3,728 matches
-
am pământul și marea-n jumătate, De mine să asculte corăbii și armate, De voiu clipi cu ochiul, cu mâna semn de-oiu face Să-și miște răsăritul popoarele încoace; Sălbatecele oarde să curgă rîuri-rîuri Din codri răscolite, stârnite din pustiuri; Ca undele de fluviu urmeze-ale lor scuturi, Întunece-se-n zare pierdutele-nceputuri, Un râu de scînteiare lucească lănci și săbii, Iar marea se-nspăimînte de negrele-mi corăbii. Astfel răsboiu porni-voiu. Voiu arunca încalte O jumătate-a lumii asupra celeilalte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se-nchină, Când oardele-i barbare duc moarte și ruina. Ruga-mă-voiu cu mâna uscată ținând strana, De-asupra mea cu-ntinse aripi va sta Satana; Cu tronul meu voiu pune alăturea sicriul, Când gloatele-mi în lume ar tot mări pustiul, Să simt că nu se poate un Dumnezeu să-mi ierte Cetățile în flacări și țările deșerte... Astfel doar aș preface durerea-mi fără nume, Desbinul meu din suflet într-un desbin de lume. Și tot ce-ncîntă ochii cu mii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
rugat: dorul nespus Din suflet să-ți alunge, Dar el se-nnalță tot mai sus Ca să nu-l poți ajunge. {EminescuOpIV 450} Va rămânea necunoscut Și va luci departe Căci luminează din trecut Iubirii celei moarte Și se aprinde pe-orizon Pustiu de mări și stepe Și a lui farmec monoton M-a-nvins făr-a-l pricepe. {EminescuOpIV 451} MUȘAT ȘI URSITORILE Sub vântul rece-al amorțitei ierne Își pleacă codrul crengile-ncărcate; Sub alba-i haină câmpul se așterne, Cu stele dulci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
zeea pământurilor și a stelelor stinse, zeea neființei - sau a ființei fără cunoștință. Zeea Viața: Albă și zâmbitoare - zeea stelelor aprinse a pământurilor impopulate - a valurilor proaspete* și repezi - a munților plini de turme, păstori și cântece. Zeea nimic. Zeea pustiurilor fără adânc și fără înnălțime, fără lumină. Când a născut Dumnezeu cântecul vânturilor, gândirea stâncilor, ca omul ce va privi la ele din ele să formeze ideile sufletului său. - Copilul idee care a sorbit din esvorul Dumnezeirei tot a fost
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
În lacrimi s-o traduci și în venin. Icoane nu-s și vorbe nu-s; n-apară Măcar aproape ce înseamnă... O fericiți acei ce pot de formă... [............................... ] V-aduceți oare de-acei regi aminte, Ce-n piramide, alții în pustiu, Morminte mari, urieșești morminte, Un munte-ntreg le fu a lor sicriu? Durerea care nu găsia cuvinte Aflat-a semne mari, care o știu. ? Tu, taină mută, de zidiri mărime - Vorbesc dureri, ce nu pot să suspine. Ah, ce-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Clădiți de asupra de negre păduri Trupine de brazi la olaltă; Clădiți-le falnic dați-le foc Și lumea privească un semn de noroc Pe ori și ce culme înaltă, {EminescuOpIV 546} Mânat de credință, mânat de profet, Din negre pustiuri porni Mohamet Stârnind mulgătorii de iepe; Înneacă o lume în flăcări și fum Și moartea-i netează al gloriei drum: E moartea stăpână pe stepe. {EminescuOpIV 547} Ce sgomot de bucium și arme, ce val! Când Ștefan se sue călare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
echilibru. Cultura poate fi o fereastră spre sacru. Dumnezeu legiferează și observă. Dar nu se implică în latura executivă a vieții noastre. Desacralizarea înseamnă o cantonare în banal și vulgaritate. La Sărbătorile de Crăciun simt cum Pământul devine Cer. În pustiu, Dumnezeu apare mai cristalin în ochii minții credincioșilor. Iov credea în sensul suferinței. Noi i-am descoperit absurditatea. Nu ne mai ocupăm de suflet. El, oricum, e nemuritor. Fiecare religie patronează o morală. Pentru că Abel a murit, urmași a avut
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
conotații aproape sacre. De adunătură de vreascuri literatura nu a dus niciodată lipsă. Jurnalul literar - această acută nevoie de machiaj. Flacăra poeților este cea mai grăbită. Arta și iubirea sunt sevele fundamentale ale condiției umane. Obsedant este uneori chinul în fața pustiului incolor al foii de scris. Alchimia artei vizează transformarea perisabilului în etern. Arta poate transforma lava noastră intelectuală în sublim. În artă, mai mult decât în alte domenii, acționează principiul complementarității, nu al exclusivismului. Capodopera este vestimentația de colecție a
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
