3,048 matches
-
de valoroase, care pot folosi și În viitor. Dacă nu mă Înșel M. Băcescu e din Flt. sau județ. Îmi pare bine că ai găsit loc și pentru Soc. studenților germaniști, la care țin și peste care am dat Întâmplător răscolind prin cele hârțoage după altceva. Această societate studențească a fost nucleul Soc. germaniștilor români și al Institutului de cultură româno-german, cu „Revista Germaniștilor Români” de mai târziu. De altfel această societate studențească n-a trăit decât seria mea și prof.
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nespus de atractiv din Creangă și Sadoveanu. Gh. Holban 609 ce face? Unde este? N-am mai auzit nimic despre dânsul și n-am știut, că are o fiică atât de distinsă, ca d-na Calistru 610. Multe ați mai răscolit, dragă domnule Dimitriu! Nu știam că folcloristul Ion Teodorescu din Broșteni mai trăiește. Trebuie să fie tare bătrân (mai ca mine!). E bine să-l cultivăm pe d. Băcescu, poate ne ajută la „Mărturii”, să colaboreze și să se publice
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Prof. Jitariu nam căpătat Încă răspuns, dar sunt Încredințat, că va interveni și dânsul 644. 641 O serie de scrisori primite de la diverși prieteni și donatori din țară, careși exprimau Îngrijorarea pentru soarta celor date „Galeriei”, după plecarea mea, miau răscolit amintiri și m-au făcut să mă gândesc o clipă la revenirea În Fălticeni. Cel care mă Înlocuise acolo, Încă nu-și dase arama pe față. 642 E vorba de o scrisoare a marelui sculptor, către fostul său profesor, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fiul colonelului din primul război mondial. Coleg de gimnaziu la „Alecu Donici”, cu Aurel Băeșu. 1015 Casa memorială a oamenilor de seamă din Fălticeni, pe care am avut cinstea s-o vizitez În frumosul octombrie din acest an, mi-a răscolit profund sufletul, la glasul amintirilor... Începând cu cei cari mi-au pus Întâi pana-n mână - În clasele primare... Arhipescu 1900/1; Gh. Tutoveanu poetul, clasa II, 1901/2 - Radu - apoi Mihail Sadoveanu 1902/3 - clasa III, Serafim Ionescu 903
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Sectorul 2, Str. Ghiocei, 7A 678 Dumitru Țanu a vizitat „Galeria”, cu un frate al său, colonel pensionar. Am avut cinstea să le fac ghidajul, cu care prilej mi-am dat seama Încă odată că Muzeul place, că le-a răscolit amintirile tinereții, că sunt atașați de orașul natal și de bună seamă vor face reclamă cunoscuților, pentru a dona documente și piese interesante, noii instituții culturale din casa Lovineștilor. 1016 ȚANU, George 679 1 Cluj, 29 nov. ’74 Stimate Domnule
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a veni pe cont propriu cu mașina, avionul sau trenul sau, cu aceleași mijloace de transport, folosind însă serviciile unor agenții de turism. în ambele cazuri, mizeriile încep la punctele de frontieră (Borș, Nădlac, Curtici, Turnu-Severin, Otopeni). Vameșii scotocesc și răscolesc bagajele, se servesc cu o dezinvoltură nemaipomenită din cadourile pe care turistul le aduce rudelor din țară, luând orice au chef pentru a pune, chipurile, vama mai mică: pun vamă exorbitantă obiectelor pe care le socotesc ei că le-ai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
aveam nevoie și de așa zisa parte exterioară a Mișcării. Lămuriri în acest sens nu puteam avea nici de la camarazii noștri. Andrei Ionescu, conducătorul nostru de la București, se ocupa puțin nu numai de educația legionară, dar chiar de organizație. El răscolea și agita spiritele. Prin strădania lui și prin abilitatea de care dispunea, a reușit să ajungă președinte al Centrului Studențesc de la București. Cu aceiași abilitate și stăruință, manevrând pe lângă autoritățile politice și școlare, a reînviat mișcarea studențească împrăștiată și demoralizată
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Horia Petrașcu, fiul profesorului Nicolae Petrașcu, deși a avut nefericirea de a fi alături de tatăl său infim de puțin timp, purtându-i însă o dragoste filială, rar de întâlnit, a avut cea mai mare contribuție la apariția acestei lucrări. A răscolit arhiva liceului Radu Negru din Făgăraș, de unde a obținut date din anii de început, de pregătire școlară, apoi arhivele diverselor instituții din Făgăraș și Sibiu, făcând copii ale unor acte care demonstrează persecuția continuă, la care a fost supusă familia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
