3,048 matches
-
cum arată activitatea ideală de formare. De aceea, și nevoile acestora pot fi diferite; 5. autoformarea - un formator poate întotdeauna să învețe. Formatorul are oportunitatea de a beneficia de experiențele bogate și variate ale celor pe care îi formează; 6. răsplata financiară - deși activitatea de formator începe cu entuziasm și, adesea, prin voluntariat, pentru a rămâne în sistemul de educație a adulților, este nevoie de o recompensă financiară motivantă. Este evident faptul că specificul activității de educație a adulților, precum și efortul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
foarte ușor. Au urmat ani de studiu, de lecturi, de căutări și de preocupări pe care nu mi le recunoșteam, întâlniri și relații cu profesori de mare profunzime spirituală și intelectuală. Efortul de a rămâne viu nu este ușor, dar răsplata este pe măsură. A fi activ în interiorul tău, acolo unde este DUMNEZEU, înseamnă a rodi pe calea frumosului, a credinței și a dragostei. Cel mai benefic și mai plăcut efort este efortul de a-ți învinge ignoranța. Menținerea liniștii în spatele
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
II mecanisme imature Dintre acestea fac parte: 1. proiecție: persoana atribuie propriilor sentimente, gânduri, dorințe, intenții nerecunoscute, celorlalți, mediului extern; 2. fantezii schizoide: tendința de a dezvolta fantezii și retrageri autiste, cu scopul de a rezolva conflictul, a obține o răsplată, când în realitate lucrurile rămân neschimbate; 3. ipohondrii: transformarea reproșurilor față de ceilalți (datorate unor pierderi, singurătății sau unor impulsuri agresive inacceptabile) în autoreproșuri mai întâi și apoi în diverse acuze de dureri, boli somatice și neurastenii. Durerile de spate, crizele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
colectivist-dezastruoase ale Răsăritului nu mai poate înșela decît pe naivi. Nu puțini la număr. Fariseicele griji ale formațiunilor neocomuniste pentru păturile defavorizate ale populației nu sînt altceva decît, pe de o parte, vetuste idealuri funciarmente marxiste, iar pe de alta, răsplată pentru clientela electorală. Pentru orice minte limpede, e clar că după jumătatea de secol comunist, care a anulat traiectoria firească a unei Românii aflată, organic, în familia europeană, a bate monedă pe autarhie nevăzînd soluția salvatoare în mîna viguroasă întinsă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
data asta, un simplu cărbune, iscînd unul din palatele oglindite în apă. Magie de fachir. Nu rezist tentației de a-l întreba, complezent, cu ce fel de cărbune lucrează. Ca și cum asta ar explica prestidigitația lui. Îmi explică, afabil. Și, drept "răsplată", îi ofer pliantul cu Ușile mele. Îl ia, îl cercetează profesional și exclamă: o, che lavoro! E unicul meu moment venețian în care, iluzionat, îmi vine să cred că nu sînt doar un biet... anonim. 13 iunie Șuvoiul trăpașilor lumii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cutezătoare a scriitorilor aduce în fața noastră o adevărată lume. Cuvintele parcă îngână șoaptele răsăritului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi, iar bucuria de a citi devine adevărată piramidă a inimii noastre. Mulțumesc autorului care a făcut cartea și, de aceea, îi dau răsplata înapoi, promițându-i că voi învăța. Monica Zaharia SCRISOARE CĂTRE ÎNVĂȚĂTOARE Au trecut mulți ani de când am făcut primii pași pe poarta școlii și multă vreme de când am privit primul zâmbet al dumneavoastră, doamnă învățătoare ! Cu un suflet cald, cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Deodată o învălui un fum și dispăru ca prin minune și se pomeni pe un covor fermecat în mijlocul galaxiei, lângă cartea pe care o deschise.Aceasta îi spuse că este primul om care a deschis vreodată o carte și, drept răsplată, o va duce în galaxia Cărților, unde va putea cunoaște multe lucruri pe care nu se știe dacă cineva le va mai vedea. Prima planetă pe care o vizită ea și cartea magică fu o planetă unde totul era de
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
negative, precum enervarea, frustrarea sau plictiseala. Dumneavoastră vă simŃiŃi eliberat de astfel de stări? b. Ritualurile. Pentru mulŃi fumători este o plăcere ritualul deschiderii unui pachet de Ńigări sau al aprinderii acestora. Dumneavoastră ce simŃiŃi în acest sens? 94 c. Răsplata simŃurilor. MulŃi fumători simt o plăcere în a Ńine o Ńigară între degete sau în a o “pufăi”. Cum vi se pare acest lucru? d. Imaginea. MulŃi fumători se identifică cu un model al oamenilor care fumează o anumită marcă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
