5,033 matches
-
Rezolvarea adusă de recunoașterea situației de legitimă apărare drept caracteristică a procesului Pn2. Pn5 = [q] + [h] = Situația finală care îi reunește din nou pe cei trei actanți prin sentimentul de fericire trăit (logodna lui Orso și a Lydiei) și onoarea (răzbunarea Colombei). Astfel putem înțelege mai bine noțiunea de "scandare a evenimentelor" despre care vorbește U. Eco și concepția aristotelică a "unității de acțiune". Operația de punere în intrigă se bazează pe acest dispozitiv elementar care determină, bineînțeles, multiple posibilități de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care, asemeni ca în tragediile antice, se amestecau în controversele dintre Sământeni. și astfel, se produce o mutație transcedentală: „și-atunci, la ceas nepotrivit / Lovesc...” și-o ultimă „ofrandă”, o ultimă îmbrățLșare, „în fața lumii înghețate”, a nuntașilor „mânați de gândul răzbunării”, dornici să „ucidă” un vis de iubire. Impresionantă este structura compozițională a acestei balade cu străfulgerări mitice (care însumează 344 de versuri, dispuse în patru părți), în care deznodământul precedă conflictul. Textul debutează cu o fantastică descriere a unei naturi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
să șteargă lacrima” unui necunoscut? Prin natura sa originară, ființa Sământeană SĂFătuiește pentru că este păFătoasă. Invocă și Divinitatea, dar si puterile demonice. Magda aleargăși la preot, dar și la ghicitoare. își exprimă în egală măsurăși iubirea, dar și ura (prin răzbunare). și ce va înregistra oroloJiul sufletului ei? „Ore pierdute, ore de plumb”, „ore abrupte”, înclinare „până la marginile disperării”, umilințe morale (în brațele lui Bogdan, ale preotului, ale unui tânăr), călcându-și în picioare demnitatea. De aceea merită a reflecta asupra
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
impulsuri (care se dovedesc malefice), pe care (paradoxal) și ea însăși le percepe a fi malefice? De ce își agresează propriul suflet? Pentru că viața ne supune, vrem-nu vrem, atâtor încercări. Un experiment despre răul provocat asupra sinelui, un rău care cere răzbunare, un rău care se finalizează prin regrete tardiv distrugătoare pentru toți actorii implicați. Așa, pentru a confirma judecata lui Kahlil Gibran, conform Făreia: „noi suntem semințe ale unei plante de văpaie” și, purtați de vântul sorții, ne răspândim, dar nu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
atât pe plan fiziologic, cât și psihologic. Consecințele fiziologice ale umorului, verificate experimental, sunt: - relaxarea tensiunii musculare și eliberarea surplusului de energie; - activarea diafragmei; - modificarea pozitivă a chimismului sangvin. Consecințele psihologice sunt: - contracararea stărilor emoționale negative (mânia, ura, dorința de răzbunare); - potențarea forței expresive a gândurilor și sentimentelor (foarte important pentru creativitate). Metode de relaxare Starea de relaxare condiționează eficacitatea oricărei acțiuni umane, dar are o rezonanță particulară în activitatea creativă. G. Dobbelare (apud Percek, 1992) propune o sistematizare a metodelor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sale și comandanți ai armatei sale. Când le-a făcut cunoscut motivul convocării lor, unul dintre ei, în numele tuturor, a răspuns imediat: „Cel care este considerat apărătorul religiei noastre a acționat cu multă imprudență; el trebuia să răspundă cu sabia răzbunării împotriva dușmanilor ei. În schimb, a acordat audiență unor profanatori ai legii, înaintea atâtor persoane”. Acestea fiind spuse, l-au rugat cu stăruință, în baza legii, să-i condamne la moarte. Apoi au plecat. 3. Sultanul însă a spus creștinilor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lui Octavian Augustus, suntem de acord că opoziția armată nu mai era posibilă, dar aceasta nu înseamnă că opoziția în sine a dispărut cu totul, chiar dacă mulți dintre cei mai influenți și periculoși, așadar aristocrați dispăruseră în diferitele bătălii și răzbunări partizane. De pe câmpul de luptă, opoziția trece la rezistența pasivă, la declamații, la literatură aluzivă. Această opoziție la regimul augustan se manifesta sub forme diferite, dar, așa cum remarca D'ELIA135 cu care suntem întrutotul de acord din acest punct de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
perfidă Soartă" marchează, fără îndoială, și aici voința nemiloasă care a determinat exilul poetului, care a persistat în decizia de a nu-l lăsa pe Sulmonez să se apropie de orașul etern și care și mai grav a determinat, din răzbunare față de atitudinea lui Ovidiu, dispariția prematură a rudei și celui mai bun prieten al său! Din câte rezultă, Ovidiu era la curent și cu moartea lui Augustus, dar acest lucru trece în planul doi în durerea sa. Paralelismul între cele
