10,608 matches
-
gl)/Gs gl Cs cantitatea teoretică de smântână (kg); Cl cantitatea de lapte ce urmează a fi smântânită (litri); Gl conținutul de grăsime al laptelui integral (%); Gl conținutul de grăsime al laptelui smântânit (%); Gs conținutul de grăsime al smântânii (%). d) Randamentul laptelui în smântână. Reprezintă cantitatea de smântână ce se obține din 100 l lapte (cca. 12-13 kg smântână cu 30-32% grăsime): R = 100 (Gl - gl)/Gs gl e) Consumul specific la smântână (cca. 7-8 l lapte / kg smântână): Csp = Cl
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
30-32% grăsime): R = 100 (Gl - gl)/Gs gl e) Consumul specific la smântână (cca. 7-8 l lapte / kg smântână): Csp = Cl/Cs sau Csp = 100/R CL cantitatea de lapte supusă smântânirii (l); Cs cantitatea de smântână rezultată (kg); R randamentul în smântână al laptelui (%). Se poate utiliza și o bază tabelară pentru verificarea rapidă, deși aproximativă, a cantității de smântână care se poate obține (tab. 33). 3) Normalizarea. Poate fi efectuată prin 2 tehnici: * prin reglarea separatorului (normalizare în flux
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
importantă fiind temperatura de răcire a smântânii (tab. 38). 5) Maturarea biochimică a smântânii (fermentarea). Asigură acidifierea smântânii (cu formarea aromei specifice untului), stopează dezvoltarea microorganismelor ajunse accidental în smântână după pasteurizare, reduce durata de batere a smântânii și îmbunătățește randamentul în unt. Maturarea biochimică presupune însămânțarea smântânii cu culturi de bacterii lactice selecționate, care aparțin unui număr de trei grupe: * acidofiante (Streptococcus lactis și Streptococcus cremoris); * aromatizante (Leuconostoc citrovorum și Leuconostoc paracitrovorum) * cu activitate mixtă (Streptococcus diacetilactis). Proporția de inoculare
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
alte produse care îi pot împrumuta mirosuri străine, iar livrarea lui către consumatori trebuie să fie cât mai rapidă. În practică pot fi aplicate o serie de calcule, în urma cărora se estimează cantitatea de unt care poate fi obținută, precum și randamentul laptelui în unt, după cum urmează: a) Cantitatea teoretică de unt care rezultă dintr-o anumită cantitate de smântână: Cantitatea de unt (kg) = Cs (Gs - Gz)/ (Gu Gz) x P Cs cantitatea de smântână introdusă în procesul de fabricație al untului
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
3.000 kg smântână cu 30% grăsime (Gz = 0,3%; Gu = 78%; p = 0,4%). P = 100 0,4 /100= 0,996 Cu = 3000 (30 - 0,3)/ 78 - 0,3 X 0,996 = 1142 kg unt cu 78% grăsime b) Randamentul laptelui în unt: Randamentul (%) = 100 x Cu Cl Cu cantitatea de unt rezultată (kg); Cl cantitatea de lapte (litri) folosită pentru obținerea valorii Cu. Exemplu: să se determine randamentul în unt al laptelui, în situația în care din 1000 litri
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
cu 30% grăsime (Gz = 0,3%; Gu = 78%; p = 0,4%). P = 100 0,4 /100= 0,996 Cu = 3000 (30 - 0,3)/ 78 - 0,3 X 0,996 = 1142 kg unt cu 78% grăsime b) Randamentul laptelui în unt: Randamentul (%) = 100 x Cu Cl Cu cantitatea de unt rezultată (kg); Cl cantitatea de lapte (litri) folosită pentru obținerea valorii Cu. Exemplu: să se determine randamentul în unt al laptelui, în situația în care din 1000 litri lapte cu 3,5
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
3 X 0,996 = 1142 kg unt cu 78% grăsime b) Randamentul laptelui în unt: Randamentul (%) = 100 x Cu Cl Cu cantitatea de unt rezultată (kg); Cl cantitatea de lapte (litri) folosită pentru obținerea valorii Cu. Exemplu: să se determine randamentul în unt al laptelui, în situația în care din 1000 litri lapte cu 3,5% grăsime s-au obținut 45 kg de unt. R = 100 x 45/1000 = 4,5% Prin urmare, din 100 litri lapte se obțin 4,5
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
recomandă obținerea unei diluții în soluție sterilă caldă (+40....+45°C) de citrat de sodiu 2% sau carbonat de sodiu 2% (1 g brânză în 9 ml soluție). 6.5.2. Metode de stabilire a tăriei cheagului Calitatea cheagului influențează randamentul laptelui în brânzeturi, precum și calitatea acestora. Cheagul este un preparat scump și de aceea, utilizarea unui produs cu o putere redusă de închegare, ar determina majorarea costurilor de producție. Principiul metodei: atunci când soluția de cheag are tăria de 1/ 100
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
în cavitatea bucală, iar aroma este bine evidențiată); * înghețata este mai catifelată (predomină cristalele mici de gheață, care sunt și mai uniform repartizate); * se evită structura nisipoasă a înghețatei (freezarea rapidă conduce la formarea cristalelor mici de lactoză); * se îmbunătățește randamentul în produs finit de calitate superioară; * crește productivitatea muncii. Mărimea și forma cristalelor de gheață influențează corpolența și textura înghețatei, drept pentru care pe timpul freezării trebuie asigurate condițiile necesare formării cristalelor de mici dimensiuni, prin: * agitarea rapidă a mixului; * distribuția