coborât oare visul american de pe piscul odată Înalt, unde combina escatologia creștină cu utilitarismul iluminist și comportamentul rațional și a devenit un vis de a avea noroc? Din câte se pare, pentru un număr crescând de americani, răspunsul este da. Răsplata fără muncă Americanii și-au asumat Întotdeauna riscuri. Aceasta este o parte integrantă a visului american. De obicei, am asociat asumarea de riscuri În America cu abilitatea de a o lua de la Început Într-o țară nouă, desțelenirea pământurilor virgine
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atunci s-ar părea că visul american se Înfășoară din ce În ce mai mult În promovarea interesului personal Îngust, cu consecințe dezastroase pentru bunăstarea socială. Există totuși și alt aspect al problemei. Nu toți americanii sunt egoiști sau leneși, nu toți Își doresc răsplata fără muncă, la fel cum nu toți americanii trec nepăsători pe lângă ceilalți oameni. Acest gen de persoane există. Există totuși milioane de americani care au muncit din greu, au transformat visul american În realitate și care au Împărțit norocul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Îmbunătățească situația făcând ceva din viețile lor. Strădania pentru un viitor mai bun, atât material, cât și sentimental, a fost la rădăcina visului american. Majoritatea imigranților americani au ales să-și uite trecutul și să-și sacrifice prezentul pentru o răsplată viitoare. În schimb, visul european este mult mai ambițios. Europenii vor să-și conserve și să-și amplifice moștenirea culturală, să se bucure de o bună calitate a vieții În clipa prezentă și să creeze o lume pașnică și sustenabilă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
eliberare a românilor de pe ambele versante ale Carpaților, de la Dunăre la Marea Neagră. „Pentru noi - scria N. Iorga în „Neamul românesc” din 25 noiembrie 1918 - e o necesitate istorică ajunsă la recunoaștere și o suferință mângâiată, o muncă ce-și găsește răsplata. Și astfel, avem dreptul de a crede acest fapt defintiv etern.” România întregită s-a realizat - și faptul nu a rămas fără urmări - pe cale democratică, prin adunări cu caracter pelbiscitar. Hotărârile adoptate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia au exprimat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a găsit confirmarea în hotărârea din 27 martie/9 aprilie 1918, în Marea Unire, ce va însemna, pentru marele istoric angajat plenar în acțiunea națională, „o necesitate istorică ajunsă la recunoaștere și o suferință mângâiată, o muncă ce-și găsește răsplata”. Multe lucruri s-au schimbat în ultimii 20 de ani și, chiar în condițiile rezultatelor incontestabile, obținute până acum într-o evoluție sinuoasă, îndemnul lui Nicolae Iorga din finalul lucrării sale, intitulată semnificativ Basarabia noastră. Scrisă după 100 de ani
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fi umplută cu bunurile cerești, cu bogăția științei dumnezeiești și cu iubirea celor veșnice. Acești creștini, oricât ar fi de virtuoși, nu se cred niciodată desăvârșiți, ci se străduiesc să urce treaptă cu treaptă, cât mai sus, pe scara desăvârșirii. Răsplata făgăduită celor smeriți este împărăția cerurilor, adică fericirea veșnică, pe care, prin credință și nădejde, ei o gustă încă pe pământ, dar deplin o vor avea numai în viața viitoare. Smerenia este, deci, prima virtute ce se cere creștinului. Fără
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în care nu a rămas nimic bun. Dumnezeu a făgăduit celor blânzi că vor moșteni pământul. De aceea, cei ce se poartă cu blândețe vor fi scutiți de multe supărări, necazuri și tulburări pe care le determină lipsa acestei virtuți. Răsplata îi vine celui blând chiar din practicarea blândeții. “Fiind împăcat cu Dumnezeu, cu semenii și cu sine, omul blând se bucură de o stare de liniște și siguranță deplină.”<footnote id="8">Ibidem, p. 443<footnote> Astfel trebuie înțelese cuvintele
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăște” (Ioan 15, 18-19). Mântuitorul îi fericește pe aceștia care, de-a lungul veacurilor, sunt prigoniți pentru stăruința lor în dreptate și sfințenie. Împărăția cerurilor este răsplata propovăduitorilor Evangheliei și învățăturilor Bisericii, a mărturisitorilor dreptei credințe și a luptătorilor împotriva nedreptăților și relelor sociale. Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea. Bucurați