din canioane. Unele, ce-i drept, superbe. Celibatarii sunt niște bărbați ori prea timizi, ori prea inteligenți. Între artiști, consensul este, mai degrabă, simulat. Sublimul există. Dar nu-și găsește întotdeauna limbajul potrivit. În absența prietenilor, timpul se transformă în pustiu. Prea multă artă contemporană pare atinsă de refuzul duratei. Se pare că starea fundamentală a omului pe pământ rămâne chinul. Lumea s-a rătăcit pentru că futurologii nu au stofa de profeți. Omul modern a venit cu admirația bigotă a kitsch
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
la lumină umbra morții. 23. El face pe neamuri să crească, și El le nimicește; El le întinde pînă departe, și El le aduce înapoi în hotarele lor. 24. El ia mintea căpeteniilor poporului, El îi face să rătăcească în pustiuri fără drum, 25. unde bîjbîie prin întuneric, și nu văd deslușit; El îi face să se clatine ca niște oameni beți. $13 1. Iată, ochiul meu a văzut toate acestea, urechea mea a auzit și a luat seama. 2. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
lumina? Și pe ce cale se împrăștie vîntul de răsărit pe pămînt? 25. Cine a deschis un loc de scurgere ploii, și a însemnat drumul fulgerului și al tunetului, 26. pentru ca să cadă ploaia pe un pămînt fără locuitori, pe un pustiu unde nu sunt oameni; 27. pentru ca să adape locurile pustii și uscate, și ca să facă să încolțească și să răsară iarba? 28. Are ploaia tată? Cine dă naștere picăturilor de rouă? 29. Din al cui sîn iese gheața și cine naște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
iute de durerile lor. 4. Puii lor prind vlagă și cresc sub cerul slobod, pleacă, și nu se mai întorc la ele. 5. Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu-l de orice legătură? 6. I-am dat ca locuință pustiul, și pămîntul sărac ca locaș. 7. El rîde de zarva cetăților, și n-aude strigătele stăpînului, care-l mînă. 8. Străbate munții ca să-și găsească hrana și umblă după tot ce este verde. 9. Vrea bivolul sălbatic să fie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
e inundat, Țara se răzbună pe stradă, Copiii de internet sunt fascinați, Toată lumea e cuprinsă de o boală, Sălbăticia e parcă mai frumoasă, Animalele plâng înfometate, Copacii sunt tăiați, aer abia avem, Iar cei care ne conduc, ne lasă în pustiul etern. Apele se răzbună, vremea e mofturoasă, Nu ai niciun motiv să ieși din casă. Banii sunt puțini, plângem și murim de foame, Iar casele noastre au pierit, locuim în canale. Ce năpastă am trăit, ce dor mă cuprinde! Înainte
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
cînește sufixul -esc bătrân - bătrânesc nebun - nebunesc copil - copilăresc, copilăros [5] 2306 A praepositio, dar care și-au pierdut în mare parte natura sa prepozițională, însemnează cătră, la, ca și, de și există încă în frazele: a casă, urlă a pustiu, miroase a brânză, vremea-i a ploaie, a ninsoare, este vrednic a mare întristare și lacrimi (Pravila lui Matei Basarab,... ) {EminescuOpXV 106} [TERMINOLOGIE CASNICĂ ȘI DE MESERII] [1] 2276A pârtie dârdâie dordora fleură zmeură 106 {EminescuOpXV 107} a le melița
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
este muzica. ["LIMBĂ VERSIFICATĂ"] 2257 Cu privire la limba versificată ne mărginim la citarea câtorva versuri erotice, parte anterioare lui Eliad, parte născute în chiar vremea sa, dar cari poartă caracterul poeziei orășenești din acel timp Slava lumii am lăsat-o, În pustiu m-am depărtat, Ca să scap măcar cu viața De durerea ce mi-ai dat. Ci-n zadar e, căci odihnă Nici aicea n-am găsit; Zi și noapte e de mine Al tău chip nedespărțit... Pustnicele cântărețe Apele ajung la
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
azil. Bulgarii din Rusia prea au stat în legătură cu agenții rusești pentru a nu fi spioni rusești în Orient. Bulgar pervers. Bulgarii care au fost în Rom[înia] sunt niște pezevenchi. Agen[ți] spioni Moise lasă pe bătrâni să moară în pustiu. Pe bulgarii din Rom[înia] i-a stricat* cu consecuență* Rusia și pezevenchiul de Ruset. CONSIDERAȚII POLITICE [ELIMINAREA ELEMENTELOR ÎMBĂTRÎNITE ȘI CUCERITOARE] 2255 Din acest proces de fermentare și de formațiune trebuiesc eliminate elementele îmbătrînite, grecii, jidanii, și elementele cuceritoare
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
