3,998 matches
-
o "atitudine intelectuală străină de orice meschinărie", denunțând astfel răstălmăcirea faptelor "pe care unii le coboară, acum, după măsura propriei lor nimicnicii" (Necunoscute). E aceasta o "gazetărie de doi bani" ce "răstălmăcește cu bună știință" date și fapte din viața publicistului, mai ales, căutând a-l pune într-o altă lumină decât cea pe care conștiința publică și-a însușit-o deja. În această ordine de idei, domnia sa îl citează pe G. Călinescu, dintr-un articol din 1932, care se exprima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
decât cea pe care conștiința publică și-a însușit-o deja. În această ordine de idei, domnia sa îl citează pe G. Călinescu, dintr-un articol din 1932, care se exprima cu dispreț la adresa eminescologilor de ocazie:" Se cheamă eminescolog un publicist care, fără să se fi ilustrat în nici un domeniu al culturii (ba, uneori, fiind cu totul refractar ei) se așează ca mușița pe suprafața problemei eminesciene și o umple de o cangrenă verzuie și fetidă [...]. Eminescologul este ori cu desăvârșire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
rezonanță simbolică", dincolo de o "cultură [...] confiscată de teletropism", ceea ce, evident, nu poate însemna despărțirea de Eminescu. În disputa receptării critice a operei eminesciene, o problemă majoră o reprezintă felul în care, pe de-o parte Eminescu a luat atitudine, ca publicist, în chestiunea răpirii Basarabiei și a Bucovinei, nu mai puțin în privința modernizării României, atacând clasele superpuse, ambele fronturi de atac fiind abordate din perspectiva apărătorului ființei naționale, iar pe de altă parte, cum a fost percepută și înțeleasă această atitudine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
își clădise și C. Rădulescu-Motru demonstrația furibundă împotriva politicianismului". E unghiul din care trebuie judecat și înțeles, în contextul timpului său, naționalismul gazetarului de la Timpul: "în epocă, xenofobia nu căpătase un temei rasist, iar antisemitismul avea evidente cauze economice, iar publicistul Eminescu nu este "deloc politically correct"". În acest sens trebuie disociate lucrurile până la capăt. Căci, dacă unora de pe la noi, naționalismul lui Eminescu le pare condamnabil, prin fermitatea exprimării, pentru românii din afara fruntariilor țării, acest naționalism eminescian a fost însuși argumentul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
XIX-lea și prin deschiderea spre veacul XX". Deosebirea fundamentală, ni se atrage atenția, este "activismul literar al lui Macedonski, spirit prin excelență doctrinar, și structura interioară eminesciană, în genul primilor romantici, care preferă tonul meditativ, reflexiv, cu toate că activitatea de publicist a lui Eminescu ne relevă un spirit justițiar, mai puțin doctrinar, ce-i drept". O lectură "novatoare" probează, în totul, "impactul" major pe care l-a avut eminescianismul asupra liricii românești moderne. Iar Florin Oprescu face o asemenea analiză privind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de părere că "atitudinea cinică în scrisul eminescian" a produs cel mai adesea o confuzie de ordin artistic/retoric între "ironizat și ironist". În privința publicisticii eminesciene, consideră că se impune faptul că "adevărul" e un "motor intern al ironiei"; când publicistul afirmă că "ținta ironiei sale nu o constituie "onorabilii confrați" de la "Românul"", îi avertizează pe cititori care "cred astfel", asupra faptului că "trăind în lumea adevărurilor generale și deopotrivă atent la principii și la greșelile de gramatică, pentru el adversarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
discutate Traducerile (Avem și în acest caz repertoriate toate textele traduse, fie ele lirice, epice sau dramaturgice, dar și filosofice, istorice sau științifice). Publicistica este tratată pe linia subiectelor abordate ("Urmărind îndeaproape derularea evenimentelor pe scena politică europeană și internațională, publicistul se gândește tot timpul la impactul pe care acestea îl au sau ar putea să-l aibă asupra prezentului și viitorului României. Spațiul geopolitic românesc e privit, astfel, ca o zonă de tranziție între marile puteri, ca un adevărat Hinterland
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fondată la Moscova în 1858, cu filiale înființate ulterior și în alte orașe. Acesta era un grup care a adus la studii în Rusia sute de studenți bulgari și de alte naționalități slave. Susținătorii panslavismului dispuneau de o serie de publiciști și ziariști talentați, cum erau Ivan Aksakov, M. N. Katkov, R. A. Fadeev și N. I. Danilevski. Este important să observăm că, deși erau partizanii inițierii unor acțiuni radicale peste hotare, ei erau foarte conservatori în privința politicii interne, sprijinind energic autocrația rusească