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
electric. Captatoarele solare folosite în procesele termice interceptează radiațiile solare și folosesc energia acumulată pentru a încălzi fluidul (lichid sau aer) care trece prin conductele din interiorul colectorului. Fluidele se pot încălzi astfel până la temperaturi de peste 80°C, cu un randament cuprins între 40% si 80%. Aceste captatoare solare sunt folosite la încălzirea apei de uz casnic. Clădiri încălzite de Soare Într-o oarecare măsură orice casă este încălzită de Soare, dar unele dintre ele sunt proiectate pentru a folosi mai
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
siliciu. Unele sunt realizate din galiu, arseniu, care sunt tot semiconductoare, transformând direct energia solară în energie electrică prin generare de electroni liberi. În cristatele respective (energia luminoasa incidentă ,,smulge" electroni din învelișurile electronice ale atomilor). Astfel de celule au randamentul mai scăzut, dar sunt funcționale la temperaturi mult mai ridicate, motiv pentru care se folosesc la alimentarea cu energie a sateliților, mai expuși radiației solare. Cei mai mulți sateliți artificiali funcționează cu ajutorul panourilor solare, asemenea calculatoarelor și a majorității ceasurilor cu cuarț
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
gaz, fiind apoi stocată sau distribuită. Captatoarele solare folosite interceptează radiațiile solare și folosesc energia acumulată pentru a încălzi un fluid (lichid sau aer) ce trece prin conductele din interiorul colectorului. Fluidele se pot încălzi până la 80°C, cu un randament cuprins între 40% și 80%. Același gen de captatoare sunt folosite și-n încălzirea apei casnice. Asigurarea cererii crescute de energie Rezervele mondiale de energie sunt enorme, suficiente pentru satisfacerea cererii pentru câteva zeci de mii de ani, de exemplu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
proces de generare a oxigenului ce a avut loc în vechime pe Terra, s-ar putea să nu fie atât de productiv. Mai rămâne o speranță, concentrarea eforturilor ingineriei genetice prin fabricarea unui microorganism capabil de fotosinteză și cu un randament maxim de producere a oxigenului. La început, învelișul vegetal va fi simplu, cu plante de felul ierburilor, ce-s polenizate de vânt. Atmosfera va fi atât de subțire, încât insectele nu vor putea zbura. Din această cauză, plantele cu flori
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
puțin de 85% din unitățile PSI se găsesc în tilacoizii din stroma și grana terminali. Deși activitatea PSII este asociată cu grana, activitatea PSII nu este anihilată prin distrugerea partițiilor grana. Se consideră ca aranjarea grana are drept rol creșterea randamentului cuantic al reacțiilor fotochimice și aceasta s-ar face prin reglarea transferului de energie de la PSII la PSI și al transferului între unitățile PSII. S-a propus chiar existenta a 2 fotosisteme PSII; PSII α localizat în grana și PSII
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
rezultați din biodegradarea acestora, sunt utilizati pentru biosinteza celorlalte substanțe organice din plante. Excesul de ATP produs în fotosinteza este utilizat în alte procese care au loc în cloroplaste, așa cum este sinteza acizilor grași, reducerea nitriților etc. III.8.3. Randamentul cuantic al fotosintezei Randamentul fotosintezei este relativ mic. Rezultatele experimentale au arătat că, pentru reducerea unei molecule de CO2 sunt necesare 8 cuante, ceea ce înseamna 48 de cuante pentru sinteza unei molecule de glucoză. In cazul radiațiilor roșii cu lungimea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
sunt utilizati pentru biosinteza celorlalte substanțe organice din plante. Excesul de ATP produs în fotosinteza este utilizat în alte procese care au loc în cloroplaste, așa cum este sinteza acizilor grași, reducerea nitriților etc. III.8.3. Randamentul cuantic al fotosintezei Randamentul fotosintezei este relativ mic. Rezultatele experimentale au arătat că, pentru reducerea unei molecule de CO2 sunt necesare 8 cuante, ceea ce înseamna 48 de cuante pentru sinteza unei molecule de glucoză. In cazul radiațiilor roșii cu lungimea de undă de 700
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de cuante le corespunde o energie de circa 1920 Kcal. Această energie ar trebui să se regăsească în energie chimică în molecula de glucoză. Energia liberă, corespunzătoare sintezei unei molecule de glucoză este însă de circa 686Kcal ceea ce arată că randamentul cuantic al fotosintezei este: III.8.4. Factorii care influențează fotosinteza Factorii care influențează fotosinteza sunt: • Intensitatea luminii • Concentrația de dioxid de carbon • Temperatura Odată cu creșterea intensității luminii, viteza de reacție crește și astfel proporțional crește și rata fotosintezei. Lungimea