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
oricărei femei. Eu am simțit acest lucru, atunci când cea mai mare parte a prietenilor mei a refuzat să mă recunoască...". Chiar și în asemenea momente dramatice, din cauza morții lui Paulus și a lui Augustus, poetul sulmonez se gândește tot la răzbunarea împotriva dușmanilor săi (și ai lui Brutus). Brutus ar trebui să fie un instrument inflexibil al acestei răzbunări, așa cum au fost contra tiranilor primul Brutus împotriva lui Tarquinius Superbus și al doilea Brutus împotriva lui Cezar. C. Pomponius Graecinus 258
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mă recunoască...". Chiar și în asemenea momente dramatice, din cauza morții lui Paulus și a lui Augustus, poetul sulmonez se gândește tot la răzbunarea împotriva dușmanilor săi (și ai lui Brutus). Brutus ar trebui să fie un instrument inflexibil al acestei răzbunări, așa cum au fost contra tiranilor primul Brutus împotriva lui Tarquinius Superbus și al doilea Brutus împotriva lui Cezar. C. Pomponius Graecinus 258 a fost un prieten destul de apropiat de Ovidiu încă din tinerețe 259. Este consulul din 769 a.u
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
275. Mai mult, e de-a dreptul evident și scontat scopul pe care-l are în vedere poetul printr-o astfel de atitudine adulatorie: și anume să obțină iertarea de la înalta autoritate a momentului. "Iartă și suspendă loviturile îndreptățite ale răzbunării tale... Adu-mi alinare, redu-mi supliciul și dă-mi un loc de exil care să fie mai puțin îndepărtat decât cel al dușmanului scit." (v. 25-26) Și concluzionează: "[...] Ori eu mă amăgesc și mă las păcălit de dorința mea
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
după relegarea acestuia, i-a întors spatele, a căzut la rându-i în dizgrația lui Augustus 304. Dorim să subliniem în final un ultim element și anume atitudinea de sfidare la adresa destinatarului: dacă poetului nu îi rămâne nicio posibilitate de răzbunare, Pieridele îi vor da forțele și sulițele lor. Chiar dacă locuiesc în cel mai îndepărtat loc din lume, pe malurile Sciților, și sunt foarte aproape de ochii mei aștrii care se scaldă în Ocean, mesajele noastre vor străbate nenumărate popoare și obiectul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Augustus chiar și în formularea sa negativă: "Nu trebuie să-l implori pe Termodonte (sau Terodamante, un rege de tristă faimă din Sciția, care avea pe post de gărzi lei hrăniți cu carne umană); nici pe crudul Atreus (care, din răzbunare împotriva fratelui Tieste, i-a ucis pe fiii acestuia Tantalus și Plistene, și a pregătit un prânz festiv cu carnea lor); nici Diomede (regele Traciei, care își punea caii să-i devoreze pe străinii care soseau în țara sa); ci
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
se debaraseze de adversari politici sau de concurenți, dezvăluind trecutul lor de colaborare, de complicitate sau de compromisuri punctuale cu șefii Securității. Sunt necesare mai multe remarci și observații preliminare. Stilul deranjează prin aparența sa de vânătoare de vrăjitoare, de răzbunare, cincisprezece ani de la căderea lui Ceaușescu: marile dezvăluiri, fișele de la Securitate ale unor cetățeni care au cooperat, la diferite niveluri, confirmate de fotografii și biografii, publicate în presă. Publicul se confruntă cu un curent justițiar. Unii jubilează. Majoritatea își pune
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
turn de fildeș și de tăcere în mijlocul propriei familii, ar putea fi expresia unui maxim dispreț (patologic, am spune) nu doar față de cei apropiați, ci față de viață și de valorile ei, de nu cumva o fi la mijloc chiar o răzbunare abil regizată, care să-i fie mincinoasei femei leac de frică. Altfel, dacă ar fi iubit-o cât de cât, de ce n-a încercat deloc bărbatul s-o aducă pe calea cea dreaptă și s-o recâștige pentru sine, ca
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nu e vorba despre un amant oarecare, ci de cel mai bun prieten al soțului). Astfel, cum de mult căuta un prilej să scape de jug, când află de odioasa trădare a partenerei Tullio fuge fără nicio explicație în străinătate (răzbunarea nici nu-i trece prin cap), cu conștiința împăcată că nu el a greșit și bucuros, de fapt, că a rămas din nou liber. Bianca în schimb, dezamăgită de reacția defensivă a bărbatului disprețuitor (ergo, lipsit de "pasiune"), va continua
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
flagrant de amantul ei, neagă faptul cu multă îndrăzneală: "Ah! Văd că nu mă mai iubești; crezi mai mult în ceea ce vezi cu ochii decât în ceea ce-ți spun eu!". Când bărbatul nu e un intelectual capabil de asemenea răzbunări "livrești", gelozia se manifestă într-o formă mai primitivă, ca în Mărturisirea, unde femeia o pățește rău, fiind aruncată pur și simplu pe geam de iubitul ei. Incompatibilitatea psihosomatică dintre cei doi amanți (amănunt semnificativ: "oameni din popor", reacționând adică