într-un alt fel, din momentul în care dragostea lui și a Ancăi e jertfită, cu inevitabilă cruzime, întru reușita calculelor reci. Apariție surprinzătoare, „bătrânul” de legendă de mai târziu se înfățișează deocamdată ca un june cu un caracter incert, răscolit de patimi contrarii - când îmboldit de delicate, cavalerești sentimente amoroase, când răvășit de „viziuni de mărire”, turmentat de elanuri tulburi, în care ambiția lui nestăpânită hrănește bezmeticia sedițiunii și declanșează excitația subită a loviturii ucigașe. Pumnalul se oprește în pieptul
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
unui VIP pe nume Timothy Leary, papa LSD-ului, "care ceruse să i se congeleze capul la moarte, și diseminase fiole cu sîngele lui În cele patru colțuri ale lumii În speranța de a fi resuscitat cîndva, sau clonat." Zora răscolise tot globul În căutarea sîngelui sacru și Începuse, metodic, să spargă fiolele una cîte una. Ce vrăji mai făcea Zora? Devenise cea mai periculoasă criminală În serie din propriul apartament, răpunînd cu focuri de armă ba un frigider, ba o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
hrănesc din picturalitatea sui-generis a câte unui stop cadru: „Aici, aproape, o mașinărie/ ca un dragon cenușiu întinde gâtul/ se repede fulgerător/ și mușcă din pământ/ [...]/ O fată trece cu pași fragili, în coturnii la modă/ printre munții sălbatic mirositori/ răscoliți din adânc -/ și râde sus din cabina rotitoare/ bărbatul cu tricoul roșu: LOVE ME/ scrie pe pieptul lui - roșul s-a întins puțin/ în literele albe.” Modic expresive, textele se sprijină pe confesiunea indirectă, suavă, evanescentă. Aceleași elemente, modulate cu
IERONIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287505_a_288834]
-
specializate și prin marile sinteze, tabloul unei spiritualități - în ipostaza ei literară - ce a consunat cu alcătuirile europene. Nicolae Cartojan era filolog autentic nu numai prin obiectul și metoda cercetărilor sale, ci și prin acribia împinsă până la ultimele limite [...]. Căuta, răscolea și revenea mereu, spre a se convinge că a spus tot ce se poate spune și cât mai bine cu putință privitor la problema în discuție. De multe ori făcea să întârzie apariția chiar a unei lucrări date la tipar
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
periodică de scriitori. Cu toate că achizițiile acestui c.l. sunt departe de a fi vizibile sau de a întrece prin ceva, ca anvergură și impact, activitatea și atitudinea inovatoare ale lui Macedonski, avansând de la originalitatea paroxistică până la scandalul din lumea literară, răscolind climatul literar de sfârșit de secol și conducând la modificarea conceptului de poezie, istoricii literari îl consemnează tocmai pentru curiozitatea alurii sale voit neconvenționale (posibilă replică și deriziune la adresa cenacului junimist, dat fiind că în epoca afirmării lui Macedonski junimismul
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
adunare, cei care strică planurile Corbului și ale acoliților acestuia sunt marginali precum Vidra, Liliacul și Ciacalul (ultimii doi fiind impulsionați de un natural magnetism care îi atrage către adevăr și dreptate). Prin gura lor adevărul iese la iveală și răscolește conștiințele. Discursul Ciacalului este unul bine articulat, trădând o "deprindere ritoricească" și o gândire ordonată de studierea logicii, un lucru rar, dar cu atât mai prețuit printre animalele lui Cantemir. Înainte de a-i da cuvântul, se mai cere observat un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Ați fost crescut în cultul Casei Regale? S. Ț.: Da, și am avut un șoc când am văzut pe fațadele clădirilor portretul lui Dej și sub portretul ăstuia era portretul Regelui. Asta m-a revoltat, pur și simplu m-a răscolit în suflet, când am putut să văd un neisprăvit, până atunci considerat așa, un om fără importanță și căruia nu i s-a dat nicio atenție, deasupra Regelui?! Am crescut în acest spirit al regalității și mi-a rămas în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și, firește, alegeai bucata care ți se părea mai mare și tot așa fiecare deținut devenea numărul 1 în ziua următoare. După ce alegeam bucata de pâine, o tăiam cu lingura și o făceam pătrățele. După această operațiune o mai și răscoleam cu lingura pentru ca, măcar optic, să ți se pară mai multă. La aceste 95 de grame de pâine ni se dădeau și 10 grame de marmeladă de persoană, ca un cubuleț mic de zahăr, care de asemenea se tăia tot
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că oamenii sunt lași, nu au demnitate și nu țin la demnitatea lor de oameni, asta este marea mea durere. C. I.: Am pornit de la această segregare între brigăzile de deținuți intelectuali, țărani și muncitori. Voiam să vă rog să răscoliți prin memorie și să-mi spuneți ce alți oameni ați mai întâlnit prin brigada de intelectuali? S. Ț.: L-am întâlnit pe Ștefan Vasile 36. Am dormit în același pat cu Ștefan Vasile, iar lângă patul de lângă noi dormea George