te apuc Dară piei ca un năluc. Dimineața când mă scol Văd părete trist și gol Și pornesc a însăta C-am pierdut suflarea ta. (CÎNTEC VECHI DE LUME) (p. 633) 2281, 70 r Lumea, slava am lăsat-o, în pustiu m-am îngropat Ca să scap măcar cu viața de durerea ce mi-ai dat; Da-n-zădaru-i căci odihnă nici aicia n-am găsit Zi și noapte e de mine al tău chip nedespărțit. Pustnicele cântărețe apele ajung la glas Ele cântă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ziua bună De la cea ce-o am iubit. 1026 {EminescuOpXV 1027} 5 Astăzi mă despart de tine Sufletul mi-ai săvârșit Pentru că a ta cruzime M-au ars și m-au otrăvit. Dar de-oi trăi cu durere 10 Prin pustiuri rătăcit, Pomenește câteodată Pe acel ce te-au iubit Mă lepăd de toată lumea Mă cernesc, mă-nstrăinez 15 Mă cufund în întuneric Lumină să nu mai văz. Ochii facă-se izvoare Și curgă necontenit Despice-se inimioara 20 În bucăți
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Și de-a mea dorință nu mă mai lipsi. Din petrecerea mea dulce bucurat în al meu trai Ce gândeam că nu m-a smulge soarta dintru acel rai Astăzi văz că ea mă duce dușmană cu mare zor În pustiu să mă arunce, fără milă, fără dor, 5 Unde soarele și luna sunt cu totul de prisos, Daca eu de la nici una nu aștept vreun folos. Grele-mi sunt cu toate astăzi, precum zice-o parimie, Daca nu e cine nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
traversat înapoi magistrala, - Hai acasă... astăzi trebuie să merg și la serviciu, nu ca tine ! Merge vioaie ținându-l strâns de mână, privindu-l dintr-o parte încrezătoare. Ajung imediat pe strada lor, este trecut mult de miezul nopții și pustiu... oricum nu îi observă nimeni, sunt neînsemnați! Este detașat; cineva nevăzut, necunoscut, parcă supraveghează din afară cele două siluete subțiri cum trec dincolo de bulevardul luminat feeric însă fără viață și dispar printre copacii străzii care îi ocrotește. În umbra pomilor
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
Toți șăgalnici și berbanți Încep să bată țara-n lung și lat, Fug câinii după ei și latră a pustiu, A început prin colț, în orice sat, Să scârțâie fântâna și totu-i arămiu. De fiecare dată, berbanții candidați, Îți rup câte un dinte și limbile-și ascut, Căci, multe axiome, voi, oameni, descifrați Dar, creierul politic e surd, perfid
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93374]
-
în liceu, călătorind în timp și în spațiu fără nici un fel de problemă. Era foarte frumoasă. Nu știu de ce-mi apare-n minte numai îmbrăcată în sarafan. Știi ce-i ăla? Habar nu ai, dacă ești mai tinerel. Sarafanul, pustiule, era cel mai excitant obiect de îmbrăcăminte pe care-l purta eleva de liceu, strâmtat prea tare, scurtat prea mult, scăzând de multe ori nota la purtare, așa bleumarin cu cămășuța aia bleu pe dedesubt, tocit și frumos cum era
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de cineva special să-i iau în pantofi la fiecare pas, îngreunat și mai tare de pantalonii leoarcă, dar cu o energie explicată doar de gândul la interogatoriul la care aș fi fost supus de Securitate, prins fără bagaj în mijlocul pustiului noaptea, susținând că aștept trenul, "ai înnebunit", sau vreo ocazie să ajung la Paris, murdar și cetățean francez pe deasupra; Și l-am prins, futu-l, l-am prins, exact când vroia să-ți ia viteză, ca în filme, la ultimul
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
de apă, s-a dus de a umplut burduful cu apă și a dat copilului să bea. 20. Dumnezeu a fost cu copilul care a crescut, a locuit în pustie, și a ajuns vînător cu arcul. 21. A locuit în pustiul Paran, și mamă-sa i-a luat o nevastă din țara Egiptului. 22. În vremea aceea, Abimelec, însoțit de Picol, căpetenia oștirii lui, a vorbit astfel lui Avraam: "Dumnezeu este cu tine în tot ce faci. 23. Jură-mi acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
români. Deodată totul a fost împins către pauperitate, obscuritate, derizoriu. 168 S-a scris tot mai puțină literatură originală, pentru că într-o lume asistemică nu pot exista nici stimulenți materiali, nici simbolici ("oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?") care să îndemne la scris. "în absența stăpîni-lor", grupurile boeme și gregare au început să impună criterii și nume, colportând informații despre cărți necitite și despre autori neiubiți. Aventurieri și seniori ai războiului au încercat în repetate rânduri să ia
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]