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și conformitatea ei cu marxismul, Într-un moment În care aceasta era deja În proces de desființare. Creșterea presiunii politice a dictaturii ceaușiste a fost umilitoare pentru sociologi, obligându-i să facă plecăciuni ideologice pentru a-și salva profesia, iar răsplata a fost desființarea sociologiei. - A mai existat o poziție, care acum este unanim acceptată, dar pe atunci era periculoasă: sociologia este o știință unică universală; teoria lui Marx este o teorie sociologică, nu singura teorie științifică, alături de alte teorii sociologice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de fluctuațiile sezoniere, weekend-uri, vacanțe etc.” (Philips, 1983, 560). George Comstock (1977, apud Phillips, 1983, 561) a pus În evidență faptul că aceste povestiri cu subiect violent (vezi Kessler și Stipp, 1984) exemplifică (când violența exercitată este prezentată ca: răsplată, reală, justificată sau ca o situație În care atacatorul nu este criticat pentru comportamentul său și e prezentat ca intenționând să Își atace victima) situații ce transmit mesaje contradictorii. Un alt studiu interesant, este cel al lui Brandon S. Centerwall
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
regăsesc la P. motive cristice fundamentale: iubirea pentru aproape și identificarea cu acesta, comunicarea ce tinde să devină comuniune, sacrificiul necesar producerii iluminării, inclusiv al aceleia poetice. El este pătruns de posibilitatea salvării ființei omenești prin puterea credinței izbăvitoare, promisa răsplată finală revenind doar celor drepți și răbdători. Cu sufletul iluminat de iubirea divină, poetul ocolește „vămile pustiei”, nu crede în singurătatea îndoliată de pe via dolorosa sau în zodia destrămării, iar privirea nu i se încețoșează de umbra păcatului. Tonalitatea versurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) „Să ne sârguim să ducem o viață plină de fapte bune, pentru ca răsplata să ne fie îndoită: una, cea gătită pentru răsplătirea faptelor noastre, alta, cea gătită pentru tăria credinței noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să se apropie când ei erau atât de fricoși? Cum ar fi putut convinge poporul? Ce-ar fi trebuit să spună? Ce-ar fi trebuit să facă? Cu ce tragere de inimă ar fi putut lua apărarea unui mort? Ce răsplată ar fi așteptat? Pe când trăia, au fugit îndată ce L-au văzut prins. Ar fi avut, oare, curajul să vorbească despre El după moartea Lui, dacă n-ar fi înviat? Cum s-ar putea susține așa ceva? Se vede de aici că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
16), ca să ne conducă la lumina seninătății eterne, din această noapte a veacului. Să așteptăm întotdeauna cu grijă și supraveghere sosirea pe neașteptate a Domnului, pentru ca, atunci când El va bate, să veghem în credința noastră, care va primi de la Domnul răsplata vegherii”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XXVII, în PSB, vol. 3, p. 452) „Vei cunoaște astfel și a doua Lui slăvită și cu adevărat dumnezeiască arătare, când nu va mai veni întru micșorare, ci întru slava Sa; când nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Origen, Convorbirile cu Heraclide, în PSB, vol. 8, p. 330) „... Nu numai cuvintele și faptele, ci și gândurile noastre vor fi judecate”. (Origen, Contra lui Celsus, Cartea a IV-a, cap. LIII, în PSB, vol. 9, p. 277) „La ziua răsplății fiecare va ajunge să-și recunoască singur roadele faptelor proprii”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 97, în PSB, vol. 12, p. 275) „... rușinea e cea mai aspră dintre pedepse. Ea va rămâne în picioare și la Dreapta Judecată așa
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ai calomniat, ai spus minciuni, ai stricat casele altora, ai jurat strâmb, ai mutat hotarele moștenite de la părinți (Prov. 22, 28), ai tăbărât pe averile orfanilor, ai împilat pe văduve, ai preferat plăcerea de aici în locul bunătăților făgăduite, primește-ți răsplata acestor fapte! Ceea ce seamănă fiecare, aceea și culege (Gal. 6, 8). Iar dacă ai făcut fapte bune, primește răsplăți înmulțite și pentru acelea! Că Tu vei răsplăti fiecăruia după faptele lui”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
22, 28), ai tăbărât pe averile orfanilor, ai împilat pe văduve, ai preferat plăcerea de aici în locul bunătăților făgăduite, primește-ți răsplata acestor fapte! Ceea ce seamănă fiecare, aceea și culege (Gal. 6, 8). Iar dacă ai făcut fapte bune, primește răsplăți înmulțite și pentru acelea! Că Tu vei răsplăti fiecăruia după faptele lui”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul LXI, V, în PSB, vol. 17, p. 338) „... acolo nu se poate tăgădui nimic, ci chiar gura cea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]