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
astăzi componente ale actualului județ Vaslui și ale județelor vecine. Îndemn, poate la o mai puternică identificare a noastră, odată cu pătrunderea în comunitatea europeană, semn că venim de departe și rămânem statornici; semn și că avem datoria să continuăm a răscoli în răbojul vremii după noi izvoare ale identității noastre, multe existente în sute și mii de pagini care n-au ajuns încă la noi. În coasta Palatului Culturii din Iași există o stradă lăturalnică cu numele Gh. Ghibănescu; există în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care cei care confiscau Întocmeau un inventar al obiectelor confiscate, și nu le jefuiau, plata avea ca scop Înapoierea efectelor minime de trai - plăpumi, perne, mobilier elementar ș.a. Comunitatea plătea pentru ei taxele militare, taxele speciale și „diferite impozite restante răscolite de fanteziile agenților șfiscaliț urmăritori”, iarăși conform definiției directorului Contenciosului Comunității. În multe cazuri, și-a amintit Reicher, Iacov XE "Iacov" și Hahamu XE "Hahamu" au plătit din buzunarul lor „cumpărarea” bunăvoinței unui perceptor sau chiria unui evreu care urma
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Cere 2000-3000 de spectatori care nu se cunosc între ei, stau într-o sală și urmăresc o operă sau o piesă de teatru, sunt impresionați, influențați de oamenii care ne spun nouă o poveste scrisă sau compusă tot de oameni, răscolindu-le sentimente diferite. Spectacolul este de neînlocuit, irepetabil. Spectacolul de operă și spectacolul de teatru trăiește o seară, apoi moare odată cu căderea cortinei. Cu asta, s-a terminat, și rămâne în amintirea, în inimile noastre. Acolo, cu cât trece mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
unii colegi au construit atâtea, încât mii de oameni au avut unde lucra și trăi, alții au adus lumină de la marea cea mare până sus peste obcini, unii au conlucrat cu străinii făcând cunoscută pregătirea românilor în lume, alții au răscolit cu mintea maruntaile pământului dând țării atomul cu energie, unii ne întâmpinau, în mare ținută, cănd coborâm sau urcăm în gară visurilor noastre, alții au înlăturat colbul istoriei și au scos la lumină, lumi de mii de ani uitate, unii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93264]
-
munca mea de scriitor, de poet, dar de la 11 septembrie încoace, de fapt de mai devreme, din 1978, lucrurile n-au făcut decât să se înrăutățească: mai întâi a fost Koymeni, apoi „fatwa“ împotriva lui Salman Rushdie care ne-a răscolit profund, o serie de evenimente foarte grave venite dinspre Islam care au culminat cu 9/11. Am resimțit un șoc imens și de aceea am început să reflectez asupra a ceea ce am ajuns să numesc „boala islamului“. Cărțile pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
ce își aștern pașii pe podeaua nesfârșită a cerului pustiit de strălucirea soarelui. Un întuneric necruțător își aruncă ușor vraja peste lumea lipsită de culoare, o lume supusă ce își așteaptă pedeapsa. Vântul aspru trezește un fior rece care va răscoli natura, purtând-o spre pieire. Copacii devin marionete în joaca crudă a furtunii, fiindu-le rupte crengile, smulse rădăcinile, rămânând doar niște epave cu suflet, de unde păsări singuratice străpung văzduhul, luptând pentru speranța la viață. Deodată, liniștea sinistră este alungată
A doua oară unu by Pădurariu Simona () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92951]
-
este plină de minuni, dar nimic nu este mai minunat ca omul. Aleargă cu vântul în pupă de-a lungul mării înălbite, peste valurile mugitoare, și zeitatea neînvinsă, de-a pururi neistovitul pămînt, purtător de semințe, este în fiecare an răscolit de fierul plugurilor, la care înhamă caii.>>" T. Vianu "... Trăit în strâmbătate și hulă, omul a izbutit să se răscumpere și să se depășeascăș nu clădind numai monumental, în lat și-n sus, legiferînd și asuprind, ci născocind, după ce a
A doua oară unu by Hluşcu Mariana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92968]
-
îndeajuns în timp ce îmi etalam suferințele din boală și suferințele din amor, n-am mai simțit poftă să-l continui" (p. 53). Autorul își propune să se ferească și de pericolul nesemnificativului, declarând foarte ferm că nu înțelege curiozitatea celor "care răscolesc această bucătărie a scriitorului". În ceea ce-l privește, va respecta un principiu: "Jurnalul meu intim nu va ține însă decât atât cât va ține criza în care mă zbat" (p. 43). Își respecta promisiunea și în jurnalul din 1958 și
Beneficiile nevrozei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12518_a_13843]