187,471 matches
-
influență sovietică prin ”șeful” Sheng Sichai. În anul 1943, o delegație de comuniști chinezi (condusă de Mao Zemin, fratele lui Mao) a fost invitată în Xinjiang pentru negocieri, dar toți au fost executați de Sheng Sichai, dictatorul zonei, instalat la putere de sovietici și care era prieten cu Stalin! În anul 1949, 5 lideri ai ETR, au plecat de la Moscova spre Beijing pentru negocieri, dar avionul s-a prăbușit! Recent s-a aflat că de fapt cei 5 au fost executați
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
Kunming. Se poate observa că există o oarecare asemănare cu situațiile care au apărut în estul României după căderea imperiului comunist. Marea diferență care există totuși, este aceea că Rusia nu își poate permite să intervină direct în China, mare putere militară. Se poate însă specula și deduce logic faptul că separarea unei părți din China și crearea unei noi «republici» (cum nu a reușit „tătucul Stalin” să facă), ar aduce mare bucurie unor guverne cu tendințe expansioniste și de dominare
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
de presiunea pe care societatea și factorii europeni vor dori și vor putea să o pună pe decidenți, ca să nu pățim că Ucraina, în fața atacurilor necruțătoare și abile ale Rusiei. Noi, unioniștii, fiind adevărații eurointegristi, desigur, am fi dorit ca Puterea, care se pretinde că democratică, să obțină coeziunea societății și a forțelor proeuropene după modelul Declarației de la Snagov, România, din 1995, cînd toate forțele politice și-au sumat obiectivul euroatlantic, însă la noi nu există o asemenea tratare serioasă a
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
proeuropene după modelul Declarației de la Snagov, România, din 1995, cînd toate forțele politice și-au sumat obiectivul euroatlantic, însă la noi nu există o asemenea tratare serioasă a imperativelor naționale, care nici nu se cunosc definitive, de aceea mani festarile Puterii, pînă la parafare, dar, mai ales, după, rămîn jalnice, regretabile și chiar lamentabile, pentru că se manifestă că tot mai antiunioniste. Remarcam activizarea clasei politice din România în privința Republicii Moldova, vizite importante făcute, declarații privind Unirea, chiar fiind, poate, diferite, dar este
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
manifestă că tot mai antiunioniste. Remarcam activizarea clasei politice din România în privința Republicii Moldova, vizite importante făcute, declarații privind Unirea, chiar fiind, poate, diferite, dar este important că aceasta aspirație devine tot mai abordată în declarațiile politicienilor. Am mai remarcă, pentru Puterea din R.Moldova, că ar fi bine să devină toleranță față de dreptul românului la aspirația să de reîntregire a neamului, în temeiul Constituției, în temeiul Declarației de Independență, al libertății de exprimare, pentru că și Curtea Constituțională a statuat, în ultimii
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
ca să deturneze lucrurile și iată trebuie să cîntăm și noi că “Nemuritorii” din Buzău că “Suntem aici” și ținem piept Urgiei din Est. Eu cred că lucrurile și percepția, totuși, se schimbă. Și este important ca să nu revină comuniștii la Putere, pentru a menține ce avem și a continua să avansăm mai energic spre refacerea unității românești. Iar hotărîrea istorică a Curții Constituționale are importanță mare și în ajunul recensămîntului ce va avea loc în R.Moldova în aprilie, în cadrul căruia
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
si in alte locații. A meritat suferință lor pentru rezultatele din acest an? Vitalia Pavlicenco: Tinerii care au participat la marșurile unioniste au fost curajoși și au rezistat presiunilor rușinoase la care s-au dedat forțele prorusesti, avînd în spate Puterea pretins fals democratică, cu orientarea prorusă camuflata prin mesajul proEuropa, ca și Opoziția comunistă, vădit prorusă. Asta nu a făcut decît să îi caleasca și să îi întărească în convingerea că ceea ce fac ei este corect. Cît privește copiii, aceștia
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
ceea ce fac ei este corect. Cît privește copiii, aceștia nu au fost la marșuri, decît că au venit cu părinții, ca la sărbătoare. La marșuri au participat zeci de mii de oameni și putem spune că am salvat obrazul ambelor Puteri - de la București și Chișinău, redînd demnitate poporului român, partea din stînga Prutului continuînd să fie, de 200 de ani, sub ocupație ruso-sovietica. Este foarte bine că marșurile au fost și în alte orașe, pe care alogenii neintegrați le consideră “ale
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