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Constantin (Costică) Beldie, publicist, traducător, memorialist, s-a născut În 8 septembrie 1887 la București; era fiul cel mai mare al lui Dumitru Georgescu-Beldie din Stroești, jud. Argeș, și al soției sale, Maria (n. șercăianu, din satul Dopca, jud. Brașov). Este educat În copilărie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și cuadrați, cu linii de alamă și cu litere de lemn pentru afișe, a meselor de lucru pentru redactori, corectură și legătorie - de care, până la urmă, praful s-a ales! -, când iată că se oprește Înaintea mea vechiul ziarist sau publicist și filolog de ocazie Canianu, scepticul și dezabuzatul director al unei fițuici săptămânale cu intenții nedeslușite și cu abonamente cerșite: Danubiul. Clătină din cap la mine și la forfota oamenilor din Încropeala tipogra fiei noastre. — Ce vrei să faci aicea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu am dat totuși ascultare bătrânului sceptic Canianu. ...Nici azi nu-s Încă dumirit de-a binelea: ce cale sigură trebuia s-apuc? Horoscopul meu le indică, am văzut, cu naivitate sau În glumă, pe toate: de la aceea a cântărețului, publicistului, tipografului, filozofului și negustorului de păcate lumești, până la, era să uit, aceea a „Întreprinzătorului de căi ferate, cu investiții și invenții În aventuri unice și extraordinare“. Pentru o singură profesie mărturisește Horoscopul că nu am fost născut: aceea de marinar
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau, poate, acelei pomenite Înclinații a sale libertine pentru fiicele, frumoase și iubețe, ale neamului celui sfânt al lui Israel; dar, mai sigur, predilecțiilor sale pentru literatura zisă de avangardă, ai cărei vehiculanți zeloși de totdeauna au fost scriitorii și publiciștii evrei. Fapt remarcabil: nici unul dintre colaboratorii noștri evrei de la Noua Revistă Română nu ne-a dat vreodată de rușine În prietenia și devotamentul reciproc și de lungă constanță ca acei dintre românașii noștri, abia făcând tulee În redacție și trecuți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de multă vreme, de când a fost Olga la Stroești... Când o vezi pe M-me Tincuța Teodorescu, să-i spui multă sănătate de la mine“ (5 decembrie 1931) etc. Tincuța Teodorescu era soția stroeșteanului Nicolae C. TeodorescuNekera, un eminent Învă țător și publicist, prieten apropiat al lui Spiru Haret. La Întoarcerea sa În țară, Lucreția s-a Împăcat cu iubitul său, chiar dacă Mircea Florian se căsătorise Între timp. Rudele Îi reproșau: „Tu, care ești serioasă, mai umbli cu Mircea?“, dar Lucreția se justifica
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
secretar de redacție la Noua Revistă Română Îi permite să cunoască lumea literară și științifică a vremii și să angajeze la redacție colegi de facultate. Printre aceș tia, Cora Irineu (Elena D. Friedman) va ocupa un loc aparte. Activitatea de publicist i-a fost Întreruptă de izbucnirea Primului Război Mondial, În timpul căruia, În calitate de plutonier t.r., a cunoscut toată gama tragediilor umane. În toamna anului 1916 s-a distins În organizarea celor 32 de formațiuni de etape, din Ardeal spre Moldova. Retragerea din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Însă pretutindeni bucuria Înfăptuirii marelui ideal național: unirea românilor Într-o singură țară, România Mare. De aici speranța și angajarea tuturor Într-o grandioasă operă de construcție și reconstrucție echivalentă unei revoluții. Constantin D. Beldie se Întoarce la rosturile lui. Publicistul din el se manifestă din plin. Publică două broșuri incen diare intitulate Ce vrem și Glossa spiritului cărturăresc În Colecția Cărților Galbene. În același timp, devine secretar de redacție al revistei Ideea Europeană, Înființată În 1919 de filozoful Cons tantin
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Chiar În primul număr sunt semnalate titlurile din Colecția Cărților Galbene. În jurul acestei reviste, C. Beldie reușește să strângă un grup de colaboratori În plină ascensiune care vor deveni personalități marcante ale vieții literare și științifice românești. Printre colaboratorii și publiciștii de la Ideea Europeană, prieteni ai lui Costică Beldie, s au numărat: Dan Barbilian (Ion Barbu), Emanoil Bucuța, Tudor Vianu, Octav Onicescu, Felix Aderca, Emil Isac, Perpessicius (Dimitrie S. Panai tescu), Cora Irineu, Dumitru Ioanițescu, Nae C. Ionescu, Ramiro Ortiz, Ion
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Încă decât recomandației Vieții Românești, lor le datoresc primirea ce mi s-a făcut pretutindeni...“ Câteva zile mai târziu, la 30 august 1922, din Lipova, călătoa rea Îi scria din nou dragului său de la redacție un fapt cen zurat de publiciști: „Beldișor, mă aflu Într-o zi istorică În cas telul din Lovrin, pe care-l paște ruina, Între chica democratică a lui Marx și peruca pudrată a străbunului feudal.“ În finalul misivei, expeditoarea scrie: „Te Îmbrățișez, Beldi șor. Sunt obosită
