3,990 matches
-
pînă în decembrie 1989, despre clemența sistemului, întotdeauna mai generous cu paria decît ar merita-o. Paul Popescu-Neveanu, doctor în psihologie, 49 de ani, în calitate de vice specializată a « opiniei publice », explica existența acestor « rebuturi »: Sunt rămășițe ale unei lumi vechi, rămășițe care s-au strecurat pe canale secrete, care au intrat prin unghere în edificiul nostru social. S-a dovedit că, în cazul acesta ca și în altele, conștiința a rămas în urma dezvoltării materiale. Și conștiința nu este (...) un factor secundar
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
sărăcie spirituală. Noi milităm pentru o societate nouă din toate punctele de vedere.[8] Aceste opinii, care îi aparțin fie lui Ceaușescu, fie lui Dumitru Popescu, exprimate la ultimul congres al partidului (XI), confirmă deja un refuz clar al alterității - « rămășiță » de înlăturat - care n-are nicio legătură cu laxismul moral promovat în Occident în aceeași perioadă. Ca să nu mai vorbim despre absența simțului estetic modern. Nu trebuie însă să uităm că a existat în științele sociale americane din anii 1940-1950
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
terminologic-instituțional din subtitlul manifestării, atunci cînd vedem încadrarea acestei manifestări, numită pavilion, adică ceva ambiguu, nici-nici, <i>tîrg de artă</i>, de fapt (sau, cum am aflat deja, <i>expediție neocolonială</i> <i>de vînătoare </i>în sălbăticie, pentru ultimele rămășițe de fildeș, după ce resursele pămîntului au fost adjudecate...), avînd în vedere că pe multe lucrări erau lipite etichete cu prețuri (ceea ce la marile tîrguri de artă nu se întîmplă, prețurile nu sînt exhibate brut și brutal ca la supermarket, cine
Art Safari, arta la cort, dispART (vedute asupra banului nud) () [Corola-website/Science/295769_a_297098]
-
În 1945, la răsăritul acestei zile, a murit Hiroshima. La lansarea mondială a bombei atomice, orașul și oamenii săi s-au preschimbat într-o clipă în cărbune. Puținii supraviețuitori rătăceau mutilați, somnambuli, printre ruinele fumegânde. Umblau dezbrăcați, cu rămășițe de haine imprimate în arsurile de pe corp. Pe ceea ce mai rămăsese din pereții caselor, blițul bombei atomice gravase umbrele a ceea ce a fost: o femeie cu brațele ridicate, un bărbat, un cal legat ... Trei zile mai târziu, președintele Harry Truman
6 AUGUST. BOMBA LUI DUMNEZEU. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295961_a_297290]
-
E14 4HB , UK Tel . ( 44- 20 ) 74 18 84 00 Fax ( 44- 20 ) 74 18 84 16 E- mail : mail@ emea . europa . eu http : // www . emea . europa . eu European Medicines Agency , 2009 . Reproduction is authorised provided the source is acknowledged . Rămășițele tumorii trebuie îndepărtate de îndată ce acest lucru este posibil , de obicei după câteva săptămâni . De obicei , Beromun se administrează o singură dată , dar o a doua perfuzie poate fi luată în calcul după trecerea a șase până la opt săptămâni de la administrarea
Ro_132 () [Corola-website/Science/290892_a_292221]
-
din silex, de formă triunghiulară, cu baza concavă și bucăți de lipitură arsă cu urme de nuiele. Epoca bronzului (2000-1200 î. Hr.) În partea de vest a orașului, la punctul numit „Varnița”, situat pe terasa medie a Trotușului, au fost semnalate rămășițele unei așezări din epoca bronzului. Aceste resturi constau mai ales din ceramica specifică culturii Monteoru. Vasele sunt făcute dintr-o pastă cenușie amestecată cu cioburi pisate. Fragmentele de vase sunt în cea mai mare parte de culoare cenușie închisă. Motivele
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,2%), dar există și minorități de romano-catolici (4,6%) și penticostali (1,47%). Pentru 6,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Zona orașului Comănești a fost locuită încă din perioada neolitică. Rămășițe din această perioadă au fost găsite în satul aparținător Vermești. Numele orașului vine de la antroponimul "Coman", cu sufixul "-ești." Acest tip de derivare indică faptul că locul era ocina (moștenirea) urmașilor unui Coman. Relația cu neamul cumanilor este improbabilă, "cumanii
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
să restabilească ordinea. Una din moșiile de la Băicoi a fost deținută de generalul Constantin Ghica, acesta fiind autorizat la 5 mai 1792 de domnitorul Mihai Suțu. După moartea acestuia în străinătate, în 1822, la Băicoi au fost aduse și înhumate rămășițele sale. O altă moșie a aparținut prințesei Cleopatra Trubetzkoi, cu o grădină apreciată de Cezar Bolliac în însemnările sale din 1845. În 1859 la Băicoi s-a organizat prima tabără a armatei comune a Principatelor Unite ale Moldovei și Țării
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]
-
a durat peste șapte decenii. A fost sfințită în 1796 în onoarea Sfintei Treimi. De atunci a fost de mai multe ori deteriorată de cutremure, distrusă de incendii. A fost renovată integral în 1996. În cripta de sub sacristie se odihnesc rămășițele pământești ale dreptcredinciosului și fondatorului de școală Nagy Mózes. Aspectul centrului istoric al orașului este definit de masiva Biserică Reformată-Calvină, una din cele mai mari biserici din Ardeal (cu o capacitate de 1.000 de locuri). A fost ridicată în
Târgu Secuiesc () [Corola-website/Science/297004_a_298333]
-