nu periclitam nicio manifestare a altcuiva. Toate piedicile și atacurile violente la care au fost supuși unioniștii au fost regizate de anumite forțe cuibărite într-o ambasada mare și obraznica, ce a fost mereu conectată și cu forțele prorusesti de la Putere, drapate în forțe, cică, proeuropene. În timp ce, de fapt, dacă legea e de partea noastră, statul trebuie să ne ofere posibilitatea și să ne apere drepturile și libertățile fundamentale, inclusive la libera exprimare în acțiuni publice. Efortul, bineînțeles, s-a meritat
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
nu ajungem o epavă cînd ne vom reunifică. Toate proiectele și fondurile europene, vrei-nu vrei, chiar dacă o bună parte șunt detur nate, ajută la modernizarea societății, toate urmînd să conducă la statutul de cetățean liber, ce îi va matură de la putere pe fariseii antiromani și va vota pentru unioniști. Deocam dată, nu avem o voință clar exprimată de pro-Unire a autorităților de la București și Chișinău, dar cînd vor simți masă critică, cu toții se vor grăbi să spună că și ei au
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
absolut deosebit, al românilor, care au un trecut glorios și, sper, un viitor fericit. Dar pentru aceasta trebuie să fim o națiune unită, care să reziste tuturor vicisitudinilor soartei și vitregiilor care, fără îndoială, încă ne vor paste. Unirea face Puterea! Gabriel Teodor Gherasim: Doamna Pavlicenco, mulțumim pentru interviu și va dorim Dvs. și celor dragi un Crăciun Fericit și un An Nou plin de noi realizări! Vitalia Pavlicenco: Și eu vă mulțumesc, vă doresc un Crăciun Fericit și la Mulți
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
boala lui erau însă de părere că zilele politologului erau numărate. Arterele lui Brucan, mi s-a explicat, erau ca niște camere de cauciuc expirate. Le peticești într-un loc și răsuflă în altul. Bătrînul Brucan ajunsese, fiziologic, la capătul puterilor sale. Ceea ce nu m-a împiedicat să regret că a murit. Cu sentimente contradictorii, e adevărat, dar cu o părere finală de rău care n-are nici o legătură cu cele cîteva dăți cînd am discutat, strict profesional, și cu cele
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
se folosise de experiența lui de stîlp al stalinism-comunismului din țară pentru a face acest pronostic. Analistul din anii nouăzeci părea infailibil, fiindcă știa pe atunci tot ce mișcă la Cotroceni și făcea el însuși politică. Era un vector de putere. Nu se înscrisese în nici un partid și juca la dublu. Făcea pe guru politic, ca disident, la GDS, și îl consilia pe Ion Iliescu din amiciție. Pînă să devină comentator la PROTV, Brucan era răsfățatul ziarului "Adevărul", o ultimă dovadă
Fețele lui Brucan by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10264_a_11589]
-
cu deplin temei după Evenimentele din 1989 (voi zice și eu revoluție când se va recunoaște oficial că, în dec. 1989, a fost...lovitură de stat; cum încă mai trăiesc cei care au fost...actori ai scenariului de doborâre a puterii regimului ceaușist, eu așteptând jurnalele lor (nu știu dacă și intime!), până atunci, deci, voi utiliza un termen fără o gradare anume) și-a valorizat lecturile întreprinse. Cea mai substanțială i-a fost rezervată, cum altfel?!, lui Mircea Eliade (cel
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
cercetare pusă în valoare prin scris, prin verb într-o manieră superbă și impresionantă. Mi s-a părut, citind-o și recitind-o, că ceva divin s-a pogorît pentru Ion Vartic. Că l-a ocrotit, i-a dat har, putere, liniște și lumină. Chiar și lumina pe care Bulgakov și-o interzice în carte, nu-i permite Maestrului accesul la ea. Toate cărțile profesorului Ion Vartic au ceva formidabil în relația cu mine, ca cititor. Sînt nu doar documentate cu
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
zilei, lucrând mână în mână cu regimurile politice, oricare ar fi fost acelea. Nu pot să uit laudele și rugăciunile adresate la slujbe de către preoți în numele satanelor din conducerea PCR. Intrate în "fișa postului", astfel de incalificabile căderi din lumea puterii divine în a aceleia pământene spuneau totul despre subordonarea politică a clerului nostru. Situația era cel puțin stranie. Prin aparatul său de propagandă, partidul ducea o luptă nemiloasă, pe față, împotriva bisericii, și a efectului de "opiu" al religiei. În
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
al autorității statale". Fără a părăsi gândul unei expatrieri, scriitorul prigonit se adresează, totuși, lui Stalin, cerându-i protecția. Nu e ceva ciudat? Nu era oare Stalin arhitectul și operatorul absolut al regimului tiranic? Dictatorul exercita însă o fascinație a puterii, inclusiv pentru unii oameni cultivați, care conținea, după aprecierea lui Roy Medvedev, "elemente de percepere religioasă, de psihologie religioasă, cu toate iluziile, autosugestia, spiritul necritic". Transformat într-un "semizeu mitic" (vorba aparține lui Ilya Ehrenburg), sângerosul Iosif Vissarionovici părea a