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de gulerul de la geacă. De durut mă doare Însă și acum, dar sper să nu fie vreo complicație. Abia intrat În casă, a trebuit să trag o fugă până la Poștă, unde mă aștepta, de vineri, un colet de la criticul și publicistul Stan V. Cristea, care mi-a trimis recenta carte dedicată lui Marin Preda. În harababura din sufragerie am găsit apoi și un plic de la scriitorul Adrian Botez, profesorul din Adjud expediindu-mi noul număr al revistei ce o păstorește, Contraatac
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
câmpiile Bărăganului până în luncile Mureșului și Prutului și Someșului și Oltului - atâtea cântece care și-au adunat tot jarul patosului lor patriotic în laitmotivul cu aură de simbol: Partidul, Ceaușescu, România - Poporul, Ceaușescu, România!“ (Scînteia, 15 ianuarie 1978) BREITENSTEIN Ernest, publicist „Ecoul lucrărilor primei sesiuni a celei de a VII-a legislaturi a Marii Adunări Naționale încă nu s-a stins, continuă încă să ocupe un loc de seamă în coloanele ziarelor, în emisiuni de radio și de televiziune. Și înainte de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
CĂLUGĂRU Geo, poet și ziarist „E Ceaușescu bărbat între bărbați, Întruchiparea a tot ce-i bun și drept, Frunte înaltă, lumină pe Carpați, Al vieții și păcii ctitor înțelept.“ („Comuniștii în forum“, Săptămîna, 18 decembrie 1987) CÂNDROVEANU Hristu, poet și publicist „Într adevăr, în România contemporană, socialistă, fiecare cetățean al ei, indiferent de naționalitate, se bucură de aceleași depline drepturi democratice: dreptul de a alege și a fi ales, de a se instrui în limba maternă, de a se exprima în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
revoluționară. Există o singură măsură a patriotismului în contemporaneitate - și aceasta este fapta, fapta concretă pusă în slujba îndeplinirii sarcinilor economice, a dezvoltării continue a avuției naționale, a proprietății socialiste.“ („A fi patriot astăzi“, Scînteia, 20 martie 1988) CIOLCAN Geo, publicist și versificator „Astăzi, când senin spre creste cu încredere deplină În Partid și-n Națiune - unitatea noastră vie, Toți Eroii românimii se unesc într-o lumină, Magnitudinea solară pe nou chip de Românie. Toți într-unul, cum un fluviu râurile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
strategie întemeiată pe aplicarea concepției revoluționare despre lume și viață a principiilor fundamentale ale socialismului la realitățile și condițiile concrete din România.“ („Dezvoltarea armonioasă, multilaterală a tuturor județelor și localităților țării“, Era socialistă, 25 iunie 1989) DRAGU Petre, poet și publicist „Nu-i nici un suflet singur când neamu-ntreg e-o torță Ce arde fără istov spre-a birui amarul, Urmând înalta pildă prin care temerarul Bărbat din fruntea țării ne-arată: - Nu e forță Să n-o putem înfrânge când țara
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
iunie 1989) MOLEA Ion „Era și mai e o țară de glorii. Citește-i hrisovul ascuns în pământ. Ascultă-i comunismul cuvânt Și fii început de istorii.“ („Cu steaua pe umăr“, Ramuri, 15 august 1972) MORARU Cornel, critic literar și publicist „Or, adevărul este unul singur, înseamnă că acel scriitor nu s-a implicat destul în acest trecut. Înarmându-se cu o retorică autoritară și omniscientă, a uitat poate ceva absolut elementar: faptul că acest trecut este și al lui, și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-ți putea zidi! Ne vom aduce-aminte cât vom fi, Cum se scria Scînteia ilegală Și-o tipăream cu sânge și cerneală Schimbând mereu, mereu tipografii... Ne vom aduce-aminte cât vom fi.“ („Elegie eroică la semicentenar“, Cadran, mai 1971) PENDEFUNDA Liviu, publicist și poet „A fi revoluționar, a traduce în practică înțelesul profund al documentelor de partid, al operei teoretice a secretarului general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, înseamnă a fi pe deplin pătruns de responsabilitățile ce le incumbă locul de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ianuarie 1989) PLEȘA Ion Trif „De salopetă atârnă ziua de muncă, pleoapele istoriei în jos nu se lasă. Dunării nimeni de pe hartă nu-i poate da brâncă, unde-i partidul suntem acasă.“ („Partid“, Scînteia, 21 august 1982) POP Grigore Traian, publicist „Realismul - iată noua dimensiune pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu a imprimat-o dezvoltării noastre socialiste. Ne-am obișnuit să afirmăm că privim prezentul din perspectiva viitorului, că fiecare pas înainte reprezintă pentru noi o victorie științific prevăzută. E, firește, meritul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]