibilă. Pornind de la un verset din Psalmul 102, 5 ("pe Cel ce satură cu bunătăți dorința ta:/ tinerețea ta se va înnoi ca a vulturului"18), lucrarea aceasta anonimă, cu o influență imensă asupra imaginarului zoomorf medieval, mută accentul pe interpretarea alegorică a fabulei, de găsit și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]