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
probabil că telefonul dat de Stalin i-a salvat viața (scăpându-l de deportare și lichidare), dar asta nu l-a scutit, totuși, de multele chinuri și tracasări ulterioare". Apare astfel explicabilă atracția caracteristică a lui Mihail Bulgakov față de tema puterii. Ca și alți scriitori care au trăit sub o cârmuire opresivă, el se arată indignat la culme de manifestările discontinue, contradictorii, ilogice, ale acesteia, ținând mai mult de-o zonă stihială decât de una organizatoare a unei conștiințe fie și
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
patetică de-a reconstitui cuplul Regele Soare-Moličre. S-a ivit o ocazie de "salvare" ce nu trebuia pierdută, întrucât montarea piesei la Teatrul de Artă, celebrând șase decenii de viață a tătucului, ar fi oficializat poziția scriitorului ajuns la capătul puterii de rezistență. Dar Stalin interzice proiectul teatral. Circumstanță ce-l îndeamnă pe Bulgakov a concepe o altă lucrare dramatică. Una despre artistul sortit să rămână perdant și după compromisul său cu oficialitatea, care să consemneze oribilul fapt că regimul comunist
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
alții, mai puțini, au cerut acest lucru, iar cei care s-au născut prea târziu înțeleg cu greu ce anume s-a întâmplat. Am avut câțiva mari profesori care, pentru a proteja matematica românească, au acceptat o anumită colaborare cu puterea politică; dar dezamăgirea lor a fost atât de mare, încât ei au plătit cu viața creditul pe care l-au acordat unei puteri totalitare. Punctul culminant a fost atins în anii '70, cînd a fost desființat Institutul de Matematică al
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
Am avut câțiva mari profesori care, pentru a proteja matematica românească, au acceptat o anumită colaborare cu puterea politică; dar dezamăgirea lor a fost atât de mare, încât ei au plătit cu viața creditul pe care l-au acordat unei puteri totalitare. Punctul culminant a fost atins în anii '70, cînd a fost desființat Institutul de Matematică al Academiei. Au fost și unii care au stat la închisoare, au existat și disidenți și rezistenți, dar nu au lipsit nici gesturi de
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
dintre tinerii care au murit în confruntările cu Securitatea se bazau doar pe zvonurile care susțineau că regimul comunist va fi răsturnat în curând printr-o intervenție americană. Ultimul număr al revistei "Memoria" cuprinde și câteva interesante articole despre încercările puterii comuniste de a-și subordona Biserica Ortodoxă Română. Părintele prof.dr. Ioan Dură trece în revistă cazurile de înalți prelați trimiși în recluziune monastică de către autoritățile comuniste, analizând și atitudinea patriarhului Justinian față de abuzurile la care era supus clerul. Patriarhul apare
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
poziția autoritară a câtorva critici (...) solicitată și acceptată, dorită și asumată, pentru că dădea un dezarmant sentiment de securitate și certitudine, al cărui corolar putea fi chiar anihilarea spiritului critic", poziție care, alcătuind un "jug de catifea", constituia un "centru de putere" mai mult sau mai puțin agasant. (N. Manolescu este exceptat, deoarece i se adresează în rândurile următoare o reverență.) Pe de altă parte "impostura" și "mediocritatea" nu reprezintă un apanaj al democratizării. Sunt reamintite cu bun-simț, "valurile de maculatură patriotardă
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
și atunci e vremea delatorilor". Delatorii. Turnători au fost de când există omenirea. Dar una este utilizarea acestei practici imorale și inacceptabile din inițiativă individuală, spre a fi pe placul șefilor, și alta transformarea ei în politică de stat. Odată cu instaurarea puterii personale la Roma în chip fatal mulți dintre împărați au fost tentați să abuzeze de puterea cu care erau investiți, să încalce pactul constituțional instaurat de Augustus și să "implementeze" pe malurile Tibrului sistemul despotismului oriental. Numele unui Tiberius, Caligula
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
acestei practici imorale și inacceptabile din inițiativă individuală, spre a fi pe placul șefilor, și alta transformarea ei în politică de stat. Odată cu instaurarea puterii personale la Roma în chip fatal mulți dintre împărați au fost tentați să abuzeze de puterea cu care erau investiți, să încalce pactul constituțional instaurat de Augustus și să "implementeze" pe malurile Tibrului sistemul despotismului oriental. Numele unui Tiberius, Caligula, Nero, Domițian, spre a mă limita la primul secol al erei creștine, au rămas până astăzi
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]