compoziției cimentului folosit. Ruinele podului au fost studiate amănunțit în perioada modernă în 1689 de către ofițerul de geniu austriac Luigi Ferdinando, conte de Marsigli, care, ținând seama de expansiunea Imperiului Habsburgic, dorea (fără sa reușească) construirea unui alt pod alături de rămășițele podului lui Traian. Sunt cele mai complicate instalații termale din Dacia Inferioară. Astăzi, se păstrează mai puțin de jumătate din ruinele termelor. Se pare că au fost utilizate atât de soldații ce staționau în Castrul Drobeta, cât și de populația
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
este municipiul de reședință al județului Ialomița, Muntenia, România, format din localitățile componente Bora, (reședința) și Slobozia Nouă. Orașul a fost construit pe rămășițele vechii cetăți romane Netindava. Slobozia este cel mai mare municipiu al județului Ialomița, România. Potrivit recensământului din 2002, are o populație de de locuitori. Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Național de Statistică, populația municipiului este în continuă scădere. Stațiunea
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
loc important în dieta oamenilor din acea vreme. Arheologii de la Universitatea Cambridge au intreprins un studiu al proceselor de pregătire a berii și cerealelor în Egiptul antic. Obiectul de studiu a fost găsit în mormintele în care s-au păstrat rămășițe de mâncare și bere. Calitatea acestora depinde de zahărul necesar pentru fermentație. În zilele noastre, pentru ușurarea procesului semințele se pun la uscat, astfel încât se obține malțul. Malțul se fierbe, se strecoară și se adaugă drojdie. Potrivit rețetei tradiționale, pentru
Bere () [Corola-website/Science/296771_a_298100]
-
adevărată și pentru cei din apropierea comunităților creștine. Un rol important în formarea poporului român l-a avut și religia creștină. Printre primele vestigii creștine autohtone din România (secolele IV-V) se remarcă urmele arheologice de la Mihălășeni, județul Botoșani, care conțin rămășițele lăcașului de cult creștin, mormintele creștine și inventarul de factură creștină din mormintele necropolei. Temelia lăcașului de cult era din lespezi de râu și formau un dreptunghi cu laturile de 8 și 7 metri. Vestigii arheologice asemănătoare au fost descoperite
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
întemeietor. Printr-o așezare predestinată noua capitală s-a suprapus tot peste șapte coline, ca și Roma. Printre alte foarte multe acțiuni de ridicare a noii capitale la un nivel demn de cel imperial, Constantin a extins și înfrumusețat "Hipodromul". Rămășițele acestuia reprezintă un complex monumental cheie al Istanbul-lui. Locul este numit azi de turci "At Meydani", adică "Piața cailor", sau "Sultanahmed Meydani", probabil în amintirea curselor de "care trase de cai" din antichitate și de la începutul evului mediu bizantin. Spațiul
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
mai poate vedea suprafața circulară dalată cu piatră pe care se presupune că ar fi avut loc martirajul sfintei. In imediata apropiere se ridică Palatul de Justiție a cărui construcție a acoperit o mare parte din suprafața Palatului de Antiohia. Rămășițele de ziduri ale fostului palat și ale cercului martirajului au fost consolidate și fac parte integrantă dintr-un mic părculeț de la nord-vest de grădina actuală a hipodromului. Acolo s-a amenajat din blocuri de piatră un mic teatru în aer
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
construit în perioada 1390-1394 de familia de nobili maghiari Csaak. În anii 1962-1963 au fost întreprinse lucrări de consolidare la turn. Turnul de la Ciacova, localitate aflată la 33 de kilometri de Timișoara, este cel mai cunoscut obiectiv turistic. Este singura rămășiță din vechea cetate. Localnicii îl numesc „Cula turcească”, deși aceasta a fost construită cu mult înainte de ocupația turcească, neavând nimic de-a face cu otomanii. În perioada 1390-1394, aici s-a ridicat o cetate puternică, înconjurată de o rețea de
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
în număr de 3 au fost cumpărate din contribuția credincioșilor la anul 1921, deoarece cele vechi au fost ridicate în Primul Război Mondial de stăpânirea maghiară. Frecvența la slujbele dumnezeiești este mulțumitoare. Răspunsurile liturgice sunt date de corul bisericii, o rămășiță a corului bisericesc care acum 100 de ani număra aproximativ 100 de persoane, în urma cărei activități viața religioasă a credincioșilor se prezintă la un nivel mulțumitor. Pictura actuală, în frescă, a fost executată de pictorii Radu și Cecilia Husarciuc din
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
Eva. În această porțiune de 2 km, valea este vestită prin morile sale de apă vie, mori ce formează cel mai mare complex mulinologic din SE Europei. Pe dealul Socolot, care este situat în partea dreaptă a cheilor, se află rămășițe de ceramică aparținând “curentului” Coțofeni. Datorită așezării văii și a comunei la 6șS de paralelă de 45ș și apărată de curenții de NV, reci, de Munții Semenicului, temperatura medie anuală este de +10,5 °C. Cea mai caldă luna este
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Mataraua este un sat în comuna Belciugatele din județul Călărași, Muntenia, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 84 locuitori. În imediata vecinătate a localității arheologii au descoperit rămășițele unor fortificații ce datează din perioada Latène. Acestea au statut de monument istoric și au codurile "CL-I-s-B-14560", respectiv "CL-I-s-B-14559". Biserica ortodoxă din localitate cu hramul "Sf. Împărați" datează din 1810 și este monument istoric (cod: "CL-II-m-B-14690").