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
într-o harpie!). Posibila "dramă" glisează aici înspre comedie, iar scena finală amintește, și prin limbaj, de caragialianul "proces" al clondirului cu mastică. Tot în notă comică (mai exact: parodică) dramatizează Lovinescu, în lipsa altor surse de inspirație, episodul mitologic al răzbunării încornoratului Vulcan (în Homer travestit), episod focalizat așadar pe același pattern al triunghiului conjugal, cu motivul adiacent al vicleniei feminine. E drept, prozatorul nu prea a izbutit să ne facă să râdem și a rescris povestea după gustul său, modernizând
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
se răzbună divulgând lubricului Vulcan adulterul din propriul cămin (căruia îi găsește și o explicație "psihologică": Afrodita s-ar fi îndrăgostit de Marte pe motiv că "toate femeile se îndrăgostesc de războinici" și "iubesc uniforma"). Fierarul divin amenință cu o răzbunare strașnică, dar, până una alta, ascultă de planul lui Helios, ce-l sfătuise să plece de acasă sub un pretext oarecare, pentru a se întoarce apoi pe nepusă masă și a se convinge cu ochii săi de trădarea consoartei. Afrodita
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
al "divorțului" se amână pentru o noapte, la rugămințile insistente ale înțeleptului Neptun, urmând ca mincinoasei zeițe să i se dea șansa de a-și răscumpăra vina și de a-și aduce soțul la sentimente mai bune, străine de gândul răzbunării. Ceea ce, de altminteri, se va și întâmpla. Morala: într-o lume imperfectă, greșeala și iertarea fac parte din chiar legile dragostei și ale vieții așa cum e. O simplă mențiune merită și Povestea lui Coco (fragment), schiță de moravuri în genul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
efectiv actului amoros. Ca atare, Andrei și Mab sfârșesc prin a-și petrece noaptea în același pat numai după ce, confesându-se unul altuia, și-au unit sufletele "în povestea dragostei înșelate". E drept, mai mult femeia vorbește (ca să uite de răzbunare), în vreme ce bărbatul se mulțumește s-o asculte doar, compătimitor, primind la schimb cuvenita răsplată. Dimineața, după noaptea de amor cu Andrei, Mab își plânge trecutul și "lunga ei iubire pentru Claude, jertfită acum pentru totdeauna", dar suferința nu durează cine știe cât
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
stă în putință, în cele ce urmează). Fiind și el o victimă a acestei "fatalități literare", Andrei Lerian reușește, într-adevăr, să-și înfrângă fără prea mari eforturi "naturalul" impuls vindicativ, împiedicând vărsarea de sânge grație unor cuvinte bine găsite. Răzbunarea eroului lovinescian, pregătită printr-un minuțios scenariu imaginar, se consumă astfel la nivel pur verbal, într-o atmosferă civilizată și cuviincioasă, fără obișnuitele manifestări ale pasiunii dezlănțuite. Numai că "pedepsele" de acest gen nu au nici un efect, încurajând și mai
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și așa molcom al moldoveanului școlit la Paris, spre satisfacția voluntarei "franțuzoaice", care se vede din nou stăpână pe situație. Pe scurt, înclinația către "duioșie" și milă (aprobată și de propria judecată) s-ar datora moldovenismului temperamental, pe când dorința de răzbunare ar fi de natură inconștientă ("vedeniile inconștientului" e o sintagmă predilectă), asemeni unei tainice puteri ce-i încătușează voința. Cu voința te-am iertat chiar de la început", se spovedește Andrei, ca trezit din coșmar, "dar peste dânsa se înălțau alte
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
terorismul politic "modern" în concepția și în funcția sa, dacă nu în forma sa. Organizați în mici grupuri, la ordinele unui șef, ei îndeplineau omoruri rituale, necesare de exemplu la funeraliile unui rege, sau, mai simplu, pentru a justifica o răzbunare. Două elemente precizează caracterul acestei forme de terorism: Mai întîi, personalitatea omului-fiară, care acceptă, prin simbolurile unei contra-inițieri, să regreseze la stadiul de animalitate. În momentele alese de către conducător, după înghițirea unei băuturi sacre, anonimatul cagulei sau al măștii ascunde
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
populația globului la 140.000 de aleși, cei mai importanți dintre gînditorii politici ai vremii sînt gata să i se alăture. Distrugerea dușmanilor Revoluției reprezintă, în ochii lor, o simplă măsură de salvare în care nu încape nici un sentiment de răzbunare, nici ideea vreunei pedepse: pentru ei este vorba de un simplu calcul bazat pe numere și o anumită noțiune a unui echilibru "natural". Jeanbon propune reducerea la jumătate a populației franceze; aducerea ei la un număr de 12 milioane de
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]