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
după un ciclu termodinamic închis, denumit ciclul Carnot. Acesta este format din două transformări adiabatice și două transformări izoterme, care într-un sistem de axe T,S se reprezintă sub forma unui dreptunghi, ca în Fig.IV.3. Ciclul Carnot Randamentul motorului termic ce funcționează după un astfel de ciclu este: unde L este lucrul mecanic produs de motor iar Q căldura primită de motor. întrucât ciclul este închis, variația totală de energie internă este nulă și, conform principiului I al
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Q1 fiind căldura primită de la izvorul cald iar Q2 căldura cedată izvorului rece. Dar conform definiției (IV.15 ) se poate scrie: Aici T1 și T2 reprezintă temperatura izvorului cald, respectiv rece iar S1 și S2 entropiile în stările respective. Pentru randamentul motorului termic se obține atunci după Din expresia ( IV.21) se obțin următoarele concluzii: ♦ Randamentul unui motor termic nu depinde de substanța de lucru ci numai de temperaturile sursei calde și a sursei reci. Randamentul unui motor termic este întotdeauna
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
definiției (IV.15 ) se poate scrie: Aici T1 și T2 reprezintă temperatura izvorului cald, respectiv rece iar S1 și S2 entropiile în stările respective. Pentru randamentul motorului termic se obține atunci după Din expresia ( IV.21) se obțin următoarele concluzii: ♦ Randamentul unui motor termic nu depinde de substanța de lucru ci numai de temperaturile sursei calde și a sursei reci. Randamentul unui motor termic este întotdeauna subunitar întrucât T1 nu poate fi ∞ și nici T2 nu poate fi 0. Kelvin a
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
entropiile în stările respective. Pentru randamentul motorului termic se obține atunci după Din expresia ( IV.21) se obțin următoarele concluzii: ♦ Randamentul unui motor termic nu depinde de substanța de lucru ci numai de temperaturile sursei calde și a sursei reci. Randamentul unui motor termic este întotdeauna subunitar întrucât T1 nu poate fi ∞ și nici T2 nu poate fi 0. Kelvin a arătat că nu se poate efectua un proces în care să se transforme complet căldura în lucru mecanic, ceea ce constituie
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
oceanelor. Deci deși plutește pe un “ocean de energie”, omenirea folosește tot benzină sau cărbuni. IV.1.2.6. Organismul viu, un motor termic? Să vedem ce se întâmplă în cazul organismului uman sau animal. Considerând mușchiul care are un randament de 33%, dacă se consideră că lucrează la temperatura normală a corpului de 370C (310K), dacă ar funcționa ca un motor după un ciclu Carnot, atunci acesta ar trebui să aibă o sursă caldă cu temperatura: de 463K (1900C), ceea ce
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
un sistem viu care are legi specifice de funcționare. IV.1.2.7. Mașina frigorifică (frigiderul) Dacă se consideră ca energie utilă căldura preluată de la sursa rece și ca energie consumată lucrul mecanic primit, sistemul funcționează ca mașină frigorifică. Echivalentul randamentului este definit atunci sub forma: și se numește coeficient de performanță. Din formula randamentului (IV.21) și după (IV.18 ) și (IV.19) se găsește valoarea Spre deosebire de randamentul motorului Carnot, K poate fi și supraunitar. Avem de fapt două cazuri
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
frigorifică (frigiderul) Dacă se consideră ca energie utilă căldura preluată de la sursa rece și ca energie consumată lucrul mecanic primit, sistemul funcționează ca mașină frigorifică. Echivalentul randamentului este definit atunci sub forma: și se numește coeficient de performanță. Din formula randamentului (IV.21) și după (IV.18 ) și (IV.19) se găsește valoarea Spre deosebire de randamentul motorului Carnot, K poate fi și supraunitar. Avem de fapt două cazuri: K >1 pentru pentru IV.1.2.8. Principiul al III-lea al termodinamicii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
ca energie consumată lucrul mecanic primit, sistemul funcționează ca mașină frigorifică. Echivalentul randamentului este definit atunci sub forma: și se numește coeficient de performanță. Din formula randamentului (IV.21) și după (IV.18 ) și (IV.19) se găsește valoarea Spre deosebire de randamentul motorului Carnot, K poate fi și supraunitar. Avem de fapt două cazuri: K >1 pentru pentru IV.1.2.8. Principiul al III-lea al termodinamicii Principiul al II-lea al termodinamicii nu face nici o precizare cu privire la comportarea sistemelor în
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]