Mataraua, Călărași () [Corola-website/Science/301119_a_302448]
-
această dată, așzările arabe încep să decadă, iar o parte din populație emigrează către Imperiul Otoman. Câteva decenii mai târziu, în 1913, antropologul elvețian menționează că aceste colonii s-au dizolvat și reușește să mai găsească în zonă doar o rămășiță de 14 arabi, toți bărbați. În urma analizelor antropologice, Pittard a concluzionat că o parte a acestora aveau influențe rasiale negroide și pune această situație în legătură cu faptul că populația arabă din jurul Mării Roșii prezintă deseori influențe rasiale negroide, ca o consecință
Măgura, Constanța () [Corola-website/Science/301142_a_302471]
-
o eventuală lupta în care aceștia ar fi pierit. Cert este faptul că în urma proceselor de eroziune pe care răul Ialomița le exercita asupra movilei se găseau bucăți de metal ce păreau a fi săbii sau vârfuri de lănci precum și rămășițe omenești. Este posibil ca aceasta să fi fost una din cele trei movile rezultate în urma bătăliei de la Finta alături de cea de pe malul stâng al pârâului Chileanca și de cea de la Finta.
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]
-
văii Ialomicioara și a satului Dealu Frumos. De pe culmea de sud-est a dealului se poate admira o parte din comuna Pietroșița și orașul Fieni. În prelungirea de nord a dealului se întinde Plaiul Oilor, la începutul căruia se mai păstrează rămășițele unei cruci de piatră, ridicate în anul 1945 de Nicuta Mocanu, din satul Ferestre. Gâlma Brebului. Este dealul cu altitudinea cea mai mare de pe raza comunei Runcu. Aflat în partea de nord a satului Brebu, cu înălțimea de 887,5
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
cu prilejul sărbătorilor de Paști din anul 1864. De asemenea, el a renovat și biserica palatului. Plecat în exil în anul 1866 după ce fusese obligat să abdice, fostul domnitor a murit la 3/15 mai 1873 în orașul Heidelberg (Germania). Rămășițele sale pământești au fost aduse la Ruginoasa unde au fost întâmpinate la gară de Elenă Cuza, însoțită de Vasile Alecsandri, Costache Negri și generalul Ioan Emanoil Florescu. Soldații Regimentului 5 Infanterie au intonat marșuri funebre și au tras 21 de
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
de Pământ, doar de două ori mai mare decât distanța dintre Pământ și Lună. Se estimează că el se va afla din nou la o distanță comparabilă deja prin anul 2015. Puțini oameni de știință mai cred că asteroizii sunt rămășițele unei planete. Cel mai probabil asteroizii ocupă în Sistemul Solar un loc unde s-ar fi putut ce-i drept forma o planetă, dar procesul de formare a fost perturbat de influențele forței gravitaționale uriașe exercitate de Jupiter. Se pare
Centura de asteroizi () [Corola-website/Science/300114_a_301443]
-
în exil. În același timp, el a refuzat să preia un capital de 500.000 de franci, depuși la Banca Rotschild de noua conducere din Principate. Fostul domnitor a murit la 3/15 mai 1873 în orașul Heidelberg (Germania), iar rămășițele sale pământești au fost aduse la Ruginoasa, potrivit ultimei sale dorințe, fiind înmormântate la 17/29 mai 1873 într-un cavou amenajat lângă biserică. Osemintele domnitorului au fost strămutate de mai multe ori: în anul 1907 au fost puse în
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]